TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE METUA
Tamarii e te reni faahoaraa (Tuhaa 2): A haapii i ta oe taurearea ia faaohipa i te reni faahoaraa ma te tano
Mea rahi te metua o te ore e faatia ra i ta ratou mau tamarii ia haere i nia i te mau reni faahoaraa no te mau ohipa ino mau itehia i nia iho. Mai te peu râ e ua farii oe ia haere ta oe taurearea i nia i te reni faahoaraa, e nafea oe e tauturu ai ia ˈna ia ape i te mau marei e ia faaohipa i te reira ma te tano e te tura?
I roto i teie tumu parau
Eaha te mea faufaa roa ˈˈe no ta oe taurearea?
Eaha te titauhia ia oe ia ite? Mea fifi roa ia faaea i te haere i nia i te mau reni faahoaraa. E hinaaro paha ïa ta oe taurearea i te tauturu no te taotia i to ˈna taime i nia iho.
Aratairaa Bibilia: “Ia taa maitai ia outou eaha te mea faufaa roa ˈˈe.”—Philipi 1:10.
A feruri na: Te tapea ra anei te faaohiparaa i te mau reni faahoaraa i ta oe taurearea ia taoto, ia rave i ta ˈna ohipa haapiiraa aore ra ia ohipa e te utuafare? Ia au i te tahi tuatapaparaa, ua tapaohia e no te taurearea e faaohipa nei i te mau reni faahoaraa e rave rahi hora, e taoto o ˈna hitu hora aore ra iti aˈe i te po. Tera râ, i tera faito matahiti, mea faufaa ia taoto o ˈna e iva hora i te po.
Eaha ta oe e nehenehe e rave? A tauaparau e ta oe taurearea ia taa ia ˈna eaha te mea faufaa roa ˈˈe e no te aha mea faufaa ia taotia o ˈna i to ˈna taime i nia i te mau reni faahoaraa. A haamau i te mau aratairaa taa maitai e te aifaito, mai teie: “Eiaha e faaohipa i te matini roro uira afaifai i roto i te piha i te po.” Ta oe fa, o te tautururaa ïa ia ˈna ia faaite i te haavîraa ia ˈna iho. E huru maitai hoi te reira o te tauturu atoa ia ˈna i to ˈna paariraa.—Korinetia 1, 9:25.
Mai te aha ta oe taurearea i te pae o te huru aau?
Eaha te titauhia ia oe ia ite? A ite ai te taurearea i te mau hohoˈa ta to ˈna mau hoa i pia, e nehenehe o ˈna e moˈemoˈe, e ahoaho e e hepohepo. Ua piahia hoi te mau hohoˈa anaˈe tei faanehenehehia e tei faaite noa i te mau ohipa maitai ta te hoa i rave.
Aratairaa Bibilia: “A haapae i . . . te nounou.”—Petero 1, 2:1.
A feruri na: A haere ai i nia i te mau reni faahoaraa, mea au anei na ta oe taurearea e faaau i to ˈna tino i to te tahi atu, a toaruaru atu ai o ˈna? Te manaˈo ra anei ta oe taurearea e mea faahiahia roa te oraraa o vetahi ê, area to ˈna, mea fiu roa ïa?
Eaha ta oe e nehenehe e rave? A faaite i ta oe taurearea no te aha mea ino ia faaau ia ˈna iho ia vetahi ê. A haamanaˈo e mea fifi aˈe no te mau tamahine no te mea mea tapitapi aˈe ratou i te mau faahoaraa e te huru o to ratou tino. E nehenehe atoa oe e parau i ta oe taurearea ia faataime i ta ˈna faaohiparaa i te mau reni faahoaraa. Ua parau Jacob, te hoê taurearea tamaroa: “Ua faaore au i te ravea roro uira o te reni faahoaraa i nia i ta ˈu niuniu paraparau afaifai, no te hoê area taime. Ua tauturu te reira ia ˈu ia ite eaha te mea faufaa roa ˈˈe e ia faatano i to ˈu manaˈo no nia ia ˈu e ia vetahi ê.”
Eaha te haerea o ta oe taurearea i nia i te reni faahoaraa?
Eaha te titauhia ia oe ia ite? Te faaohiparaa i te reni faahoaraa, mai te oraraa ïa i mua i te hoê nahoa o te ite ra pauroa ta oe e parau e e rave ra. E tupu iho â ïa te tatamaˈiraa e te taa-ore-raa.
Aratairaa Bibilia: “A haapae roa i te inoino e rave rau i rotopu ia outou, e te riri, te iria, te tutuôraa, te parau ino . . . Ia hamani maitai râ outou te tahi i te tahi.”—Ephesia 4:31, 32.
A feruri na: No ta ˈna faaohiparaa i te mau reni faahoaraa, ua haamata anei ta oe taurearea i te faaino ia vetahi ê, i te tatamaˈi aore ra i te faahiti i te mau parau tano ore?
Eaha ta oe e nehenehe e rave? A haapii atu i ta oe taurearea i te mau peu maitai i nia i te reni faahoaraa. Te na ô ra te buka Digital Kids, e buka hoi no nia i te mau tamarii e faaohipa nei i te reni natirara: “Na te metua e haapii i te tamarii ma te papu e aita roa ˈtu te ohipa ino e fariihia i nia anei i te natirara aore ra i roto i te oraraa.”
A haamanaˈo: E ere te reni faahoaraa i te mea faufaa roa no te ora e e ere pauroa te metua te farii ia faaohipa ta ˈna taurearea i te reira. Mai te peu râ te farii ra oe, e mea faufaa ia papu ia oe e e feruriraa paari anei to te taurearea no te taotia i to ˈna taime faaohiparaa, no te haamau i te mau auhoaraa maitai e no te haapae i te mau piaraa tano ore.