A huri i to outou ahoaho atoa i nia ia Iehova
“E faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra. E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.”—PETERO 1, 5:6, 7.
1. Nafea te ahoaho ia ohipa i nia ia tatou, e nafea tatou i te faahohoˈa i te reira?
E NEHENEHE te ahoaho e haaputapû uˈana i to tatou oraraa. E nehenehe te reira e faaauhia ia mau taue te hoê pehe nehenehe mau faaroohia i roto i te radio. Mai te peu e aita e haafifiraa e te tereraa o te radio, e nehenehe te mau pehe au mau e haafaufaahia e e tamǎrû i te taata e faaroo ra. Teie râ, e nehenehe te vavaraa teiaha e faahape roa i te pehepehe au roa ˈˈe atoa, ma te faairia e te faainoino ia tatou. Hoê â atoa paha faahopearaa to te ahoaho i nia i to tatou hau. E nehenehe te reira e faahepohepo roa ia tatou tae roa i te faito e eita tatou e nehenehe e amo i te tahi mau ohipa faufaa mau. Oia mau, “e oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro.”—Maseli 12:25.
2. Eaha ta Iesu Mesia i parau no nia i te “peapea o teie nei ao”?
2 Ua paraparau Iesu Mesia no nia i te atâtaraa ia hepohepohia e te ahoaho rahi. I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te mau mahana hopea, ua aˈo oia e: “E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata anei.” (Luka 21:34-36) Mai te amu-hua-raa i te maa e te inu-hua-raa o te nehenehe e faahupehupe i te feruriraa, oia atoa te hepohepo-roa-raa e te “peapea o teie nei ao” o te nehenehe e haamoe i to tatou aravihi i te pae feruriraa, ma te mau faahopearaa peapea mau.
Eaha te ahoaho
3. Mea nafea te “ahoaho” i te faataaraahia, e eaha vetahi o to ˈna mau tumu?
3 Te faataahia ra te “ahoaho” mai te hoê “hepohepo i te pae feruriraa mauiui aore ra taiâ ma te pinepine i nia i te hoê maˈi e fatata maira aore ra e manaˈohia.” O te hoê ïa “tupuraa aore ra pu anaanatae riaria” mai “te hoê huru haapeapearaa tia ore e te teimaha e te mǎtaˈu ite-pinepine-hia e te tahi mau tapao i te pae no te feruriraa (mai te taheraa hou, te iria, e te tupairaa uaua tei maraa), e te feaaraa i nia i te mea mau e te natura o te haamǎtaˈuraa, e te feaaraa ia ˈna iho no nia i te neheneheraa e faaruru i te reira.” (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary) E nehenehe ïa te ahoaho e riro mai ei peapea fifi mau. Ua apitihia mai ta ˈna mau faahopearaa e rave rahi oia hoi te maˈi, te ruhiruhia, te mǎtaˈu i te taparahiraa taata, te ereraa i te ohipa, e te tapitapiraa no te maitai o te utuafare.
4. (a) Eaha te mea maitai ia haamanaˈo no nia i te mau taata e ta ratou mau haapeapearaa? (b) Mai te peu e te ahoaho ra tatou, eaha te tia ia ravehia?
4 Papu maitai, e rave rau mau faito o te ahoaho, mai te mau huru tupuraa e rave rau o te nehenehe e faatupu i te reira. Eita te mau taata atoa e faatupu i te hoê â huru [ahoaho] i mua i te hoê huru tupuraa. No reira, e tia ia tatou ia feruri e noa ˈtu e eita te hoê mea e faahoruhoru ia tatou, ua riro paha te reira ei tumu ia ahoaho rahi vetahi o to tatou mau hoa haamori ia Iehova. Eaha te nehenehe e ravehia mai te peu e e naea te ahoaho i te hoê faito eita ˈtura tatou e nehenehe e haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau parau mau oaoa e te au maitai o te Parau a te Atua? Eaha ïa mai te peu e ua putapû roa tatou e te ahoaho e eita ˈtura tatou e nehenehe e haafaufaa noa i te mau faahopearaa o te mana arii o Iehova e te taiva ore kerisetiano? Eita paha tatou e nehenehe e taui i to tatou mau huru tupuraa. Maoti râ, e titau tatou i te maimi i te mau manaˈo faufaa o te mau Papai o te tauturu ia tatou ia faaruru i te ahoaho uˈana faatupuhia e te mau fifi ino mau o te oraraa.
Te vai ra te tauturu
5. Nafea tatou e nehenehe ai e ohipa ia au i te Salamo 55:22?
5 Ia titau te mau kerisetiano i te tauturu i te pae varua e ia teimaha roa ratou e te mau haapeapearaa, e nehenehe ratou e huti i te tamahanahanaraa i roto i te Parau a te Atua. E pûpû mai te reira i te aratairaa papu e e horoa mai oia ia tatou e rave rahi mau haapapuraa e e ere o tatou anaˈe te mau tavini taiva ore a Iehova. Ei hiˈoraa, ua himene te papai salamo ra o Davida e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22) Nafea tatou e nehenehe ai e ohipa ia au i teie mau parau? Na roto i te huriraa i to tatou mau taiâraa, mau haapeapearaa, mau mǎtaˈuraa, e mau inoinoraa atoa i nia i to tatou Metua here i te raˈi ra. E tauturu mai te reira ia faatupu tatou i te hoê manaˈo paruru e te hau o te mafatu.
6. Ia au i te Philipi 4:6, 7, eaha ta te pure e nehenehe e rave no tatou?
6 E mea faufaa roa te pure tamau ma te mafatu putapû mai te peu e te hinaaro nei tatou e huri i ta tatou hopoia, tae noa ˈtu to tatou ahoaho atoa, i nia ia Iehova. E hopoi mai te reira i te hau i roto mai, i te mea e ua papai te aposetolo Paulo e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Ua riro te “hau” faito ore “a te Atua” ei hau taa ê fanaˈohia e te mau tavini i pûpûhia a Iehova i roto atoa i te mau tupuraa tamata-roa ˈˈe-hia. E tupu te reira na roto i ta tatou mau taairaa piri roa e te Atua. A pure noa ˈi tatou no te varua moˈa e a vaiiho ai tatou na te reira e turai ia tatou, aita tatou e faatitiaifaro ra i te mau fifi atoa o te oraraa, te fanaˈo nei râ tatou i te hotu varua o te hau. (Luka 11:13; Galatia 5:22, 23) Aita tatou e teimaha-roa-hia e te ahoaho, no te mea ua ite tatou e te ‘haaparahi ra’ Iehova ‘ma te ora’ i to ˈna nunaa haapao maitai atoa e eita oia e vaiiho i te hoê aˈe mea ia haamauiui tamau ia tatou.—Salamo 4:8.
7. Eaha te tuhaa a te mau matahiapo kerisetiano i roto i te tautururaa ia tatou ia faaruru i te ahoaho?
7 Teie râ, eaha ïa mai te peu e e tamau noa to tatou ahoaho, noa ˈtu e te feruri hohonu nei tatou i nia i te mau Papai e te tamau maite nei tatou i te pure? (Roma 12:12) Ua riro atoa te mau matahiapo nominohia i roto i te amuiraa ei faanahoraa na Iehova no te tauturu ia tatou i te pae varua. E nehenehe ratou e tamahanahana e e tauturu ia tatou na roto i te faaohiparaa i te Parau a te Atua e te pureraa e o tatou e no tatou. (Iakobo 5:13-16) Ua aˈo te aposetolo Petero i to ˈna mau hoa matahiapo e ia tiai i te mamoe a te Atua ma te hinaaro mau, ma te mafatu tae, e ma te riro ei hiˈoraa no ratou. (Petero 1, 5:1-4) Te haapeapea mau nei teie mau taata no to tatou maitai e te hinaaro nei ratou e tauturu mai. Papu maitai, no te fanaˈo taatoa i te tauturu a te mau matahiapo e no te oraora maitai i te pae varua i roto i te amuiraa, te titau paatoa nei tatou i te faaohipa i te aˈoraa a Petero: “E te feia apî ra, e auraro maite outou i te feia paari. E o outou atoa hoi e auraro maite ia outou iho, e ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.”—Petero 1, 5:5.
