VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwhf tumu parau 28
  • E nafea ia riro ei metua tane maitai?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia riro ei metua tane maitai?
  • Tauturu no te utuafare
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te hopoia a te hoê metua tane?
  • No te aha mea taa ê te hopoia a te metua tane?
  • Te metua tane e te tamahine
  • Te tiaraa o te mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • A parau roa ˈtu mea here na oe ia raua
    Faatiaraa no nia i te mau Ite no Iehova
  • Te hoê vahine here-roa-hia
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • E nafea ia riro ei metua tane maitai?
    A ara mai na! 2013
Ite hau atu â
Tauturu no te utuafare
ijwhf tumu parau 28
Ma te oaoa, te hahaere ra hoê metua tane e ta ˈna tamahine taurearea na nia i te purumu.

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE METUA

E nafea ia riro ei metua tane maitai?

I roto i teie tumu parau

  • Eaha te hopoia a te hoê metua tane?

  • No te aha mea taa ê te hopoia a te metua tane?

  • Te metua tane e te tamahine

  • Te mau aratairaa no te mau metua tane

Eaha te hopoia a te hoê metua tane?

  • Hou te fanauraa o ta oe aiû. E faaite to oe huru ei tane faaipoipo i teie mahana i to oe huru a riro ai oe ei metua tane i muri aˈe. Te faataa ra te hoê buka no nia i te mau metua tane:

    “Ia tauturu te hoê metua tane i ta ˈna vahine tei hapû ia haere e hoohoo i te mau tauihaa no te aiû, ia afai ia ˈna i te taote a ite ai i te aiû i roto i te opu o te mama aore ra a faaroo ai i te tupairaa o to ˈna mafatu, pinepine, e tauturu atoa o ˈna i muri aˈe i te fanauraa.”—Do Fathers Matter?

    “Ua hinaaro vau ia ite ta ˈu vahine e te tâuˈa mau ra vau ia ˈna a hapû ai oia. No reira vau i rave ai i tei maraa ia ˈu no te tauturu ia ˈna. Ua faanaho atoa mâua i te hoê piha no ta mâua aiû. E taime oaoa te reira no mâua a tiai noa ˈi i te taime fanauraa.”—James.

    Aratairaa Bibilia: “A imi . . . i to vetahi ê maitai, eiaha noa râ i to outou iho.”—Philipi 2:4.

  • I muri aˈe i te fanauraa o ta oe aiû. E nehenehe oe e vai piri noa i ta oe aiû a hauti ai e o ˈna e a hii noa ˈi ia ˈna. A apiti atoa ˈtu e ta oe vahine no te aupuru i ta orua aiû. E tauturu te mau mea ta oe e rave no ta oe aiû ia paari mai o ˈna. E faaite ta oe mau tutavaraa e mea faufaa roa ta oe aiû no oe.

    “A parahi i raro e a hauti na muri i ta oe tamarii. Mai ia ˈna a rave i te tahi mea e faaata ia ˈna. A haamanaˈo, ia na reira oe e haapii ta oe tamarii eaha mau na te here.”—Richard.

    Te hii ra hoê metua tane i ta ˈna aiû.

    Aratairaa Bibilia: “E tuhaa te mau tamarii no ǒ mai ia Iehova ra. E haamaitairaa te tamarii.”—Salamo 127:3, nota.

  • A paari mai ai ta oe tamarii. Ia au i te mau maimiraa, te mau tamarii mea piri aˈe ratou i to ratou metua tane, o ratou tei manuïa aˈe i roto i ta ratou haapiiraa, mea iti atoa te fifi ta ratou e farerei mai te faaheporaa e te inuraa i te ava aore ra te raveraa i te raau taero e i te ohipa ino. A faataa i te taime no te vai piri noa e ta oe tamarii.

    “Ua parau mai ta ˈu tamaiti e i te mahana e faarue ai o ˈna i te fare, e moˈemoˈe o ˈna no te mea aita faahou mâua e nehenehe e paraparau faahou ia tere mâua na nia i te pereoo aore ra i te taime tamaaraa. Te vai ra te tahi mau tauaparauraa faufaa ta mâua i aparau, ua tupu ïa i te taime aita mâua i manaˈo noa ˈˈe no te mea ua faataa mâua i te taime no mâua.”—Dennis.

    Te oaoa ra te hoê metua tane i te aparau e ta ˈna tamaiti i roto i te hoê poti.

    Aratairaa Bibilia: “A haapao maite i to outou haerea, e ia au hoi i to te feia feruriraa paari eiaha râ i to te maamaa, ma te faaohipa maitai i to outou taime.”—Ephesia 5:15, 16.

No te aha mea taa ê te hopoia a te metua tane?

No e rave rahi taata, na te metua tane e aupuru e e paruru i te utuafare taatoa e na te metua vahine e haapao i te mau hinaaro i te pae huru aau o te utuafare. (Deuteronomi 1:31; Isaia 49:15) I roto râ i te tahi mau utuafare, e amo te metua vahine aore ra te metua tane i na hopoia e piti. Ia au i te mau maimiraa, e tuhaa taa ê ta raua e piti atoa i roto i te utuafare.a

Te faatia ra Judith Wallerstein, hoê taata îite i te pae utuafare, i ta ˈna iho i tapao no nia i te reira. Te parau ra o ˈna: “A roohia ˈi ta ˈu tamahine 12 matahiti to ˈna, i te hoê ati purumu, ua hinaaro oia e ia haere atoa to ˈna papa na muri ia ˈna i roto i te pereoo uta taata maˈi. O to ˈna papa ta ˈna e tiaturi roa ˈˈe no te haapao ia ˈna. I muri aˈe râ, i te fare maˈi, ua hinaaro oia ia parahi noa vau i pihai iho ia ˈna no te tamahanahana ia ˈna.”b

“E nehenehe te hoê metua tane e hopoi i te tauturu e te paruru no to ˈna utuafare, e ohipa teie ta te hoê metua vahine e ore e nehenehe e rave o ˈna anaˈe. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te metua vahine e tauturu i ta ˈna tamarii ia ite e te herehia ra e te tâuˈahia ra o ˈna. E ohipa amui na metua no te tauturu i te utuafare.”—Daniel.

Aratairaa Bibilia: “A faaroo, ta ˈu tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te haapiiraa a to metua vahine.”—Maseli 1:8.

Te metua tane e te tamahine

Ei metua tane, e haapii oe i ta oe tamahine e nafea te hoê tane e faatura ˈi ia ˈna. E nehenehe o ˈna e haapii maoti e piti ravea:

  • E hiˈo o ˈna eaha to oe huru i nia i to ˈna mama. Ia faaite oe i to oe here e faatura i ta oe vahine, e ite ta oe tamahine eaha te mau huru maitatai e tia ia ˈna ia imi a maiti ai i te hoê hoa faaipoipo na ˈna.—Petero 1, 3:7.

    Te oaoa ra te hoê tamahine taurearea i te ite i to ˈna na metua e aparau ra i te taime tamaaraa. Te tapea noa ra to ˈna metua tane i te rima o to ˈna metua vahine a ata noa ˈi.
  • E hiˈo o ˈna i to oe huru i nia ia ˈna. Ia faatura oe i ta oe tamahine, e haapii te reira ia ˈna ia faatura ia ˈna iho. E haapii atoa o ˈna eaha te huru ta te hoê tane e tia ia faaite i nia ia ˈna.

    Tera râ, ia faahapa noa te hoê metua tane i ta ˈna tamahine, e nehenehe te tamahine e manaˈo e mea faufaa ore o ˈna a imi atu ai i te tauturu a vetahi atu mau tane o te nehenehe e rave i te tahi mea tano ore i nia ia ˈna.

    “Ia ite te hoê tamahine i te here e te turu a to ˈna metua tane, e paruru te reira ia ˈna ia maiti i te hoê tane maitai.”—Wayne.

a E rave rahi metua vahine tei manuïa i te haapao i ta ratou tamarii noa ˈtu aita te tauturu a ta ratou tane.

b No roto mai i te buka The Unexpected Legacy of Divorce.

Te mau aratairaa no te mau metua tane

Gregory, e ta ˈna tamahine o Olivia e ta ˈna vahine o Audrey.

“A taurearea mai ai ta outou tamahine, a faataa i te taime e o ˈna e a faaite atu e te here noa ra outou ia ˈna noa ˈtu ua paari o ˈna i teie nei. E tauturu te reira ia ˈna ia haafatata ˈtu ia outou ia hinaaro o ˈna e tauaparau no nia i te tahi tumu parau. Mai te peu eita outou e faataa i te taime no ˈna, e imi ïa oia i te tauturu a te tahi atu taata.”—Gregory, e ta ˈna tamahine o Olivia e ta ˈna vahine o Audrey.

Haamanaˈoraa: E nafea vau e riro ai ei metua tane maitai?

  • A rave i tei maraa ia oe hou te fanauraa o ta oe aiû. E faaite to oe huru ei tane faaipoipo a hapû ai ta oe vahine i to oe huru ei papa i muri aˈe a fanau mai ai ta oe aiû.

  • A faataa i te taime no te vai piri noa e ta oe tamarii e tae roa ˈtu i to ˈna paariraa. Te mau tamarii mea piri aˈe ratou i to ratou metua tane, o ratou tei manuïa aˈe i roto i ta ratou haapiiraa, mea iti atoa te fifi ta ratou e farerei mai te faaheporaa e te inuraa i te ava aore ra e rave i te raau taero.

  • A riro ei tane maitai. Ia faaite outou i te here e te faatura i ta outou vahine, e faaite te reira i ta outou tamahine eaha te huru ta te hoê tane e tia ia faaite i nia ia ˈna.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono