27 NO TIURAI–2 NO ATETE 2026
HIMENE 56 Farii i te parau mau
Ia itoito noa oe i te pae varua a haere ai i te haapiiraa teitei
“I te mea e ua nuu ê na tatou i mua, e haere maite noa anaˈe ïa ma te tapea i taua aveia ra.”—PHIL. 3:16.
MANAˈO FAUFAA
E maha aratairaa Bibilia o te tauturu ia oe ia vai itoito noa i te pae varua ia faaoti oe e haere i te haapiiraa teitei.
1-2. (1) Ia faaoti oe e haere i te haapiiraa teitei, eaha te titauhia ia rave oe? (2) Eaha te auraa ia parauhia “e haere maite noa anaˈe ïa ma te tapea i taua aveia ra”? (Philipi 3:16)
I TE hoperaa ta ratou tau haapiiraa, ua faaoti vetahi Ite no Iehova e haere i te haapiiraa teitei. No te aha? Ia noaa mai ia ratou te hoê ohipa o te tauturu ia ratou i roto i ta ratou taviniraa ia Iehova. Ia opua oe e haere atoa i te haapiiraa teitei, eaha te rave ia vai piri noa oe ia Iehova? (Iak. 4:8a) Eita e ore ua faaruru oe i te tahi mau faahemaraa i te fare haapiiraa. I teie nei, e titauhia ia “haere maite noa [oe] . . . ma te tapea i taua aveia ra,” oia hoi e tavini ia Iehova ma te taiva ore.—A taio i te Philipi 3:16.
2 E faaohipahia teie taˈo Heleni hurihia “e haere maite noa anaˈe ïa ma te tapea i taua aveia ra” no te huru tahoê o te mau faehau ia haere ratou. Ia opua oe e fanaˈo i te haapiiraa hau, e titauhia ia nuu noa oe i mua i te pae varua, e ia puai atu â tera here to oe ia Iehova. E ite mai ïa tatou e maha aratairaa Bibilia o te tauturu ia oe. Ua matau ê na oe i teie mau aratairaa e te tutava nei oe i te faaohipa i te reira i roto i to oe oraraa. Ia tamau noa ïa oe i te na reira a haere ai i te haapiiraa teitei.
A RAVE MAITE I TA OE MAU OHIPA PAE VARUA
3. Eaha te tahi fifi ta oe e nehenehe e faaruru?
3 Te fifi. I te roaraa o tera haapiiraa ta oe i maiti, e titauhia ia faaohipa maitai oe i to oe taime. Hinaaro iho â oe e haapao maitai i tei anihia ia oe. Tera râ, e iti roa mai paha to oe taime no ta oe taviniraa ia Iehova. E mairi paha oe i te mau putuputuraa e te pororaa. Eita paha oe e rave faahou i ta oe iho haapiiraa Bibilia aore ra e pure faahou.—Apo. 2:4.
4. Eaha te tauturu ia oe “ia rahi noa ta [oe] ohipa i roto i te Fatu”? (Korinetia 1, 15:58)
4 A taio i te Korinetia 1, 15:58. Ia ore te hoê taata i nia i te pereoo tataahi ia topa, e titauhia ia taahi o ˈna no te tere maite. Hoê â huru i te pae varua. Ia ore tatou ia paruparu, e titauhia “ia rahi noa ta [ta]tou ohipa i roto i te Fatu.” E ere te auraa maa taime noa ta tatou e faaohipa no te mau ohipa pae varua. Te auraa râ, ia tuu tatou i ta tatou haamoriraa ia Iehova i te parahiraa matamua o to tatou oraraa. (Mat. 22:37) Te na ô ra Samantha: “Ua faaoti vau e faarue i tera haapiiraa mai te peu noa ˈtu e fifihia to ˈu auhoaraa e o Iehova.”
5. E nafea oe ia itoito noa i roto i te taviniraa?
5 Te ravea. A feruri no te aha mea faufaa teie mau ohipa pae varua. A ui ia oe iho: ‘Eaha te mea e tauturu ia ˈu ia tamau i te haere i te putuputuraa e te pororaa, e i te rave i ta ˈu iho haapiiraa Bibilia?’ (Ios. 1:8; Mat. 28:19, 20; Heb. 10:25) A haamanaˈo atoa i tera mau taime i haere noa ˈi oe i te haapiiraa. Mea nafea oe i te haafaufaaraa i te mau ohipa pae varua i tera roaraa? Mai te peu te manaˈo ra oe e haamaitai atu â i tera tuhaa, eaha ïa ta oe e rave i teie nei? No reira, ia itoito noa oe i roto i te taviniraa. Mea faufaa te haapiiraa ta oe i maiti, eiaha râ oe e tuu ia Iehova i te hiti.a—Mat. 6:24.
6. Eaha te mau uiraa mea maitai ia feruri oe? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
6 A rave i te taime no te hiˈopoa maitai ia oe, peneiaˈe pauroa te avaˈe. Feruri oe: ‘Te haafaufaa noa ra anei au i ta ˈu haamoriraa ia Iehova?’ E ite oioi iho â oe mai te peu e e aore ra eita. Ei hiˈoraa, ia haere oe i te putuputuraa, ua mairi paha te hora aore ra eita oe e tapae atu. Pinepine anei oe i nia i te Zoom? I te putuputuraa, to vaho anei to oe feruriraa? To nia anei to oe manaˈo i te tapura ohipa haapiiraa? Mai te aha te huru ta oe mau pure, mea tahana anei? E ta oe taioraa Bibilia, mea pahere noa anei? Ia haere oe e poro, mea faatia ture noa anei, e hinaaro oe e hoˈi oioi? Mai te peu ua tapao oe i tera mau tupuraa, a faaitoito ïa i te faatitiaifaro. Eiaha oe e vaiiho i ta oe haapiiraa ia na nia ˈˈe i ta oe haamoriraa ia Iehova.
Eiaha oe e vaiiho i ta oe haapiiraa ia na nia ˈˈe i ta oe haamoriraa ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 6)
“A PARURU I TO OE ARAVIHI IA FERURI”
7. Ia au i te haapiiraa ta oe e maiti, eaha te fifi e tupu mai?
7 Te fifi. Tei te huru o te haapiiraa ta oe e maiti, i te tahi taime e haapiihia mai oe “te haapiiraa philosopho e te haavare faufaa ore.” Ei hiˈoraa, e haapiihia mai oe aita e Atua e ua tupu noa mai te mau mea atoa. (Kol. 2:8) E turai-atoa-hia oe ia tiaturi noa ia oe. Te faatia ra te hoê taeae: “E ere noa te aravihi te haapiihia mai, te hoê huru feruriraa atoa râ. Pinepine râ, aita e tuati ra i to Iehova manaˈo. Ei hiˈoraa, e parauhia mai tei ia tatou noa te manuïaraa o to tatou oraraa. E ere faahou ïa maoti Iehova. No teie mau manaˈo, ua paruparu roa to ˈu tiaturi ia Iehova.”
8. No te aha mea faufaa ia “paruru i to oe aravihi ia feruri”? (Maseli 5:1, 2)
8 A taio i te Maseli 5:1, 2. Te faaara mai ra te Bibilia ia “paruru i to oe aravihi ia feruri.” Ia parauhia paruru i te tahi mea, te auraa ïa e eiâhia te reira aore ra e tuinohia. E puta mai ïa teie uiraa: ‘E nafea te haapiiraa teitei e tuino ai i to ˈu aravihi ia feruri?’ (Pet. 1, 5:8) I roto i teie ao a Satani, aita te taata e taa faahou ra eaha te mea maitai e te mea ino, mea poietehia anei te taata, te vai ra anei te hoê Atua. E feaa paha ïa oe no nia i ta Iehova mau haapiiraa, a paruparu atu ai to oe faaroo. A haamanaˈo râ, “no te Atua, mea maamaa hoi te paari o teie nei ao.”—Kor. 1, 3:18-20.
9. E nafea oe ia paruru i to oe feruriraa?
9 Te ravea. Hou oe a haere ai i te haapiiraa teitei, ia papu ia oe e parau mau iho â ta te Bibilia e haapii ra. A ui ia oe iho: ‘No te aha vau e tiaturi ai i te Atua? Eaha te haapapuraa e Parau na te Atua iho â te Bibilia? Eaha te faaite mai mea maitai aˈe ia pee au i te mau ture aveia o te Bibilia, eiaha râ i te huru o teie nei ao?’ A haamanaˈo atoa i tera mau taime i haere noa ˈi oe i te haapiiraa. Ua faaruru atoa oe i te huru feruriraa o to teie nei ao. Ua paruparu anei to oe faaroo, inaha mea rahi te tiaturi ra mea tupu noa mai te mau mea atoa? Ia oe i ite i ta ratou mau peu haapaoraa ore, ua hema hanoa anei oe? Mai te peu te manaˈo ra oe e haamaitai atu â i tera tuhaa, eaha ïa ta oe e rave ia papu ia oe e parau mau iho â ta te Bibilia e haapii ra? No reira, a paruru maitai i to oe feruriraa.—Tim. 2, 2:16-18.b
10. E nafea ia tamau i te paruru i to oe feruriraa?
10 A tamau i te hiˈopoa maitai ia oe. A ui ia oe: ‘Ia hiˈo vau i te huru oraraa o te feia aita e tavini ra ia Iehova, hinaaro anei au e pee ia ratou? Ia faaroo vau i te tahi haapiiraa faufaa ore, oioi anei au i te ite mea hape? Ua papu anei ia ˈu o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te nehenehe e faaafaro i te mau fifi atoa?’ No te paruru i to oe feruriraa, a tamau i te taio i te Parau a te Atua. Ia rave oe i ta oe haapiiraa Bibilia e ia feruri oe i ta oe i taio, e papu roa ïa ia oe tei roto oe i te parau mau.—Tim. 1, 4:15.
A FAAOHIPA I TO OE TAIME MA TE PAARI
11. No te aha mea faufaa ia faaohipa maitai oe i to oe taime?
11 Te fifi. No te haere i te fare haapiiraa, no te faaineine i ta oe mau hiˈopoaraa e no ta oe tapura ohipa, e titauhia ia haapao oe pauroa teie mau mea. No reira, ia ore oe e faaohipa maitai i to oe taime, e haapeapea oe. E te hopearaa, e tahua roa oe. Mea faufaa ïa ia haapao oe i to oe ea e ia vai aifaito noa i roto i tera tuhaa.
12. No teihea mau ohipa e titauhia ia “faaohipa maitai i to [oe] taime”? (Ephesia 5:15, 16)
12 A taio i te Ephesia 5:15, 16. Parau mau, e ere mea ohie ia “faaohipa maitai i to [oe] taime.” No te mea mea rahi te ohipa e titauhia ia rave oe. Ei hiˈoraa, e hiˈo faahou oe i ta oe mau haapiiraa. Tera râ, mea faufaa ˈtu â ia rave oe i te taime no te amuimui i te mau taeae e tuahine e no to oe utuafare. (Sal. 133:1; Mas. 18:1) Te mea faufaa roa ˈtu â, ia atuatu i to oe auhoaraa e o Iehova. (Mat. 6:33) E titau-atoa-hia ia oe ia raverave i te ohipa i te fare. E ohipa atoa paha ta oe no te tauturu i te utuafare. Mea faufaa atoa ia aupuru oe i to oe ea, ia taoto maitai oe, e ia faaetaeta i te tino. (Koh. 4:6; Tim. 1, 4:8) No te rave pauroa teie mau mea, e titauhia ia faaohipa maitai oe i to oe taime.
13. E nafea ia faaohipa maitai i to oe taime?
13 Te ravea. Te faaite ra te Bibilia mea naho maitai anaˈe te ohipa, e manuïa oe. (Mas. 21:5) No reira, a haamau i te hoê porotarama hou oe a haere ai i te haapiiraa teitei. A haamanaˈo na i tera mau taime i haere noa ˈi oe i te haapiiraa. Ua faaohipa maitai anei oe i to oe taime? Mai te peu te manaˈo ra oe e haamaitai atu â i tera tuhaa, eaha ïa ta oe e rave i teie nei? No reira, mea au iho â ia faanaho maitai oe i te hoê tapura ohipa. A na reira ˈi, e taime ïa to oe no te mau mea atoa.c
14. Eaha te tahi mau uiraa e titauhia ia feruri oe?
14 A rave i te taime no te hiˈopoa ia oe. A ui ia oe: ‘I roto i ta ˈu porotarama, ua faanaho anei au i te taime no te faaetaeta i te tino e no te taoto maitai? E taime anei to ˈu no te mau taeae e tuahine? E haere anei ia ˈu ia faaineine i ta ˈu mau hiˈopoaraa e ia rave faahope roa i ta ˈu tapura ohipa i te taime faataahia? Mai te peu eita, eaha ïa te tumu? Te auraa anei, ua rahi roa ta ˈu ohipa aore ra tiai roa vau te taime hopea no te rave i te reira? E to ˈu mau hoa aore ra utuafare, eaha to ratou manaˈo ia hiˈo mai ratou ia ˈu?’ Mai te peu e titauhia ia taui oe i ta oe porotarama aore ra ia haavî ia oe, eiaha ïa e haamarirau. Mea au atoa paha ia uiui oe i te tahi mau taata ta oe i matau mea naho maitai ta ratou ohipa.—Mas. 11:14.
A TAMAU NOA I TE “HAERE E TE FEIA PAARI”
15. Eaha te tahi atu haafifiraa ta oe e farerei?
15 Te fifi. Eita e ore e hinaaro to oe mau hoa haapiiraa ia amuimui oe ia ratou. Peneiaˈe, hinaaro iho â oe e haere na muri ia ratou. Pinepine iho â oe i te amuimui ia ratou i te fare haapiiraa, hoê â ohipa ta outou e au. Hoê â matahiti to outou. Na ô paha ïa oe: ‘Mea afaro aˈe au ia ratou ia vetahi o te amuiraa.’ Haapao maitai râ. E ere no te mea e hoa haapiiraa outou, te auraa ïa hoê â manaˈo to outou no nia i te mea maitai e te mea ino. Rahi roa ˈtu oe i te haere na muri ia ratou, rahi roa ˈtu ïa oe i te pee i to ratou feruriraa. (Kor. 1, 15:33) Ta Michael ïa i ite. Inaha ua maiti o ˈna i te hoê faaineineraa no te ohipa tamau uira e maha matahiti te maoro. Ua parau o ˈna: “E ohipa vau e 40 hora i te hebedoma na muri i to ˈu mau hoa ohipa. Mea parau ino roa ratou e ua peehia vau i ta ratou huru paraparau, i te himene ta ratou e au, e to ratou manaˈo no nia i te vahine.”
16. Eaha te auraa o teie parau “te taata e haere ra e te feia paari, e paari ïa”? (Maseli 13:20)
16 A taio i te Maseli 13:20. Te faaara mai ra te Bibilia e fifihia tatou ia amuimui tatou i te feia aita e tavini ra ia Iehova. Area “te taata e haere ra e te feia paari, e paari ïa.” Mea papu teie haapiiraa: Ia amuimui tatou i te feia maitai, e maitaihia tatou. Ia haere râ tatou na muri i te feia ino, e roohia tatou i te fifi. No reira, a maiti i te mau hoa o te imi i to oe maitai e o te here ra ia Iehova, mai ia oe.—Sal. 101:6, 7; 119:63.
17. O vai te mau hoa ta oe e maiti?
17 Te ravea. A feruri atea i te mau hoa e maiti e a haamau i te tahi mau taotiaraa. Te na ô ra Trenton hoê taeae: “Mea maitai au i nia i to ˈu mau hoa haapiiraa, eita râ vau e amuimui ia ratou ia oti te haapiiraa. E hoa haapiiraa noa ratou, e ere râ i te hoa piri.” E oe, eaha ta oe e faaoti? A haamanaˈo na i tera mau taime i haere noa ˈi oe i te haapiiraa. O vai ta oe i amuimui? Mai te peu te manaˈo ra oe e haamaitai atu â i tera tuhaa, eaha ïa ta oe e rave i teie nei? No reira, a tamau i te “haere . . . e te feia paari,” eiaha râ te feia aita e here ra ia Iehova.d
18. Eaha te mau uiraa ia feruri oe? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
18 A ui ia oe: ‘Mea piri anei au i to ˈu mau hoa haapiiraa? Ua peehia anei au i ta ratou huru paraparau, ta ratou mau peu e to ratou huru? Ia hiˈo mai Iehova ia ˈu, eaha to ˈna manaˈo?’ (Sal. 1:1) Mai te peu ua tapao oe i te tahi mea aita e tano ra, a faaitoito ïa i te faaafaro. Ia piri noa oe i te feia e here ra ia Iehova mai ia oe. Hau atu, eiaha oe e mǎtaˈu i te paraparau i to oe mau hoa haapiiraa no nia ia Iehova e te Bibilia.
Eiaha oe e mǎtaˈu i te paraparau i to oe mau hoa haapiiraa no nia ia Iehova e te Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 18)e
A FAAINEINE IA OE
19. E nafea oe ia faaineine ia oe? A horoa i te hoê hiˈoraa.
19 Ia hinaaro te hoê taata e haere na nia i te mouˈa, e faaineine o ˈna ia ˈna na mua. Aita o ˈna i ite eaha te fifi ta ˈna e faaruru. Tera râ, e oomo o ˈna i te ahu e tano, e haapao o ˈna i to ˈna ea, e ua ite o ˈna ihea o ˈna e tapae ai. Hoê â huru no oe. Hou oe a haere ai i te haapiiraa teitei, ia papu ia oe mea puai to oe faaroo. “A ahu na i te haana tamaˈi taatoa no ǒ mai i te Atua.” E a feruri i ta oe fa, oia hoi e faahanahana ia Iehova i roto i to oe oraraa, eiaha râ ia riro ei taata faahiahia i roto i teie nei ao.—Eph. 6:11-13; Kor. 1, 9:26, 27; 10:31.
20. E nafea oe ia ‘tamau i te hiˈopoa ia oe tei roto anei oe i te faaroo’?
20 Te faaitoito mai ra te Bibilia: “A tamau i te hiˈopoa ia outou tei roto anei outou i te faaroo, e i te tamata ia outou teihea huru taata outou.” (Kor. 2, 13:5) Ia na reira ïa oe i te roaraa o ta oe haapiiraa teitei. Ia hiˈopoa noa oe ia oe i roto i na tuhaa e maha ta tatou i ite mai nei i roto i teie tumu parau. Te haafaufaa noa ra anei oe i te mau ohipa pae varua? Te paruru ra anei oe i to oe feruriraa no te ite mea faufaa ore te paari o teie nei ao? Te faaohipa maitai ra anei oe i to oe taime? Mea piri anei oe i to oe mau taeae e tuahine? E te ape ra anei oe i te mau amuimuiraa ino? Mau uiraa teie e titauhia ia feruri ia haere oe i te haapiiraa aore ra i te vahi raveraa ohipa. No reira, ia puai noa to oe faaroo noa ˈtu eaha te tupuraa. Ia papu ia oe e haamaitai noa Iehova i ta oe mau tutavaraa.—Mas. 3:5, 6.
HIMENE 87 Ia itoito tatou i te mau putuputuraa
a No te ite e nafea ia vai itoito noa i te pae varua, a hiˈo i te tumu parau “Les jeunes s’interrogent . . . Que dois-je faire après le baptême? (partie 1): Reste actif” i nia i te jw.org.
b No te ite e nafea ia paruru i to oe feruriraa, a hiˈo i te tumu parau “Eiaha e vare i ‘te paari o teie nei ao’!” o Te Pare Tiairaa no Me 2019.
c No te ite e nafea ia faanaho maitai i ta oe ohipa, a hiˈo i te tumu parau “Les jeunes s’interrogent . . . Comment gérer mon temps?” i nia i te jw.org.
d No te ite o vai te mau hoa maitai, a hiˈo i te haapiiraa 48 “A maiti i to oe mau hoa ma te paari,” o te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu!
e FAATAARAA O TE HOHOˈA: A haere ai i ta ˈna faaineineraa tâpû rouru, te poro ra te hoê tuahine i to ˈna hoa haapiiraa