31 NO ATETE–6 NO TETEPA 2026
HIMENE 89 E haamaitaihia tei haapao
Ia faaroo maitai oe i te putuputuraa e tia ˈi!
“A faaroo maitai.”—LUKA 8:18.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou no te aha mea faufaa ia faaroo maitai i te mau putuputuraa e e nafea ia na reira.
1-2. (1) E nafea Iehova ia aupuru i to ˈna nunaa i te pae varua i teie mahana? (Salamo 23:1, 2, 5) (2) Ia haamanaˈo tatou i te aha no nia i te mau putuputuraa?
TE HOROA mai ra Iehova i te maa pae varua na tatou i teie mahana. No reira, e tu atoa to tatou manaˈo e to Davida. Ua himene hoi o ˈna: “O Iehova to ˈu Tiai. Eita vau e ere i te tahi noa ˈˈe mea.”—A taio i te Salamo 23:1, 2, 5.
2 E horoa mai Iehova i tera rahiraa maa pae varua na roto i te mau putuputuraa a te amuiraa. Pinepine tatou i te fanaˈo i te mau haapiiraa ta tatou paha i matau ê na. Noa ˈtu “ua mau papu [tatou] i roto i te parau mau,” e hinaaro iho â tatou i teie mau haamanaˈoraa. (Pet. 2, 1:12) Tera râ, inaha pinepine tatou i te faaroo noa i teie mau haapiiraa, e ere paha ïa mea ohie ia haafaufaa i te reira. No reira, e hiˈo mai tatou i roto i teie tumu parau no te aha mea faufaa ia faaroo maitai tatou i te putuputuraa. E ite atoa mai tatou eaha te titauhia i te mau taeae orero ia faaroo-maitai-hia ta ratou tumu parau. E hiˈopoa atoa tatou eaha te tauturu ia tatou ia horoa i te tariˈa faaroo. Na mua râ, e hiˈo tatou o vai te haapii mai ra ia tatou i te mau putuputuraa.
A HAAMANAˈO O IEHOVA TE HAAPII MAI RA IA TATOU
3. E nafea Iehova ia paraparau ia tatou, e e nafea ta ˈna mau tavini ia faaohipa i ta ˈna Parau?
3 E paraparau mai Iehova ia tatou na roto i ta ˈna Parau te Bibilia. (Tim. 2, 3:16, 17) Ua taa ia Iesu teie parau. No reira o ˈna i faaohipa ˈi i te Parau a te Atua ma te aravihi. I to te taata faarooraa ia ˈna, ua maere roa ratou a na ô ai: “Nohea mai te ite o teie taata i te mau Papai, aita hoi oia i haere i te haapiiraa?” (Ioa. 7:15) Ua hinaaro te feia haehaa e ite hau atu â no nia ia Iehova i to ratou faarooraa ia Iesu. I te senekele matamua, ua faaohipa atoa te aposetolo Paulo raua Apolo i te mau Papai no te haaferuri ia vetahi ê. (Ohi. 17:2, 3; 18:24, 28) I teie mahana, ua niu te mau Ite no Iehova i ta ratou mau haapiiraa, tumu parau anei, haapurororaa teata, oreroraa parau e video, i nia i te Bibilia. E maere roa te taata ia ite ratou e nafea to Iehova nunaa ia faaohipa i te Bibilia i ta ratou mau putuputuraa. Eita ratou e taio noa i te Parau a te Atua, e tauturu atoa râ i te taata ia taa maitai i tei parauhia i roto i teie buka e ia faaohipa i roto i to ratou oraraa.—Luka 24:32.
4. Eaha te tumu e faaroo ai tatou i te putuputuraa?
4 Ia taio tatou i te Bibilia i ta tatou mau putuputuraa, te vaiiho ra tatou ia Iehova ia paraparau ia tatou. E taa atoa ia tatou eaha to ˈna hinaaro. Ohie noa ïa no tatou ia auraro ia ˈna. E oaoa roa Iehova ia faaroo maitai tatou ia ˈna e ia haa ia au i tei haapiihia mai tatou.—Mas. 27:11.
NO TE AHA MEA FAUFAA IA FAAROO MAITAI I TE MAU PUTUPUTURAA?
5. No to tatou here ia Iehova, eaha ta tatou e rave? (Ioane 4:23, 24; Ioane 1, 5:3)
5 No to tatou here ia Iehova. (Mat. 22:37) Rahi atu â tatou i te matau maitai ia Iehova, rahi atu â tatou i te here ia ˈna. Na teie here e faatupu i roto ia tatou i te hinaaro e faaroo ia Iehova, e auraro e e haamori ia ˈna mai ta ˈna e titau mai ra i roto i ta ˈna Parau.—A taio i te Ioane 4:23, 24; Ioane 1, 5:3.