8, 9. Eaha te tamahanahanaraa ta tatou e nehenehe e huti i roto i te Petero 1, 5:6-11?
8 Ua na ô faahou o Petero e: “E tena na, e faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra. E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou. E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra: o te patoi atu ïa ma te faaroo turori ore, ua ite hoi outou e, tei to outou mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra. O te Atua râ no ˈna te mau maitai atoa, o tei parau ia tatou no to ˈna ra ao mure ore ia Iesu Mesia nei, ia maoro iti aˈe to outou pohe, ia haamaitai roa oia ia outou, ia tauturu mai, ia faaetaeta mai, e ia haapapu ia outou. Ei ia ˈna te haamaitai, e te hau, e a tau noa ˈtu. Amene.”—Petero 1, 5:6-11.
9 Auê i te tamahanahana e ia feruri e e nehenehe tatou e ‘huri i to tatou ahoaho atoa i nia i te Atua no te mea te aupuru nei oia ia tatou’! E mai te peu e no nia te tahi o to tatou ahoaho i te mau tamataraa a te Diabolo e vavahi i to tatou mau taairaa e o Iehova na roto i te faataeraa i te hamani-ino-raa e vetahi atu â mau mauiui i nia ia tatou, e ere anei i te mea faahiahia ia ite e te haamaitaihia ra te mau mea atoa no te feia taiva ore? E, i muri aˈe tatou i te mauiuiraa i te hoê taime rii, e faaoti te hamani maitai faito ore a te Atua i ta tatou haamataroraa e e haapapu e e haapuai oia ia tatou.
10. Te faahiti ra te Petero hoê 5:6, 7 i teihea mau huru maitatai e toru o te nehenehe e tauturu mai ia tamǎrû i te ahoaho?
10 Te faahiti ra te Petero hoê 5:6, 7 e toru huru maitatai o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaruru i te ahoaho. O te haehaa te hoê o ratou. Te faaoti ra te irava 6 ma te parau “i te tau mau ra,” o te titau i te faaoromai. Te faaite ra te irava 7 e e nehenehe tatou e huri ma te papu i to tatou ahoaho atoa i nia i te Atua ‘no te mea te aupuru ra oia ia tatou,’ e te faaitoito ra teie mau parau i te tiaturiraa ma te taatoa ia Iehova. E tuatapapa anaˈe ïa tatou e nafea te haehaa, te faaoromai, e te tiaturiraa ma te taatoa i te Atua e nehenehe ai e tauturu mai no te tamǎrû i te ahoaho.
Nafea te haehaa ia tauturu mai
11. Nafea te haehaa ia tauturu ia tatou ia faaruru i te ahoaho?
11 Mai te peu e e mea haehaa tatou, e farii tatou e e mea teitei aˈe te mau manaˈo o te Atua i to tatou iho nei. (Isaia 55:8, 9) Te tauturu ra te haehaa ia farii tatou i te otia o to tatou aravihi ia feruri ia faaauhia i te aravihi rahi o Iehova. Te ite ra oia i te mau mea ta tatou e ore e ite nei, mai tei faaitehia i roto i te tupuraa o te taata parau-tia ra o Ioba. (Ioba 1:7-12; 2:1-6) Na roto i te faahaehaaraa ia tatou iho “i raro aˈe i te rima mana o te Atua,” te faˈi nei tatou i to tatou tiaraa haehaa ia faaauhia i te Arii Hau aˈe. I to tatou aˈe pae, te tauturu ra te reira ia tatou ia faaruru i te mau tupuraa ta ˈna e farii ra. E haa paha to tatou mafatu no te tahi tamǎrûraa oioi, i te mea râ e mea aifaito maitai te mau huru maitatai o Iehova, ua ite maitai oia e afea e nafea e ohipa ˈi oia no tatou. No reira, mai te mau tamarii apî, e turui anaˈe tatou ma te haehaa i nia i te rima mana o Iehova, ma te tiaturi e e tauturu mai oia ia tatou ia faaruru i ta tatou mau haapeapearaa.—Isaia 41:8-13.
12. Nafea te ahoaho i te pae materia i te haaraa mai te peu e e faaohipa tatou ma te haehaa i te mau parau a Hebera 13:5?
12 Te haehaa o te ineineraa ïa e faaohipa i te aˈoraa no roto mai i te Parau a te Atua, o te nehenehe ma te pinepine e faaiti i te ahoaho. Ei hiˈoraa, mai te peu e no nia to outou ahoaho i te tapitapi-hua-raa i te mau faufaa materia, e mea maitai no tatou ia feruri i te aˈoraa a Paulo e: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, ia mauruuru i ta outou i noaa ra; o te Atua iho hoi tei parau mai e, E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.” (Hebera 13:5) Na roto i te faaohiparaa ma te haehaa i teie aˈoraa, ua tiamâ mai e rave rahi i te ahoaho rahi no nia i te paruru materia. Noa ˈtu e aita ta ratou mau faufaa moni i haamaitai roa ˈtu â ia ratou, aita te reira i mana i nia i to ratou mau manaˈo ma te faaino ia ratou i te pae varua.
Te tuhaa o te faaoromai
13, 14. (a) No nia i te faaoromai ma te tamau, eaha te hiˈoraa ta te taata ra o Ioba i horoa mai? (b) Eaha ta te tiairaa ma te faaoromai ia Iehova e nehenehe e hopoi mai no tatou?
13 Te titau ra te parau ra “i te tau mau ra” i roto i te Petero 1, 5:6 i te faaoromai ma te tamau. I te tahi mau taime e maoro mai te hoê fifi, e e nehenehe te reira e faarahi i te ahoaho. I roto i taua huru tupuraa ra e titau tatou ia vaiiho i te mau tupuraa i roto i te rima o Iehova. Ua papai te pǐpǐ ra o Iakobo e: “Te parau nei tatou e, e ao to te feia i tamau maite i te faaoromai. Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta [Iehova] i rave i te hopea ˈˈe; e ua î [Iehova] i te aroha, e te hamani maitai rahi.” (Iakobo 5:11) Ua faaruru o Ioba i te pauraa i te pae faanavairaa faufaa, ua pohe ta ˈna ahuru tamarii, ua roohia oia i te hoê maˈi veˈuveˈu, e ua faahapa-haavare-hia e na feia tamahanahana haavare ra. E mea tia te tahi ahoaho i raro aˈe i teie mau huru tupuraa.
14 I roto i te mau tupuraa atoa, ua riro o Ioba ei hiˈoraa i te pae o te faaoromai ma te tamau. Mai te peu e te faaruru ra tatou i te hoê tamataraa uˈana o te faaroo, te tiai ra paha tatou i te tamǎrûraa, mai ta ˈna i rave na. Ua rohi mau râ te Atua no ˈna, ma te tamǎrû i te mauiui o Ioba e ma te haamauruuru rahi ia ˈna. (Ioba 42:10-17) Te faatupu nei te tiai-tamau-raa ia Iehova i to tatou faaoromai e te faaite ra te reira i te hohonuraa o to tatou pûpûraa ia ˈna.—Iakobo 1:2-4.
Te turuiraa i nia ia Iehova
15. No te aha e tia ia tatou ia tiaturi ma te taatoa ia Iehova?
15 Ua faaue Petero i te mau hoa faaroo ia ‘huri i to ratou ahoaho atoa i nia i te Atua no te mea te aupuru ra oia ia ratou.’ (Petero 1, 5:7) No reira e nehenehe tatou e e tia ia tatou ia faatupu i te tiaturiraa taatoa ia Iehova. Te na ô ra te Maseli 3:5, 6 e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” No te mau mea i roohia ratou i mutaa ihora, e mea fifi no vetahi o te ahoaho ra ia tiaturi i te tahi atu mau taata. Te vai nei râ ia tatou i te tumu papu ia tiaturi i to tatou Poiete, te Pu mau e Tei atuatu i te ora. Noa ˈtu e aita tatou e turui ra ia tatou iho i nia i te hoê huru tupuraa, e nehenehe noa tatou e tiaturi ia Iehova ia faaora mai i ta tatou mau ati.—Salamo 34:18, 19; 36:9; 56:3, 4.
16. Eaha ta Iesu Mesia i parau no nia i te ahoaho i nia i te mau mea materia?
16 Te turuiraa i nia i te Atua o te auraroraa ïa i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, o tei haapii atu i te mea ta ˈna i haapii mai ta ˈna Metua ra. (Ioane 7:16) Ua faaue o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘haapue i te taoˈa i nia i te raˈi’ na roto i te taviniraa ia Iehova. Eaha râ no te mau hinaaro materia mai te maa, te ahu, e te fare? “Eiaha e tapitapi,” ta Iesu i aˈo mai. Ua haapapu oia e te faaamu ra te Atua i te mau manu. Te faaahu ra oia i te mau tiare ma te haviti mau. E ere anei te mau tavini taata a te Atua i te mea faufaa aˈe i te reira? Oia mau ma te papu maitai. No reira, ua aˈo Iesu e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” Ua na ô faahou Iesu e: “E teie nei, eiaha e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho.” (Mataio 6:20, 25-34) E, te titau nei tatou i te maa, te inu, te ahu, e te fare, mai te peu râ e e turui tatou i nia ia Iehova, eita tatou e ahoaho rahi roa no nia i teie mau ohipa.
17. Nafea tatou ia faahohoˈa i te hinaaro e imi na mua roa i te Basileia?
17 No te imi na mua roa i te Basileia, e tia ia tatou ia turui i nia i te Atua e ia tuu i ta tatou mau tapitapiraa matamua i to ratou parahiraa. E hopu paha te hoê taata aita ta ˈna e mauhaa hutiraa aho i raro i te pape ma te maimi i te hoê parau e poe to roto. Ua riro ei ravea tururaa i to ˈna utuafare i te pae moni. E tapitapiraa faufaa roa te reira, parau mau! Eaha râ te mea faufaa roa ˈˈe? Te aho! E tia ia ˈna ia puha tamau no te faaî to ˈna mau mahaha. Ua riro te aho ei tapitapiraa faufaa roa ˈˈe. Oia atoa, e tuhaa atoa paha ta tatou i roto i teie faanahoraa o te mau mea ia noaa mai te mau mea hinaarohia no te oraraa. Teie râ, e tia ia tuuhia te mau tuhaa varua i nia i te parahiraa matamua no te mea tei teie mau mea noa te ora mau o to tatou utuafare. No te ape i te tapitapi rahi roa i nia i te mau hinaaro materia, e tia ia tatou ia faatupu i te tiaturiraa taatoa i roto i te Atua. Hau atu, e nehenehe ‘te haa-rahi-raa i roto i te ohipa a te Fatu’ e tauturu mai no te tamǎrû i te ahoaho i te mea e ua riro ‘te oaoa o Iehova’ to tatou pare etaeta.—Korinetia 1, 15:58; Nehemia 8:10.
E tamau anaˈe i te huri i to tatou ahoaho i nia ia Iehova
18. Eaha te haapapuraa e vai ra e e nehenehe mau te huriraa i to tatou ahoaho atoa i nia ia Iehova e tauturu ia tatou?
18 No te haamau to tatou feruriraa i nia i te mau mea varua, e tia ia tatou ia tamau noa i te huri i to tatou ahoaho atoa i nia ia Iehova. E haamanaˈo noa anaˈe e te haapao mau ra oia i ta ˈna mau tavini. Ei faahiˈoraa: No te taivaraa ta ˈna tane ia ˈna, ua rahi roa te ahoaho o te hoê vahine kerisetiano tae roa i te faito e eita ta ˈna e nehenehe e taoto. (A faaau e te Salamo 119:28.) Tera râ, i roto i te roˈi, ua huri oia i to ˈna ahoaho atoa i nia ia Iehova. Ua horoa oia i to ˈna mafatu i te Atua, ma te faatia ia ˈna i te mauiui ta ˈna e ta ta ˈna e piti tamahine nainai i faaruru. I muri aˈe oia i te tiaororaa i te tamǎrûraa ma te pure hua, ua nehenehe noa ta ˈna e taoto, no te mea ua tiaturi oia e e haapao Iehova ia ˈna e i ta ˈna mau tamarii. I teie nei ua faaipoipo teie vahine tei taa ia au i te mau Papai i te hoê matahiapo.
19, 20. (a) Eaha vetahi mau ravea ia nehenehe tatou e faaruru i te ahoaho? (b) Eaha te tia ia tatou ia tamau noa i te rave e to tatou ahoaho atoa?
19 Mai te nunaa ra a Iehova, e rave rau mau ravea no te faaruru i te ahoaho. Ua riro iho â râ te faaohiparaa i te Parau a te Atua ei tauturu. Te vai ra ia tatou te maa pae varua faufaa pûpûhia e te Atua na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari,” tae noa ˈtu te mau tumu parau haumǎrû o te tauturu piahia i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! (Mataio 24:45-47) Te vai ra te tauturu o te varua moˈa o te Atua. Te haamaitai rahi ra te pure tamau e te hua ia tatou. Ua ineine e te haa nei te mau matahiapo kerisetiano tei nominohia i te horoa i te tauturu e te tamahanahanaraa i te pae varua.
20 E mea faufaa roa to tatou iho haehaa e te faaoromai i roto i te haamatararaa i te ahoaho o te faateimaha ra paha ia tatou. Te mea faufaa iho â râ o te tiaturiraa taatoa ïa ia Iehova, no te mea te haapuaihia ra to tatou faaroo a fanaˈo noa ˈi tatou i ta ˈna tauturu e ta ˈna aratairaa. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te faaroo i roto i te Atua e paruru ia tatou ia ore e horuhoru rahi roa. (Ioane 14:1) Te turai ra te faaroo ia tatou ia imi na mua roa i te Basileia e ia haa noa i roto i te ohipa a te Fatu ma te oaoa, o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaruru i te ahoaho. E horoa mai teie mau ohipa ia tatou te hoê manaˈo papu i rotopu i te feia o te himene i te mau arueraa i te Atua e a muri noa ˈtu. (Salamo 104:33) E tamau noa anaˈe ïa tatou i te huri i to tatou ahoaho atoa i nia ia Iehova.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Nafea te ahoaho i te faataaraahia?
◻ Eaha vetahi mau ravea i reira tatou e faaruru ai i te ahoaho?
◻ Nafea te haehaa e te faaoromai ia tauturu no te tamǎrû i te ahoaho?
◻ I roto i te faarururaa i te ahoaho, no te aha e mea faufaa roa ia tiaturi taatoa ia Iehova?
◻ No te aha e tia ia tatou ia tamau noa i te huri i to tatou ahoaho atoa i nia ia Iehova?
[Hohoˈa i te api 24]
Ua ite anei outou e no te aha Iesu i parau ai e, “Eiaha e tapitapi”?