A huri i to ahoaho atoa i nia ia Iehova
“E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia [Iehova]; oia hoi te tiai mai ia outou.”—PET. 1, 5:7.
1, 2. (a) No te aha tatou e ahoaho ai? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?
I TEIE mahana, “mai te liona uuru” o Satani, o te imi ra “i te taata e pau ia ˈna.” (Pet. 1, 5:8; Apo. 12:17) Eaha ïa te faahopearaa? Mea ahoaho te oraraa, e e faaruru atoa te mau tavini a te Atua i te reira. Ua ahoaho atoa te mau tavini a te Atua i tahito ra. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia e ua ahoaho te arii Davida i te tahi taime. (Sal. 13:2) E ua haapeapea te aposetolo Paulo no te mau amuiraa atoa. (Kor. 2, 11:28) Eaha râ ta tatou e nehenehe e rave ua ahoaho roa anaˈe tatou?
2 Ua tauturu to tatou Metua î i te here i te raˈi i ta ˈna mau tavini i tahito ra ia mâmâ mai ratou i to ratou ahoaho. Tera atoa ta ˈna e hinaaro e rave no tatou i teie mahana. Te faaitoito mai ra te Bibilia: “E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.” (Pet. 1, 5:7) E nafea râ tatou e nehenehe ai e na reira? E hiˈopoa mai tatou e maha ravea. E nehenehe oe (1) e pure, (2) e taio e e feruriruri i te Parau a te Atua, (3) e vaiiho i te varua moˈa o Iehova e tauturu ia oe e (4) e aparau no nia i to oe huru aau i te hoê taata ta oe e tiaturi. A hiˈopoa ˈi i na ravea e maha, a imi i te mau tuhaa ta oe e hinaaro ra e haamaitai.
“E TUU . . . I TA OE HOPOIA IA IEHOVA”
3. E nafea oe e nehenehe ai “e tuu . . . i ta oe hopoia ia Iehova”?
3 A tahi, e nehenehe tatou e huri i to tatou ahoaho i nia ia Iehova ma te pure haavare ore. Ua ahoaho anaˈe oe, e hinaaro to oe Metua î i te here i te raˈi ia faaite oe ia ˈna i to huru aau hohonu roa ˈˈe. Ua taparu te papai salamo ra o Davida ia Iehova: “E faaroo mai, e te Atua, i tau pure.” I roto i tera noa â salamo, ua papai atoa Davida: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai.” (Sal. 55:1, 22) I muri aˈe i to oe tutavaraa no te faaafaro i te hoê fifi, e tauturu mai te pure haavare ore, eita tatou e haapeapea hau atu â. Mea nafea râ? E nafea te reira e tauturu mai ai ia ore e ahoaho roa?—Sal. 94:18, 19.
4. No te aha mea faufaa roa ˈi te pure ia ahoaho tatou?
4 A taio i te Philipi 4:6, 7. E nafea Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure haavare ore e te tuutuu ore? E nehenehe oia e tauturu ia tatou ia vai hau e ia haapae i te mau manaˈo e huru aau tano ore. Eita tatou e ahoaho e e mǎtaˈu, e tauturu te Atua ia ite tatou i te hau o roto ta tatou i ore i ite aˈenei. E rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine tei ite i teie hau. E nehenehe te “hau a te Atua” e tauturu ia oe ia faaruru i te mau fifi atoa! E nehenehe oe e tiaturi maite i ta Iehova i fafau: “Eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe.”—Isa. 41:10.
TE HAU O ROTO NO Ǒ MAI I TE PARAU A TE ATUA RA
5. E nafea te Parau a te Atua e tauturu ai ia oe ia ite i te hau o roto?
5 Te piti, e nehenehe tatou e ite i te hau o roto ma te taio e ma te feruriruri i te mau irava Bibilia. No te aha mea faufaa te reira? O te Parau a te Atua te Bibilia. Te vai ra te mau aˈoraa î i te paari e te tano no ǒ mai i to tatou Atua poiete. Noa ˈtu to oe ahoaho, e nehenehe oe e feruri hohonu no nia i to te Atua mau manaˈo, a feruriruri atu ai e nafea teie mau aˈoraa e haapuai ai ia oe. E tauturu atu te reira ia faaruru, ia faaiti, aore ra ia haapae roa ˈtu i te ahoaho. No Iehova, na roto i te taioraa i te Bibilia e etaeta e e itoito roa ˈi tatou, eita tatou e mǎtaˈu e e riaria.—Ios. 1:7-9.
E tauturu mai te faaroo puai ia Iehova ia tiaturi e e horoa mai oia ma te here i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro mau ra
6. E nafea oe e faufaahia ˈi i ta Iesu mau parau?
6 I roto i te Parau a te Atua, te taio ra tatou e nafea Iesu ia paraparau i te taata. Ua au roa ratou ia faaroo ia ˈna, mea tamahanahana hoi e mea tamǎrû ta ˈna mau parau, no te feia iho â râ tei paruparu aore ra tei oto. (A taio i te Mataio 11:28-30.) Ua haapao mau Iesu i to vetahi ê huru aau. (Mar. 6:30-32) Mai ta Iesu i fafau i te tauturu i te mau aposetolo e ratere ra e o ˈna, e tauturu atoa oia ia tatou i teie mahana. Aita e titauhia ia faaea mai Iesu i pihaiiho ia tatou no te fanaˈo i te reira. Ei Arii i te raˈi, te tamau noa ra Iesu i te faaite i te here no tatou. No reira, ia ahoaho noa ˈtu tatou, ia papu e tei pihaiiho noa oia ia tatou e e tauturu mai oia i te taime tano. Te horoa mai ra Iesu i te tiaturiraa e te itoito o te tauturu ia tatou ia faaruru i te ahoaho.—Heb. 2:17, 18; 4:16.
TE MAU HURU MAITATAI NO Ǒ MAI I TO TE ATUA VARUA
7. E nafea tatou e faufaahia ˈi i to te Atua varua moˈa?
7 Ua fafau Iesu e e horoa mai to tatou Metua i te varua moˈa ia ani tatou i te reira. (Luka 11:10-13) E nafea te toru o te ravea no te faaiti i te ahoaho e tauturu mai ai? E tauturu mai to te Atua varua moˈa, aore ra puai ohipa, ia faatupu i te mau huru maitatai a to tatou Atua mana hope. (Kol. 3:10) I roto i te Bibilia, ua piihia teie mau huru maitatai te hotu o te varua. (A taio i te Galatia 5:22, 23.) Ia faatupu tatou i teie mau huru maitatai, e maitai mai to tatou auhoaraa e vetahi ê, e e ape tatou i te mau tupuraa o te faatupu i te ahoaho. E hiˈopoa mai tatou e nafea te hotu o te varua e tauturu mai ai.
8-12. E nafea te hotu o te varua e nehenehe ai e tauturu ia oe?
8 “Te hinaaro [aore ra aroha], te oaoa, te hau.” Ia faatura oe ia vetahi ê, e iti mai to oe ahoaho. E nafea ïa? Ia faatupu oe i te aroha taeae, te aroha mau e te faatura, e pinepine oe i te ape i te mau fifi o te faatupu i te mau huru aau tano ore mai te riri, te inoino e te ahoaho. E ohie aˈe ïa no oe ia vai hau e vetahi ê.—Roma 12:10.
Ia faatupu tatou i te mau huru maitatai au mau, e maitai mai to tatou auhoaraa e vetahi ê
9 “Te faaoromai, te mǎrû [aore ra hamani maitai], te maitai.” Te parau ra te Bibilia: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi.” (Eph. 4:32) Ia pee tatou i tera aˈoraa, e ite tatou i te auhoaraa hau e vetahi ê, a ape atu ai i te mau tupuraa e ahoaho ai tatou. Oia atoa, e ohie aˈe no tatou i te faaruru i te mau fifi e tupu mai no to tatou huru tia ore.
10 “Te faaroo.” I teie mahana, e pinepine tatou i te ahoaho no te moni e te mau taoˈa materia. (Mas. 18:11) E nafea tatou e nehenehe ai e ape i teie huru ahoaho? Mea titauhia ia pee tatou i te aˈoraa a te aposetolo Paulo o tei parau “ia mauruuru i ta outou i noaa ra.” E tauturu mai te faaroo puai ia Iehova ia tiaturi e e horoa mai oia ma te here i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro mau ra. Ua fafau oia: “E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe.” No reira, mai ia Paulo, e nehenehe tatou e parau: “O te Fatu to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu i ta te taata e rave mai ia ˈu nei.”—Heb. 13:5, 6.
11 “Te mamahu [aore ra mǎrû], te hitahita ore.” Mea maitai ia faatupu i te mǎrû e te hitahita ore, e tauturu atoa te reira ia oe. E tapea teie mau huru maitatai ia oe ia rave aore ra ia parau i te tahi mea e ahoaho ai oe i muri iho, e e faufaahia oe ia ape oe te “mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino.”—Eph. 4:31.
12 E titauhia te haehaa no te tiaturi i “te rima mana o te Atua” e no te “huri i to . . . ahoaho atoa i nia ia ˈna.” (Pet. 1, 5:6, 7) Ia faaite oe i te haehaa, e turu e e aupuru Iehova ia oe. Ia taa ia oe eaha ta oe e nehenehe e rave e ta oe e ore e nehenehe e rave, eita oe e tiaturi noa i nia ia oe iho. E iti mai to oe ahoaho no te mea e tiaturi oe i te Atua.—Mika 6:8.
“EIAHA E TAPITAPI”
13. Eaha to Iesu manaˈo a parau ai oia: “Eiaha e tapitapi”?
13 I roto i te Mataio 6:34 (a taio), e itehia te aˈoraa î i te paari a Iesu: “Eiaha e tapitapi.” E manaˈo paha tatou eita e haere ia tatou ia pee i te reira. Eaha râ ta Iesu i hinaaro e parau? Ua haapii aˈena mai tatou e ua ahoaho Davida e Paulo i te tahi taime. Aita Iesu i parau e eita roa ˈtu te taata e tavini i te Atua e ahoaho. Ua tauturu râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia taa e eita te mau fifi e afaro i te ahoaho rahi aore ra faufaa ore. E tupu iho â te fifi i te mau mahana atoa, eiaha ïa te mau Kerisetiano e ahoaho atu â ma te feruri i te mau fifi tei tupu aˈena aore ra tei ore â i tupu atura. E nafea te aˈoraa a Iesu e tauturu ai ia oe ia iti mai te ahoaho rahi?
14. Mai ia Davida, e nafea tatou e nehenehe ai e faaiti mai i te ahoaho?
14 I te tahi taime, e ahoaho te taata no ta ratou mau hape na mua ˈˈe. E faahapahapa noa paha ratou ia ratou iho, noa ˈtu e rave rahi matahiti i teie nei to ratou haparaa. I ahoaho na te arii Davida i te tahi taime no ta ˈna mau hape. Ua faˈi oia: “Te aue pii hua nei au i te arepurepu o tau aau.” (Sal. 38:3, 4, 8, 18) I roto i tera tupuraa, ua faaohipa Davida i te paari. Ua tiaturi oia i to Iehova aroha hamani maitai e faaoreraa i te hara. Ua oaoa Davida, ua ite hoi o ˈna e ua faaore te Atua i ta ˈna mau hara.—A taio i te Salamo 32:1-3, 5.
15. (a) Eaha ˈtu â ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Davida? (b) Eaha ta oe e nehenehe e rave ia iti mai te ahoaho? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te tahi manaˈo no te faaiti i te ahoaho.”)
15 I te tahi atu taime, e ahoaho paha oe no te tupu i teie mahana. Ei hiˈoraa, a papai ai Davida i te Salamo 55, ua mǎtaˈu oia ia haapohehia oia. (Sal. 55:2-5) Aita râ oia i vaiiho i te ahoaho e haafifi i to ˈna tiaturiraa ia Iehova. Ua taparu Davida ia Iehova ia tauturu ia ˈna i roto i to ˈna mau fifi, ua ite râ oia e mea faufaa atoa ia rave oia i te tahi ohipa no to ˈna tupuraa. (Sam. 2, 15:30-34) E nehenehe oe e huti mai i te haapiiraa i te hiˈoraa o Davida. Eiaha e vaiiho i te ahoaho ia faateimaha ia oe, a haa râ no te faaafaro i te fifi, e a tiaturi e e aupuru Iehova ia oe.
16. E nafea te auraa o te iˈoa o te Atua e haapuai ai i to oe faaroo?
16 I te tahi taime, e ahoaho paha te hoê Kerisetiano no te mau fifi o te nehenehe e tupu mai. Aita râ e faufaa ia haapeapea no te mau ohipa aita â i tupu atura. No te aha? No te mea i te rahiraa o te taime, pinepine e mea maitai aˈe te tupuraa i ta tatou i manaˈo na. A haamanaˈo atoa e e nehenehe te Atua e ohipa i nia i te mau tupuraa atoa. “Na ˈna e faariro” te auraa o to ˈna iˈoa. (Exo. 3:14) Aita ïa e faufaa ia haapeapea no nia i to a muri aˈe no te mea te faaite ra to te Atua iˈoa e e faatupu oia pauroa ta ˈna mau opuaraa no te huitaata. E haamaitai iho â te Atua i ta ˈna mau tavini taiva ore e e tauturu oia ia ratou ia faaiti mai i to ratou ahoaho no tei tupu na mua ˈˈe, e no te nehenehe e tupu i teie mahana e a muri aˈe.
A PARAPARAU I TE HOÊ TAATA TA OE E TIATURI
17, 18. E nafea te paraparauraa e tauturu ai ia oe ia ahoaho oe?
17 Te maha o te ravea e nehenehe ai oe e ite i te tauturu ia ahoaho oe, o te paraparauraa ïa ma te aau haavare ore i te hoê taata ta oe e tiaturi. E nehenehe to oe hoa faaipoipo, te hoê hoa piri aore ra te hoê matahiapo i roto i te amuiraa e tauturu ia oe ia taa maitai aˈe i to oe tupuraa. Te parau mai ra te Bibilia: “E oto [aore ra ahoaho] tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro; hoê roa râ parau maitai ra, oaoa aˈera ïa.” (Mas. 12:25) Te na ô atoa ra te Bibilia: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu; ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa.”—Mas. 15:22.
18 E tauturu mai ta tatou putuputuraa a te amuiraa ia iti mai te ahoaho. I te mau putuputuraa i te mau hebedoma atoa, e faataa oe i te taime no to oe mau taeae e tuahine, o te haapeapea ra no oe e o te hinaaro ra e faaitoito ia oe. (Heb. 10:24, 25) E haapuai teie huru faaitoitoraa ia oe e e ohie aˈe oe i te faaruru i te mau ahoaho atoa.—Roma 1:12.
TE AUHOARAA E TE ATUA TE MEA E HAAPUAI ROA ˈˈE IA TATOU
19. No te aha e tiaturi ai oe e haapuai to oe auhoaraa e te Atua ia oe?
19 Ua haapii te hoê matahiapo no Kanada i te faufaaraa ia huri i to ˈna ahoaho i nia ia Iehova. Mea ahoaho ta ˈna ohipa ei orometua haapii, e fifi atoa to ˈna i te pae ea, o te faatupu i te ahoaho. Eaha te tauturu ia ˈna ia itoito mai? Te mea faufaa roa ˈˈe, te haa rahi ra oia no te haapuai i to ˈna auhoaraa e o Iehova. Te tauturu atoa ra te mau hoa papu i roto i te mau taime fifi. Te haamahora ra o ˈna ma te haavare ore i to ˈna mau huru aau i ta ˈna vahine. Hau atu â, ua tauturu te tahi atu mau hoa matahiapo e te mau tiaau haaati ia ˈna ia hiˈo i to ˈna tupuraa ia au i to Iehova manaˈo. Ua tauturu atoa te hoê taote i teie taeae ia taa i to ˈna fifi i te pae ea, a nehenehe atu ai ta ˈna e rave i te mau tauiraa i roto i ta ˈna porotarama e e faataa i te taime no te tamǎrû e no te faaetaeta i te tino. Ua haapii riirii oia e eaha te rave i roto i to ˈna tupuraa e e nafea ia haavî i to ˈna mau huru aau. Aita anaˈe ta ˈna e ravea i mua i te hoê tupuraa, e turui oia i nia ia Iehova no te tauturu ia ˈna.
20. (a) E nafea tatou e huri ai i to tatou ahoaho i nia i te Atua? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to muri mai tumu parau?
20 I roto i teie tumu parau, ua haapii mai tatou i te faufaaraa ia huri i to tatou ahoaho i nia i te Atua ma te pure ia Iehova, ma te taio i ta ˈna Parau e ma te feruriruri i te reira. Ua haapii atoa mai tatou i te faufaaraa ia vaiiho i te varua moˈa o Iehova e tauturu ia tatou, ia paraparau i te hoê taata ta tatou e tiaturi, e ia apiti i te mau putuputuraa Kerisetiano. I roto i to muri nei tumu parau, e haapii mai tatou e nafea Iehova e tauturu mai ai ma te haamaitai ia tatou.—Heb. 11:6.