6. Eaha ta tatou e haapii mai i te putuputuraa?
6 No to tatou here i te taata. (Mat. 22:39) I te putuputuraa, e haapii mai Iehova e nafea ia tauturu i to tatou mau taeae e tuahine e te feia aita â i matau atura ia ˈna. Ei hiˈoraa, maoti te buka rairai A here i te taata: A faariro ei pǐpǐ, ua haapii tatou i te faaite i te mau huru maitatai titauhia i roto i te pororaa. Mea fifi anei no oe ia haamata i te hoê aparauraa? Mai te peu e e, a hiˈo maitai ïa e nafea te mau taeae e tuahine ia vauvau mai i ta ratou tumu parau i te putuputuraa o te hebedoma.
7. No te aha mea faufaa ia tamau tatou i te faaroo ia Iehova?
7 Ia ora tatou e a muri noa ˈtu. Mai ta Iehova i parau i ta ˈna mau tavini i tahito ra, ia hinaaro tatou e fanaˈo i te oaoa e te ora mure ore, e titauhia ia faaroo tatou ia ˈna. (Deut. 32:44-47) Ia faaroo tatou i te mau putuputuraa, e itoitohia tatou ia tutava i te faaoromai tamau tae roa i te ao apî. (Roma 8:25) No reira, mea faufaa ia faaroo tatou ia Iehova no te mea te ora nei tatou i te mau mahana hopea. E tia atoa ia tatou ia vai puai noa i te pae varua.—Mat. 24:42-44; Apo. 1:3.
EAHA TA TE MAU TAEAE ORERO E RAVE IA FAAROOHIA TA RATOU TUMU PARAU?
8. No te aha mea faufaa ia haamaitai noa te mau taeae i ta ratou huru vauvauraa?
8 E titauhia i te mau taeae atoa e tuhaa ta ratou i te putuputuraa, tae noa ˈtu te mau taeae e horoa mai i te oreroraa parau no te taata atoa, ia tamau noa i te haamaitai i ta ratou huru vauvauraa. Ia faaineine maitai te hoê taeae i ta ˈna oreroraa parau, e ia faaohipa o ˈna i te Bibilia ma te aravihi, e tauturu o ˈna i te taata ia ite hau atu â no nia ia Iehova. E tauturu atoa râ o ˈna i te mau taeae e tuahine ia mau papu i roto i te parau mau. No reira, mai te peu e tuhaa ta oe i te putuputuraa, eiaha roa ˈtu e haafaufaa ore i te reira. Inaha, e faufaahia vetahi ê i ta oe faaineineraa. Noa ˈtu râ, e hinaaro paha oe i te tahi mau aratairaa no te tauturu ia oe. Ta tatou ïa e hiˈopoa mai i muri nei. Noa ˈtu ua faaineinehia teie mau manaˈo tauturu no te mau taeae e horoa i te oreroraa parau no te taata atoa, e faufaahia te feia atoa e tumu parau ta ratou i te putuputuraa.—Tim. 2, 4:2; Tito 1:9.
9. Eaha te rave ia pee maite te amuiraa i ta oe oreroraa parau?
9 A faanaho i to oe mau manaˈo. Ei taeae orero, e hinaaro oe ia faaroo-maitai-hia ta oe oreroraa parau. Mai te peu râ mea fifi ia taa i ta oe vauvauraa, eita ïa te amuiraa e faaroo maitai mai. Na te aha ïa e tauturu ia oe? (1) I te omuaraa iho â, e faahiti oe i te mau manaˈo faufaa. (2) A faahiti hoê noa manaˈo i muri aˈe i te tahi. E faataime rii oe hou a faahiti ai i to muri nei manaˈo. Oia nei, mea maitai ia faataa mǎrû noa oe i te mau haapiiraa faufaa i te roaraa o ta oe tumu parau. (3) Hou a faaoti ai ta oe oreroraa parau, a faahiti faahou i te mau manaˈo faufaa.
10. No te aha mea faufaa ia anaanatae oe i ta oe tumu parau?
10 Ia anaanatae oe i ta oe tumu parau. Mea oraora te hoê oreroraa parau mai te peu mea au na teie taeae i te mau manaˈo e faahitihia ra. (Mas. 2:4, 5; Ohi. 4:20) Na te aha ïa e tauturu ia ˈna? E titauhia ia feruri hohonu o ˈna i te mau irava e te mau faahororaa e horoahia mai. Te na ô ra te hoê taeae e 70 matahiti no Marite: “Te haamanaˈo ra vau i to ˈu apîraa i te hoê oreroraa parau tei faaitoito mai ia feruriruri i te Parau a te Atua. Ua faataa maitai te taeae orero e nafea ia na reira, e ua taa roa ia ˈu e mea faufaa teie manaˈo no ˈna. Ua tauturu teie tumu parau ia ˈu ia haamaitai i ta ˈu taioraa Bibilia e to ˈu auhoaraa e o Iehova.”
11. No te aha mea faufaa ia tano maitai ta oe faaitoitoraa? (Timoteo 1, 4:13-16)
11 A feruri i te feia e faaroo ra ia oe, e a faataa e nafea ratou ia faaohipa i teie haapiiraa. A faaohipa i te Bibilia no te horoa i te faaitoitoraa e tano maitai, e no te tauturu i te taata ia faaohipa i ta ratou e apo mai ra. Ei hiˈoraa, ua horoa te aposetolo Paulo e rave rahi aˈoraa ia Timoteo no te tauturu ia ˈna ia itoito noa i te pae varua, e ia tavini i to ˈna mau taeae e tuahine i Ephesia. (A taio i te Timoteo 1, 4:13-16.) No reira, a feruri eaha mau na ta te feia e faaroo ra ia oe e hinaaro. E a tauturu ia ratou ia taa eaha te titauhia ia rave ratou no te fanaˈo i te oaoa mau.
12. No te aha mea au aˈe eiaha ia taio noa i ta oe oreroraa parau?
12 Ua ineine anaˈe ta oe tumu parau, a vauvau ma te reo puai. E matara ohie noa ïa te mau manaˈo. Te vai ra o te papai pauroa ta ratou tumu parau, a taio noa ˈi na mua mai. E nehenehe râ oe e faaineine maitai ia oe ia matara ohie noa te mau manaˈo. Ia na reira oe, e au roa ïa te amuiraa e e pee maite ratou i ta oe tumu parau. Te na ô ra te buka rairai A haamataro i te taio e te haapii atu: “A paraparau mai ta oe e rave ra i te mau mahana atoa e ma te haavare ore. Ia papu i te taata eaha to oe manaˈo no nia i te tumu parau e no nia ia ratou.” Ia faaite oe mea au na oe i ta oe oreroraa parau, e anaanatae roa ïa te taata i te faaroo ia oe, no te mea mea oraora maitai, mea au ia faaroo e mea faaitoito.
13. No te aha mea au ia ani i te tauturu a te hoê taeae orero aravihi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
13 A ani i te tauturu a te hoê taeae aravihi. Ei hiˈoraa, hou oe a vauvau ai i ta oe oreroraa parau, e nehenehe oe e farerei ia ˈna no te faaite i ta oe faaineineraa. E tapaopao atoa oe i te mau manaˈo ta ˈna e horoa mai. E nehenehe atoa oe e vauvau i ta oe tumu parau i mua ia ˈna, a ani atu ai eaha te titauhia ia haamaitai i roto i ta oe huru raveraa. (Mas. 1:5) Tatou pauroa te titauhia ia haamaitai. Eita râ tatou e ite oioi eaha te mau tuhaa e faatano. No reira, mea faufaa ia farii noa i te aˈoraa. E hinaaro tatou e riro ei taeae orero e ei taata haapii maitai aˈe no te tauturu i te taata ia fanaˈo i te mau poe pae varua i roto i te Bibilia.a
A ani i te tauturu a te hoê taeae orero aravihi (A hiˈo i te paratarafa 13)
E NAFEA TATOU IA FAAROO MAITAI I TE PUTUPUTURAA?
14. Eaha to tatou manaˈo i te mau haamanaˈoraa a Iehova? (Salamo 119:24, 111, 167)
14 E haafaufaa anaˈe i ta Iehova mau haamanaˈoraa. Mea faufaa ia na reira no te faaoromai tamau i teie “tau ino mau . . . e te fifi ia faaruru.” (Tim. 2, 3:1) No reira, noa ˈtu pinepine oe i te faaroo i te tahi haapiiraa ta oe i ite ê na, eiaha e fiu. A feruri râ i tei faahitihia i roto i te Salamo 119 no nia i ta Iehova mau haamanaˈoraa.—A taio i te Salamo 119:24, 111, 167.
15. E nafea tatou ia haafaufaa noa i te maa pae varua horoahia i te putuputuraa?
15 E ô mau â te maa pae varua ta tatou e fanaˈo nei i te putuputuraa. E huti mai ïa tatou i te haapiiraa i te hiˈoraa o te ati Iseraela i roto i te medebara. (Exo. 16:15, 31) I te omuaraa, ua mauruuru roa ratou i te mâna ta Iehova i horoa mai. Mea monamona teie maa e ua ora mai ratou maoti te reira. I muri mai râ, ua taahoa roa vetahi o ratou i te amu i te mâna i te mau mahana atoa. (Num. 21:5) Eaha te haapiiraa? Eiaha roa ˈtu tatou e na reira no nia i te maa pae varua ta tatou e fanaˈo nei i teie mahana. E tia ia haafaufaa e ia poihere noa tatou i te reira no te faaite i to tatou mauruuru ia Iehova. Eiaha atoa e moˈehia ia tatou ua faaineine-maitai-hia teie maa na te faanahonahoraa a Iehova. Auaˈe hoi teie faanahoraa e noaa ˈi ia tatou te paari e te ora mure ore.—Mas. 3:13, 16-18; Ioa. 17:3.
16. Eaha tei tauturu i te mau taeae e tuahine mea maoro i roto i te parau mau ia faaroo maitai i te putuputuraa? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “Manaˈo tauturu ia ore to tatou feruriraa ia nevaneva.”)
16 E faaohipa anaˈe i to muri nei mau manaˈo tauturu. A hiˈo eaha tei tauturu i te tahi mau taeae e tuahine mea maoro i roto i te parau mau. Te na ô ra Ashley, tei tavini ia Iehova hau atu i te 30 matahiti: “Aita ˈtu ta ˈu parau, mea faufaa te faaineineraa. Ia ore au ia faaineine i ta ˈu putuputuraa, mea fifi no ˈu ia pahono, e e nevaneva noa to ˈu feruriraa.” Te faatia ra József, tei tavini ia Iehova e 52 matahiti: “Mea au na ˈu ia hiˈopoa-faahou-hia te mau tumu parau ta ˈu i matau ê na. Ia faaroo vau i te oreroraa parau e te pahonoraa a vetahi ê, e tapao vau i te tahi manaˈo apî no nia i tera haapiiraa. Mai te peu e ere te taeae orero i te mea aravihi roa, eita vau e haapao i ta ˈna huru paraparau, te haapiiraa Bibilia noa ta ˈu e tapea mai.”
17. Eaha te tauturu ia oe ia faaroo maitai? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
17 Teie te tahi mau aratairaa o te tauturu ia oe. (1) Eiaha e tamaa rahi roa hou a haere ai i te putuputuraa ia ore oe ia varea i te taoto. (2) A faaitoito i te tae oioi mai e i te imi i to oe parahiraa hou te porotarama e haamata ˈi. (3) A haapao i ta oe vini aore ra matini afaifai ia ore to oe feruriraa ia nevaneva e ia ore te reira ia haafifi ia vetahi ê. (4) A feruri atea i te mau manaˈo ta te taeae e faahiti i roto i ta ˈna oreroraa parau. (5) A hiˈo noa i mua eiaha na te hiti mai ia oe. (6) A tapaopao aore ra a hamani i te hohoˈa o te mau manaˈo e faahitihia mai. (7) A faaroo maitai i te mau irava e a feruri eaha te tuatiraa e vai ra i rotopu ia ratou e te tumu parau. (8) A ui ia oe: ‘E nafea vau ia faaohipa i teie manaˈo no te tauturu i te hoê mero o te amuiraa aore ra i roto i te pororaa?’ (9) Hou a haere ai i te mau tairururaa, a hiˈopoa i te manaˈo tumu, te mau tumu parau e te mau irava tataitahi. (10) A faaineine i to oe aau ma te haere e parahi, ma te faaroo maitai i te upaupa e ma te mataitai i te video omuaraa e patahia mai i nia i te paruai.
A tamau i te faaroo i ta Iehova mau haamanaˈoraa, e a haapao i ta oe vini ia ore to oe feruriraa ia nevaneva (A hiˈo i te paratarafa 17)
IA TAMAU NOA OE I TE FAAROO IA IEHOVA
18. No te aha tatou e tamau noa ˈi i te faaroo i te putuputuraa?
18 E faaroo noa tatou i te putuputuraa no te mea e ravea teie e aratai ai Iehova ia tatou i nia i “te mau eˈa o te parau-tia.” (Sal. 23:3; 31:3) E hinaaro tatou i ta Iehova mau aratairaa ia ore tatou ia faarue i taua mau eˈa ra. No reira, “a faaroo maitai” e a faaohipa i te mau haapiiraa horoahia i te putuputuraa. (Luka 8:18) Te feia e faaroo ia Iehova, e oaoa noa ratou i teie nei â, e e fanaˈo ratou i te ora mure ore i roto i te ao apî.—Sal. 119:2, 14.
HIMENE 87 Ia itoito tatou i te mau putuputuraa
a No te riro ei taeae orero e ei taata haapii maitai aˈe, a hiˈo i te buka rairai A haamataro i te taio e te haapii atu e te buka Tirez profit de l’École du ministère théocratique.