VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w21 Mati api 20-25
  • E tauturu te here ia faaoromai i te hae

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tauturu te here ia faaoromai i te hae
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • FAAOROMAI MAOTI TE HERE IA IEHOVA
  • FAAOROMAI MAOTI TE HERE I TO TATOU MAU TAEAE E TUAHINE
  • FAAOROMAI MAOTI TE HERE I TE MAU ENEMI
  • OAOA NOA ˈTU TE HAE
  • No te aha outou e oaoa ˈi ia hae te taata ia outou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • E atuatu anaˈe i te aroha e ore roa e mou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Ia patuhia tatou e te aroha
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Eiaha e vaiiho i to here ia iti mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
w21 Mati api 20-25

TUMU PARAU HAAPIIRAA 12

E tauturu te here ia faaoromai i te hae

“Teie mau mea, te faaue atu nei ïa vau ia outou ia here hoi outou te tahi i te tahi. Ia hae teie nei ao ia outou, a haamanaˈo e o vau ta ratou i hae hou a hae ai ia outou.”—IOA. 15:17, 18.

HIMENE 129 E faaoromai tamau â tatou

HAAPOTORAAa

1. Ia au i te Mataio 24:9, no te aha eita tatou e maere ia hae mai to teie nei ao ia tatou?

UA POIETE Iehova ia tatou ia here tatou i te taata e ia herehia mai tatou. Mea mauiui roa râ ia hae mai te taata ia tatou. Te parau ra Georgina te hoê tuahine i Europa: “I te 14raa o to ˈu matahiti, ua hae roa to ˈu mama ia ˈu i to ˈu taviniraa ia Iehova, ua moˈemoˈe roa vau e manaˈo atura e ere au i te taata maitai.”b Te na ô ra te taeae Danylo: “No te mea e Ite no Iehova vau, ua tupai, ua parau ino e ua haamǎtaˈu mai te tahi mau faehau ia ˈu. Ua riaria roa vau e ua haama atoa.” Eita tatou e maere, ua tohu hoi Iesu e hae mai te taata ia tatou.—A taio i te Mataio 24:9.

2-3. No te aha mea hae na te taata i te mau pǐpǐ a Iesu?

2 No te mea e pǐpǐ tatou na Iesu, mea hae na te taata ia tatou no te mea, mai ia ˈna, “e ere [ta]tou no teie nei ao.” (Ioa. 15:17-19) No reira, e faatura iho â tatou i te mau hau faatere, eita râ tatou e haamori ia ratou e eita atoa tatou e faahanahana i te reva. O Iehova anaˈe ta tatou e haamori! Te turu ra tatou i te tiaraa o te Atua e faatere i te huitaata. E tiaraa tera ta Satani e to ˈna “huaai” e aˈa ra. (Gen. 3:1-5, 15) Te poro ra tatou o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te tiaturiraa no te huitaata. E fatata roa tera Faatereraa i te haamou pauroa te patoi ra ia ˈna. (Dan. 2:44; Apo. 19:19-21) E parau apî oaoa teie no te feia mǎrû, eiaha râ no te feia ino.—Sal. 37:10, 11.

3 Mea hae roa na teie nei ao ia tatou no te mea te haapao ra tatou i te mau ture aveia tia roa a te Atua. Mea taa ê roa to ratou huru feruriraa i to tatou! Mea rahi te taata e rave ra i te mau peu faufau i ravehia na i Sodoma e Gomora, e mau peu teie i haamou ai te Atua ia ratou. (Iuda 7) No te mea aita tatou e rave ra i tera mau peu, e riri te taata ia tatou a parau atu ai mea poiri tatou.—Pet. 1, 4:3, 4.

4. Eaha te tauturu ia tatou ia hae mai te taata ia tatou?

4 E tauturu mai to tatou faaroo puai ia Iehova ia faaoromai i te hae e te faainoraa a te taata. Mai te hoê paruru, e nehenehe to tatou faaroo e tupohe i “te mau teˈa auahi atoa a te varua ino.” (Eph. 6:16) Eita râ te faaroo e navai, e titau-atoa-hia te here no te mea eita te here e “riri oioi,” e faaoromai râ i te mau mea atoa. (Kor. 1, 13:4-7, 13) I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou e nafea te here ia Iehova, i to tatou mau taeae e tuahine, oia atoa i to tatou mau enemi, e tauturu ai ia tatou ia faaoromai i te hae o teie nei ao.

FAAOROMAI MAOTI TE HERE IA IEHOVA

5. Eaha ta Iesu i rave no to ˈna here i to ˈna Metua?

5 I te po hou to ˈna mau enemi i haapohe ai ia ˈna, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Mea here na ˈu te Metua, te rave nei au i ta te Metua i faaue mai.” (Ioa. 14:31) No to Iesu here ia Iehova i faaoromai ai oia i te hamani-ino-raa. E tauturu atoa mai to tatou here ia Iehova ia pee i te hiˈoraa o Iesu.

6. Ia au i te Roma 5:3-5, eaha te huru o te mau tavini a Iehova i mua i te hae o teie nei ao?

6 Ua faaoromai te mau tavini a Iehova i te hamani-ino-raa maoti to ratou here ia ˈna. Ei hiˈoraa, i te faaueraa te tiripuna teitei ati Iuda i te mau aposetolo ia faaea i te poro, ua turai to ratou here i te Atua ia ratou ia auraro ia ˈna, eiaha i te taata. (Ohi. 5:29; Ioa. 1, 5:3) Te tauturu atoa ra teie here i to tatou mau taeae ia faaruru i te hamani-ino-raa no ǒ mai i te mau hau faatere. No reira, ia hae mai teie nei ao ia tatou, eita tatou e haaparuparu, e oaoa râ tatou.—Ohi. 5:41; a taio i te Roma 5:3-5.

7. E nafea tatou ia patoi mai te mau mero utuafare?

7 Peneiaˈe no roto mai i to tatou utuafare te tamataraa rahi roa ˈˈe ta tatou e faaruru. Ia haamata tatou i te haapii i te Bibilia e manaˈo paha vetahi o ratou te haavarehia ra tatou. No te tahi atu, ua inohia to tatou upoo. (A hiˈo i te Mareko 3:21.) E nehenehe roa paha ratou e haavî ia tatou. Eita râ tatou e maere, ua parau hoi Iesu: “Te enemi o te taata, o te mau mero ïa o to ˈna iho utuafare.” (Mat. 10:36) Noa ˈtu to ratou huru, eita tatou e hiˈo ia ratou mai te enemi. A rahi atu ai to tatou here ia Iehova, e rahi noa ˈtu â to tatou here i te taata. (Mat. 22:37-39) Eita roa ˈtu râ tatou e faarue i te mau ture a Iehova ia auhia mai tatou e te taata.

Te hoê tuahine e tia noa ra e te mata ataata. Hohoˈa 1. Te parahi ra o ˈna i raro a tutuô ai to ˈna mama ma te pahae i ta ˈna mau buka. 2. Te taio ra o ˈna i te Bibilia. 3. Te haapii ra o ˈna e te hoê tuahine i te Bibilia. 4. Te tauaparau ra o ˈna e te mau taeae e tuahine i te Piha a te Basileia.

Noa ˈtu te mauiui ra tatou, tei pihai iho noa Iehova no te tamahanahana e no te faaitoito ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 8-10)

8-9. Eaha tei tauturu i te hoê tuahine ia faaoromai i mua i te hamani-ino-raa?

8 Noa ˈtu te hamani-ino-raa a to ˈna mama, aita o Georgina i fati. Te na ô ra oia: “Ua haamata mâua to ˈu mama i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. E ono avaˈe i muri aˈe, hinaaro atura vau e apiti i te mau putuputuraa. Ua taui râ te huru o to ˈu mama. Ua itehia ia ˈu te tauaparau ra o ˈna i te mau apotata, e mai reira mai, ua taui roa ta ˈna huru paraparau ia ˈu. E parau ino o ˈna ia ˈu, e huti i to ˈu rouru, e uumi i to ˈu arapoa e e hue atoa o ˈna i taˈu mau buka. Noa ˈtu râ, i te 15raa o to ˈu matahiti, ua bapetizohia vau. Ua tamata to ˈu mama i te tapea ia ˈu ia tavini ia Iehova ma te tuu ia ˈu i roto i te hoê fare e tauturu ra i te feia apî tei rave na i te raau taero e tei rave na i te ohipa ino. E ere roa ˈtu i te mea ohie no ǒ mai anaˈe te hamani-ino-raa i te hoê taata tei here e tei aupuru ia oe.”

9 Eaha tei tauturu ia Georgina ia faaoromai? Te na ô ra oia: “I te haamataraa to ˈu mama i te hamani ino ia ˈu, no hope noa ˈtura ia ˈu te Bibilia i te taiohia. I tera taime, ua papu roa ia ˈu e ua itehia mai ia ˈu te parau mau e ua piri atu â vau ia Iehova. Ua tamau vau i te pure ia ˈna e ua faaroo noa mai o ˈna. A ora noa ˈi au i tera fare no te feia apî, ua titau manihini te hoê tuahine ia ˈu i to ˈna fare e ua haapii mâua i te Bibilia. I tera roaraa, ua faaitoito te mau taeae e tuahine ia ˈu i te Piha a te Basileia. Ua faariro roa mai ratou ia ˈu ei fetii no ratou, ua papu roa ia ˈu mea puai aˈe Iehova i te feia e hamani ino mai!”

10. Eaha ta tatou i papu?

10 Ua papai te aposetolo Paulo e eita te tahi noa ˈˈe mea “e nehenehe e faataa ê ia tatou i te here o te Atua e faaitehia ra na roto i te Mesia ra o Iesu to tatou Fatu.” (Roma 8:38, 39) Noa ˈtu te mauiui ra tatou, tei pihai iho noa Iehova no te tamahanahana e no te faaitoito ia tatou. Mai ta te hiˈoraa o Georgina e faaite ra, e tauturu atoa mai Iehova ia tatou na roto i to tatou utuafare pae varua.

FAAOROMAI MAOTI TE HERE I TO TATOU MAU TAEAE E TUAHINE

11. Mea nafea te mau pǐpǐ a Iesu i te faatupuraa i te here i faataahia i roto i te Ioane 15:12, 13? A horoa i te hiˈoraa.

11 I te po hou oia a pohe ai, ua haamanaˈo Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia here te tahi i te tahi. (A taio i te Ioane 15:12, 13.) Ua ite Iesu, ia here ta ˈna mau pǐpǐ te tahi i te tahi mai ia ˈna i here ia ratou, e vai hoê noa ratou e e faaoromai atoa ratou i te hae o teie nei ao. Teie te hiˈoraa o te amuiraa i Tesalonia. Ua hamani-ino-hia taua amuiraa ra, ua faaoromai tamau râ te mau taeae e tuahine e ua here noa te tahi i te tahi. (Tes. 1, 1:3, 6, 7) Ua faaitoito Paulo ia ratou ia here noa te tahi i te tahi e “ia na reira noa ˈtu â.” (Tes. 1, 4:9, 10) Ua turai te here ia ratou ia tamahanahana i tei hepohepo e ia turu i tei paruparu. (Tes. 1, 5:14) Ua pee iho â ratou i te mau aratairaa a Paulo no te mea i roto i te piti o ta ˈna rata, ua parau Paulo ia ratou: “Te here roa ˈtu â ra outou paatoa te tahi i te tahi.” (Tes. 2, 1:3-5) Ua tauturu to ratou here ia ratou ia faaoromai i te fifi e te hamani-ino-raa.

Na hoa faaipoipo e tia noa ra e te mata ataata. Hohoˈa 1. Te tuturi ra te taeae a toro noa ˈi te hoê faehau i te pupuhi i nia ia ˈna. 2. Te reva ra raua ta ˈna vahine e te aroha ra i te mau taeae e tuahine. 3. Te horoa ra te tahi atu mau taeae e tuahine i te maa na raua.

E nehenehe te here taeae e tauturu ia tatou ia faaoromai i te hae (A hiˈo i te paratarafa 12)c

12. I te hoê tau tamaˈi, mea nafea te mau taeae e tuahine i te faaiteraa i te here taeae?

12 Ua tamau noa Danylo e ta ˈna vahine i te apiti i te mau putuputuraa noa ˈtu ua uˈana roa ˈtu â te tamaˈi i to raua oire. Ua tamau raua i te poro e i te opere i te maa na te mau taeae e tuahine. I te hoê mahana, ua haere atu te tahi mau faehau i te fare o Danylo. Te parau ra oia: “Ua faahepo te mau faehau ia ˈu ia faarue i ta ˈu haapaoraa. No te mea aita vau i fati, ua tupai mai ratou ia ˈu e ua pupuhi i roto i te aore no te faariaria mai. Ua parau atoa mai ratou e hoˈi mai ratou e mafera i ta ˈu vahine. Auaa râ ua faahaere te mau taeae ia mâua i te hoê oire ê. Eita roa e moˈe ia ˈu te here ta teie mau taeae i faaite. I tera oire, ua horoa mai te mau taeae i te maa e ua tauturu atoa ia ˈu ia imi i te tahi ohipa e te hoê fare. I muri iho, ua nehenehe ïa mâua e farii i te mau taeae e tuahine tei horo ê i te tamaˈi.” Te faaite ra te mau tupuraa mai teie e nehenehe te here taeae e tauturu ia tatou ia faaoromai i te hae.

FAAOROMAI MAOTI TE HERE I TE MAU ENEMI

13. E nafea te varua moˈa e tauturu ai ia tatou ia here i te feia e hae ra ia tatou?

13 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia here i to ratou mau enemi. (Mat. 5:44, 45) E ere roa ˈtu i te mea ohie! Maoti râ te tauturu a te varua moˈa o te Atua e nehenehe tatou e faatupu i te mau huru maitatai mai te here, te faaoromai, te hamani maitai, te mǎrû e te haavîraa ia ˈna iho. (Gal. 5:22, 23) E tauturu mai tera mau huru maitatai ia faaoromai i te hae. Mea rahi te taata tei taui maoti teie mau huru maitatai ta ta ratou tane, vahine, tamarii aore ra hoa tapiri i faatupu. Ua riro atoa mai vetahi o ratou ei taeae e ei tuahine no tatou. No reira, mai te peu mea fifi no oe ia here i tei hae ia oe no to oe faaroo, a ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa e ia papu ia tatou, ia faatupu tatou i te mau huru maitatai o te Atua, e maitai noa tatou.—Luka 11:13; Mas. 3:5-7.

14-15. Mea nafea te Roma 12:17-21 i te tautururaa ia Yasmine ia here noa i ta ˈna tane noa ˈtu to ˈna ino?

14 Teie te hiˈoraa o Yasmine. I to ˈna riroraa mai ei Ite no Iehova, ua manaˈo ta ˈna tane ua haavarehia Yasmine e ua hinaaro oia ia faaea o ˈna i te tavini i te Atua. Ua faahiti o ˈna i te parau haapaoraa ore ia Yasmine e ua turai atoa i te fetii, te tia haapaoraa e te hoê tahuˈa ia faariaria ia Yasmine a pari atu ai ia ˈna i te faaamahamaha i te utuafare. Ua haere roa atoa mai ta ˈna tane i te hoê putuputuraa e parau ino i te mau taeae. I taˈi na Yasmine i te huru ino o ta ˈna tane i nia ia ˈna.

15 I te mau putuputuraa, ua fanaˈo Yasmine i te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa. Ua tauturu atoa te mau matahiapo ia ˈna ia rave i ta te Roma 12:17-21 e faaitoito ra ia tatou ia rave. (A taio.) Te na ô ra Yasmine: “Ua ani au i te tauturu ia Iehova e ua tutava atoa i te rave mai ta te Bibilia e faaue mai ra. Ia hue o ˈna i te pehu na raro, e ohi au. Ia parau ino mai oia, e pahono atu vau ma te mǎrû, e ia maˈihia o ˈna, e haapao vau ia ˈna.”

Te hoê tuahine e tia noa ra e te mata ataata. Hohoˈa 1. Te haavî ra ta ˈna tane ia ˈna. 2. Te horoa ra e piti matahiapo i te irava faaitoito i te tuahine. 3. Te ohi ra o ˈna i te pehu a hiˈo noa mai ai ta ˈna tane. 4. Te haapao ra o ˈna i ta ˈna tane maˈimaˈi.

Ia here tatou i te feia e hamani ino mai ra, e nehenehe ratou e taui (A hiˈo i te paratarafa 16-17)d

16-17. Eaha ta outou i haapii mai i te hiˈoraa o Yasmine?

16 Ua haamaitaihia te haerea o Yasmine. Te na ô ra o ˈna: “I muri iho, ua taui ta ˈu tane ua taa ia ˈna e faaite noa vau i te parau mau. Ua haamata oia i te faatura ia ˈu ia paraparau mâua no nia i te Bibilia e ua parau mai oia eita o ˈna e faahuehue faahou i te fare. I teie nei, e parau roa mai o ˈna ia ˈu ia haere i te putuputuraa. Ua maitai roa mai to mâua oraraa! Te tiaturi nei au e farii ta ˈu tane i te parau mau, e riro mai o ˈna ei Ite no Iehova e e tavini amui mâua i te Atua.”

17 Te faaite mai ra te hiˈoraa o Yasmine “e tapoˈi te here i te mau mea atoa, . . . e tiai i te mau mea atoa e e faaruru i te mau mea atoa.” (Kor. 1, 13:4, 7) Mea mauiui iho â ia hae mai te taata ia tatou, e nehenehe râ ratou e taui a ite ai i to tatou here ia ratou. Hau atu â, e oaoa roa Iehova ia here noa tatou ia ratou. E oaoa noa atoa tatou noa ˈtu e hae mai te taata ia tatou.

OAOA NOA ˈTU TE HAE

18. No te aha tatou e oaoa ˈi ia hae mai te taata ia tatou?

18 Ua parau Iesu “e oaoa outou ia hae te taata ia outou.” (Luka 6:22) Eita tatou e hinaaro ia hae e ia hamani ino te taata ia tatou. No te aha ïa tatou e oaoa ˈi ia hae mai te taata ia tatou? A tahi, e mauruuru te Atua ia faaoromai tatou. (Pet. 1, 4:13, 14) A piti, e puai mai to tatou faaroo. (Pet. 1, 1:7) A toru, e fanaˈo tatou i te ora mure ore.—Roma 2:6, 7.

19. No te aha te mau aposetolo i oaoa ˈi a rutuhia ˈi ratou?

19 I muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa, ua ite te mau aposetolo i te oaoa ta ˈna i faahiti. I muri aˈe i to ratou ruturaahia e faaueraahia ia faaea i te poro, ua oaoa ratou no te mea ua “hamani-ino-hia ratou no te iˈoa o Iesu.” (Ohi. 5:40-42) Mea here aˈe na ratou i to ratou Fatu, aita ˈtura i mǎtaˈu i to ratou mau enemi. E no to ratou here i te taata, ua tamau noa ratou i te poro i te parau apî oaoa. I teie mahana, te na reira atoa ra to tatou mau taeae noa ˈtu te mau fifi ta ratou e faaruru ra. Ua ite ratou eita e moˈe ia Iehova ta ratou ohipa e to ratou here ia ˈna.—Heb. 6:10.

20. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri mai haapiiraa?

20 E hae te taata ia tatou e tae roa ˈtu i te hopea. (Ioa. 15:19) Eiaha râ tatou e mǎtaˈu! Mai ta tatou e hiˈopoa mai i roto i te tumu parau haapiiraa i muri mai, e faaitoito e e paruru Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore. (Tes. 2, 3:3) E tamau anaˈe ïa i te here ia Iehova, i to tatou mau taeae e tuahine e i te taata e hae mai ia tatou. Ia pee tatou i teie faaueraa, e vai hoê noa tatou e e puai noa to tatou faaroo. E faahanahana tatou ia Iehova e e faaite tatou mea puai aˈe te here i te hae!

E NAFEA IA FAAOROMAI I TE HAE MAOTI . . .

  • te here ia Iehova?

  • te here i te mau taeae e tuahine?

  • te here i te mau enemi?

HIMENE 106 E here anaˈe ia vetahi ê

a I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou e nafea te here ia Iehova, i to tatou mau taeae e tuahine e oia atoa i to tatou mau enemi, e tauturu ai ia tatou ia faaoromai i te hae o teie nei ao. E ite atoa mai tatou eaha Iesu i parau ai e nehenehe tatou e oaoa noa ˈtu e hae te taata ia tatou.

b Ua tauihia te mau iˈoa.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Api 23: A faaruru ai Danylo e ta ˈna vahine i te hamani-ino-raa, ua faareva te mau taeae e tuahine ia raua i te tahi atu oire e ua farii-maitai-hia raua i ǒ.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Api 24: Ua hamani-ino-hia Yasmine na ta ˈna tane, ua faaitoito râ te mau matahiapo ia ˈna ma te horoa i te mau aratairaa Bibilia. Ua faaite noa Yasmine i te hiˈoraa maitai ma te haapao noa i ta ˈna tane.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono