VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • mrt tumu parau 32
  • A haapao maitai i te mau parau hape

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haapao maitai i te mau parau hape
  • Tumu parau rau
  • Papai tei tuea
  • Tamarii e te reni faahoaraa (Tuhaa 1): E tia anei ia faaohipa ta ˈu tamarii i te reni faahoaraa?
    Tauturu no te utuafare
  • Te haapeapearaa rahi no nia i te reni faahoaraa e te feia apî
    Tumu parau rau
  • Faaararaa a te hoê tia mana i te pae ea i te fifi o te reni faahoaraa i nia i te feia apî: Eaha ta te Bibilia e parau ra?
    Tumu parau rau
  • Hau i roto i te ao taatoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te “Arii no te hau”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
Tumu parau rau
mrt tumu parau 32
Te feruri ra te hoê taata i mua i te rahiraa parau ta ˈna e faaroo ra.

A haapao maitai i te mau parau hape

Ia faaauhia i na mua ˈˈe, e fanaˈo tatou e rave rahi haamaramaramaraa i teie mahana mai te mau parau o te paruru ia tatou e i to tatou ea. E titauhia râ ia haapao maitai i te mau parau hape mai:

  • Te poroi haavare

  • Te faatiaraa tano ore

  • Te mau pariraa papu ore

I te roaraa o te maˈi pee COVID-19, ua faaara te papai parau rahi a te Hau amui no nia i te atâta o te mau parau hape e haapararehia ra. Ua na ô oia: “Mea rahi te parau e te ravea rapaauraa e horoahia ra. Ua rahi roa te parau haavare i roto i te afata teata e te radio. E hue noa te taata i te pariraa papu ore i nia i te natirara. Te turaihia ra te taata ia riri, ia faaino i te tahi mau taata aore ra pǔpǔ taata.”

Papu, e ere no teie nei te parau haavare. Tera râ, ua tohu te Bibilia, i to tatou tau, “e ino roa ˈtu â te feia ino e te feia haavare, i te haavareraa ˈtu e te haavareraahia mai.” (Timoteo 2, 3:1, 13) I nia i te natirara, mea ohie e mea vitiviti roa ia faatae mai e ia haaparare i te mau parau haavare. No reira ta tatou mau afata rata uira, reni faahoaraa e matini roro uira e î ai i te mau parau tavirihia e te papu ore.

E nafea ia paruru ia oe i te parau hape e te pariraa papu ore? Teie te tahi mau aratairaa Bibilia o te tauturu atu.

  • Te feruri ra te hoê taata i te mau mea ta ˈna i ite e i faaroo.

    Eiaha e tiaturi i te mau parau atoa ta oe e ite e e faaroo

    Te parau ra te Bibilia: “E tiaturi te taata vare hanoa i te mau parau atoa, e haapao maitai râ te taata feruriraa haroˈaroˈa i to ˈna mau taahiraa tataitahi.”—Maseli 14:15.

    Ia ore tatou e ara, e haavare-ohie-noa-hia tatou. Peneiaˈe na roto i te hoê hohoˈa aore ra video poto o te haapararehia i nia i te natirara, i nia iho â râ i te reni faahoaraa. Pinepine tera mau hohoˈa e video i te faaata, peneiaˈe râ, ua ravehia te tahi mau tauiraa i nia iho e e ohipa ê roa ˈtu ïa ta te taata e taa. E nehenehe atoa vetahi e hamani i te video o te hoê taata o te rave aore ra o te parau i te tahi mea ta ˈna i ore roa ˈtu i rave e i parau.

    “Ua ite te rahiraa feia maimi i te parau hape e e rave rahi hohoˈa tei tauihia o te ore e faaite ra i te tupuraa mau.”—Axios Media.

    A ui ia oe iho: ‘E parau mau iho â anei? Tera iho â anei tei tupu?’

  • Te hoê hiˈo faararahi.

    Ia papu ia oe nohea mai e eaha tei parauhia

    Te parau ra te Bibilia: “Ia papu ia outou te mau mea atoa.”—Tesalonia 1, 5:21.

    Hou a tiaturi ai e a haaparare ai i te hoê aamu, a hiˈopoa mea mau anei te reira, noa ˈtu mea au na te taata i tera aamu aore ra e faatiahia paha te reira i roto i te mau vea. E nafea ia papu e mea mau?

    A feruri nohea mai aore ra na vai i faahiti i te hoê parau. E nehenehe te mau vea e te tahi atu mau faanahoraa e feruri i te hoê aamu o te turu i ta ratou imiraa moni aore ra i to ratou mau manaˈo poritita. A faaau i ta oe e ite i roto i te hoê vea, e i roto i te tahi atu. I te tahi taime, ma te opua ore, e faatae mai paha te hoa i te parau hape na roto i te rata uira aore ra i nia i te reni faahoaraa. Eiaha ïa e tiaturi mai te peu aita oe i papu nohea mai te reira.

    Ia papu ia oe eaha tei parauhia e afea te reira i te parauraahia. A hiˈo i te taio mahana, te tupuraa e te haapapuraa o tei parauhia. A haapao maitai iho â râ ia faataa te tahi i te hoê ohipa fifi na roto i te mau parau ohie, aore ra, ia faatiahia te hoê aamu no te mea te hinaarohia ra ia haa aore ra ia manaˈo oe mai tera aore ra mai tera.

    “Mai te horoiraa rima, mea faufaa atoa i teie mahana ia hiˈopoa maite mea mau anei te hoê parau.”—Sridhar Dharmapuri, tia o te Piha hiˈopoaraa a te Hau amui no nia i te opereraa e te maitai o te maa.

    A ui ia oe iho: ‘Te horoa ra anei teie aamu i te manaˈo o te tuati ra i te ohipa i tupu? Aore ra hoê noa tuhaa o te aamu te faaitehia ra.’

  • Te hoê tapura hiˈopoaraa.

    A feruri ia au i te parau papu, eiaha râ ia au i ta oe e hinaaro e faaroo

    Te parau ra te Bibilia: “Mea maamaa te taata o te tiaturi i to ˈna iho aau.”—Maseli 28:26.

    Pinepine tatou i te farii i te parau ta tatou e hinaaro e tiaturi. No reira te mau taiete natirara e faaite mai ai i te parau apî ia au i ta tatou e anaanatae aore ra i maimi na i nia i te natirara. Tera râ, e ere no te mea te anaanatae ra tatou, e mea maitai iho â ïa!

    “Mea maramarama te taata, tera râ, e vaiiho ratou i to ratou mau hinaaro, ta ratou e tiaturi, e mǎtaˈu ra e e titau ra ia turai ia ratou ia farii hanoa i te parau o te tuati i ta ratou e hinaaro e tiaturi.”—Peter Ditto, taote hiˈopoa i te feruriraa e te huru o te taata.

    A ui ia oe iho: ‘Te farii ra anei au i teie parau no te mea noa tera ta ˈu e hinaaro e tiaturi?’

  • E hurihia te parau hape i roto i te faarueraa pehu.

    Eiaha e haaparare i te parau hape

    Te parau ra te Bibilia: “Eiaha roa oe e haaparare i te hoê parau e ere i te mea mau.”—Exodo 23:1.

    A haamanaˈo, e nehenehe te parau ta oe i afai atu ia vetahi ê e taui i to ratou feruriraa e ta ratou ohipa. Noa ˈtu e ere i te mea opuahia, e nehenehe te parau hape ta oe i haaparare e haamauiui.

    “Teie te ohipa matamua te titauhia ia rave, a vaiiho i ta oe ohipa, a faaea maa taime e a feruri: ‘Mea papu anei teie parau i hinaaro ai au ia ite atoa vetahi ê?’ Ahani e na reira te taata atoa, e iti roa mai te parau hape e haapararehia i nia i te natirara.”—Peter Adams, News Literacy Project o te haapii ia faataa ê te poroi mau i te mea hape.

    A ui ia oe iho: ‘Te faaite ra anei au i teie parau no te mea ua papu ia ˈu e mea mau?’

Te titauhia ia ite no nia i te mau pariraa papu ore

Te na ô ra Shauna Bowes, te hoê taote hiˈopoa i te feruriraa e te huru o te taata: “Ia faaauhia i na mua ˈˈe, e ohipa puai te mau pariraa papu ore o teie tau i nia i te feruriraa e te haerea o te taata.” Teie te titauhia ia ite no nia i te pariraa papu ore:

Eaha te hoê pariraa papu ore? O te hoê ïa parau e pari ra na te hoê pǔpǔ taata tiaraa rahi i faatupu i te hoê ati.

No te aha mea atâta? E nehenehe te pariraa papu ore e haafeaa i te taata e e nehenehe vetahi e faaoti i te patoi i te mau aˈoraa a te taote aore ra i te mau ravea arairaa. E turai tera mau pariraa ia hiˈo ino aore ra ia hamani ino i te pǔpǔ taata i parihia.

No te aha mea rahi te tiaturi? Ia au i te tahi buka, e rahi te pariraa papu ore i “te mau taime e haapeapea ˈi te taata e e tupu ai te tauiraa rahi aore ra te ati mai te tamaˈi anei, te fifi i te pae imiraa faufaa aore ra i muri mai i te ati natura mai te miti faaî, te aueueraa fenua e te maˈi pee.” (Encyclopaedia Britannica) I tera mau taime fifi, e farii noa te taata i te mau pariraa papu ore no te mea e tuati te reira i ta ratou e hinaaro e tiaturi aore ra i te mau mea ino e tupu ra ati aˈe ia ratou.

E nafea te Bibilia e tauturu ai ia paruru ia oe i te mau pariraa papu ore? Te horoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa maitai o te tauturu mai ia ore e haapeapea rahi roa. E faaite atoa mai te Bibilia i te tumu mau o te mau fifi e e nafea te reira e matara ˈi. No te ite atu â, a mataitai i te video No te aha e haapii ai i te Bibilia?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono