VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g 5/13 api 4-7
  • E nafea ia riro ei metua tane maitai?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia riro ei metua tane maitai?
  • A ara mai na! 2013
  • Papai tei tuea
  • A tutava ia ora to outou utuafare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Te tiaraa o te mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • A haapii i ta oe tamarii mai to tamarii-rii-raa mai â
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Na vai e haapii i te tamarii?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
Ite hau atu â
A ara mai na! 2013
g 5/13 api 4-7

TUMU PARAU MATAMUA

E nafea ia riro ei metua tane maitai?

“Eaha ta ˈu i ore i rave?” O ta Michaela ïa no Afirika Apatoa e uiui noa. Noa ˈtu e e ere i te mea ohie, ua tutava iho â oia i te riro ei papa maitai. I te mau taime atoa o ˈna e manaˈo ai i ta ˈna tamaiti orure hau 19 matahiti, e uiui noa oia e ua riro anei o ˈna ei metua tane maitai.

No Terry râ e ora ra i Paniora, e au ra e mea maitai aˈe to ˈna tupuraa. Te na ô ra ta ˈna tamaroa Andrew: “I to ˈu nainairaa, e peu matauhia na papa ia taio mai i te hoê aamu, ia hauti e o vau e ia reva i te tahi vahi o mâua anaˈe. Maoti ta papa mau ravea, mea au roa na ˈu ia haapii.”

E ere iho â i te mea ohie ia riro ei metua tane maitai. E tauturu mai râ te tahi mau faaueraa. Ua faufaahia te mau papa e to ratou utuafare i te faaohiparaa i te mau aˈoraa paari o te Bibilia. E hiˈopoa anaˈe ïa vetahi.

1. A faaherehere i te taime no to utuafare

Ei papa, e nafea ia faaite i ta oe tamarii e mea faufaa ratou? E tutava iho â oe ia noaa te tahi fare au e ia faatamaa ia ratou. Ia ore râ oe e faaherehere i te taime no ratou, e manaˈo te tamarii e aita ratou e tâuˈahia ra aore ra mea faufaa aˈe ta oe ohipa, te mau hoa e faaanaanataeraa ia ratou.

Afea te metua tane e haamata ˈi i te na reira? Noa ˈtu e tei roto noâ te aiû i te opu o te mama, e taairaa piri roa to raua. Ahuru ma ono hebedoma i muri aˈe i te tôraa, e nehenehe te pêpe e faaroo. I tera taime e faatupu atoa ˈi te papa i to ˈna taairaa e te aiû. E faaroo oia i to ˈna tupairaa mafatu e e ite atoa ia ˈna ia hauti. E nehenehe ta ˈna e paraparau e e himene atu.

Faaueraa Bibilia: I tahito ra, e hopoia na te tane ia haapii i ta ratou tamarii. I faaitoito-atoa-hia na te mau metua tane ia tamau i te faaherehere i te taime no ratou. O ta te Deuteronomi 6:6, 7 iho â ïa e faaite mai ra: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia.”

2. A faaroo atu

A faaroo e a vai hau noa, eiaha e faahapa ˈtu

Ia tauaparau ohie atu te tamarii, ia riro oe ei taata faaroo maitai e tia ˈi. A tutava i te faaroo ma te ore e riri.

Mai te peu e e riri hanoa aore ra e faahapa oioi oe, e taiâ te tamarii i te faaite atu i to ratou manaˈo. Ia faaroo râ oe a vai hau noa ˈi, e papu ia ratou e te tâuˈa mau atura oe. E haamahora ˈtu ïa te tamarii i to ratou aau.

Faaueraa Bibilia: E faufaahia tatou i te mau aˈoraa paari o te Bibilia i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Bibilia: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” (Iakobo 1:19) Mea ohie aˈe ia tauaparau e te tamarii ua pee anaˈe te metua tane i teie aˈoraa.

3. A aˈo ma te here e a haapopou atu

Noa ˈtu e ua riri oe, a aˈo i to tamarii ma te here ia faufaahia o ˈna a paari noa ˈi. Te auraa, e faaitoito, e aˈo, e e haapii atu ïa oe. Ia titauhia, e faaere atoa paha oe ia ˈna i te tahi mea ta ˈna e au roa.

Hau atu â, ia matau te papa i te haapopou i ta ˈna tamarii, e farii ohie ïa oia i te aˈoraa a faaite atu ai i te mau huru maitatai. Te na ô ra te tahi parau paari: “Mai te lemoni auro i roto i te vairaa ario ra, o te parau ïa ia parauhia i te taime mau.” (Maseli 25:11) Ia tâuˈa ˈtu na metua e oaoa ïa te tamarii. Ma te haapopou i te taime au, e ite te tamarii e mea faufaa o ˈna. E tutava noa ïa oia i te rave i te mea tia.

Faaueraa Bibilia: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.”—Kolosa 3:21.

4. A here e a faatura i ta oe vahine

E hiˈo atoa te tamarii i te huru o te papa i nia i ta ˈna vahine. Te faataa ra te hoê pǔpǔ taata hiˈopoa tamarii: “Te tahi mea maitai roa ˈˈe ta te metua tane e nehenehe e rave, o te faaturaraa ïa i to ratou mama. . . . Ia faatura na metua ia raua, e oaoa te tamarii. E papu atoa ia ˈna e te herehia ra o ˈna.”—The Importance of Fathers in the Healthy Development of Children.b

Faaueraa Bibilia: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine . . . E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora.”—Ephesia 5:25, 33.

5. A pee i te aˈoraa paari o te Bibilia

E nehenehe te mau metua tane e here mau ra i te Atua e horoa i te tufaa faufaa roa ˈˈe i ta ratou tamarii, te taairaa piri roa ïa e to ratou Metua i te raˈi ra.

Ei Ite no Iehova, ua haapao iho â Antonio i ta ˈna na tamarii e ono. Tau matahiti i muri aˈe, ua papai atu te tahi o ta ˈna na tamahine: “Papa, te haamauruuru nei au ia oe no to haapiiraa mai ia riro ei taata maitai, ia here i te Atua ra o Iehova, to ˈu taata-tupu e ia ˈu iho. Ua ite au i to here ia Iehova e ia ˈu iho. Mauruuru papa i te tuuraa ia Iehova na mua roa i roto i to oraraa e i te aupururaa i ta oe mau tamarii, ei ô no ǒ mai i te Atua!”

Faaueraa Bibilia: “E hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to puai atoa. E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai.”—Deuteronomi 6:5, 6.

Eita iho â e navai ia haapao i na manaˈo e pae. Ei metua tane, te vai ra ˈtu â te titauhia. Noa ˈtu te mau tutavaraa, eita iho â oe e riro ei metua tane tia roa. Tera râ, ia faaohipahia teie mau faaueraa ma te here e te tano, e nehenehe oe e riro ei metua tane maitai.c

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b Noa ˈtu e ua taa na metua, e maitai noa te taairaa o te tamarii e te mama mai te peu e e faatura te metua tane ia ˈna.

c No te tahi atu â aratairaa no nia i te oraraa utuafare, a hiˈo i te buka Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare i nia www.jw.org/ty.

E faaherehere te metua tane maitai i te taime no ta ˈna tamarii

No Barbade mai o Sylvan. E vahine ta ˈna e e toru tamaroa apî. Ei faahoro pereoo mataeinaa i New York, mea ohipa roa oia. E haamata o ˈna i te ahiahi a faaoti atu ai i te hora toru aore ra maha i te poipoi. I te Mahana maha e Mahana pae, aita ta ˈna e ohipa, i te Mahana maa e Tapati râ, oia ïa. Noa ˈtu te reira, e faaherehere noa iho â oia i te taime no ta ˈna mau tamarii.

Te faataa ra Sylvan: “E ere i te mea ohie, e tutava râ vau. E hinaaro hoi te tamaroa taitahi e faaea e o vau anaˈe. No reira, e faataa vau i te ahiahi Mahana maha no te matahiapo, ia hoˈi mai oia na te fare haapiiraa mai. Te Mahana pae, no te teina e te Mahana maa poipoi, no te hopea.”

Ta te tamarii e au i to ratou metua tane

“E hauti o ˈna na muri ia ˈu e i te po, e taio mai i te tahi aamu.”—Sierra, 5 matahiti.

“E nehenehe mâua e hauti maoro e i muri aˈe e parau mai oia, ‘Ua navai tera, teie nei, e faanaho anaˈe i ta oe mau taihaa.’ I te tahi taime, ia rave mâua i te ohipa, e faaea oia a na ô ai, ‘Oti, ua hora no te hauti.’”—Michael, 10 matahiti.

“Noa ˈtu ta ˈna mau faaanaanataeraa e ohipa, e tauturu noa iho â papa ia mama i te fare. Mai ta ˈna i rave noa a tau matahiti i teie nei, e tunu papa i te maa, e horoi i te mereti e e tamâ atoa i te fare. Mea here e mea mǎrû roa papa i nia ia mama.”—Andrew, 32 matahiti.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono