“ Ia vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu”
UA FAAITOITO te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no Ephesia ‘ia faaoromai i ta te tahi e te tahi ra hapa na roto i te here, i te tutava-maite-raa ia vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu, e te hau e tahoê ra ia ratou.’—Eph. 4:2, 3.
“Te autahoê” ta tatou e fanaˈo nei, na “te varua moˈa e faatupu,” oia hoi te puai ohipa o te Atua. Mai ta Paulo râ i faataa, e titauhia te mau tutavaraa. Ia rave ïa te mau Kerisetiano tataitahi i ta ratou tuhaa “ia vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu.”
A feruri na ua horoa mai te hoê taata i te hoê pereoo apî no oe. Na vai te hopoia e haapao maitai i te reira? Ua ite tatou i te pahonoraa. Eita tatou e nehenehe e pari i tera taata ia ino anaˈe te pereoo no te mea aita tatou i haapao maitai.
Oia atoa, e ô to tatou auhoêraa no ǒ mai ia Iehova ra, e tutava râ tatou tataitahi i te paruru i te reira. Mai te peu ua peapea tatou e te hoê taeae aore ra tuahine, a ui ia tatou iho: ‘Te rave ra anei au i ta ˈu tuhaa ia vai noa te autahoê ta te varua moˈa e faatupu ma te faaafaro i te peapea?’
A ‘TUTAVA MAITE’ IA VAI Â TE AUTAHOÊ
Ia au i ta Paulo i parau, e ere mea ohie i te tahi taime ia vai hau noa e to tatou mau taeae e tuahine, mai te peu iho â râ ua haamauiui hoê o ratou ia tatou. Te auraa anei ïa e haere iho â tatou e farerei ia ˈna i te mau taime atoa e haamauiui ai o ˈna ia tatou? Eita. A ui ia oe iho: ‘Ia na reira vau, e afaro anei to mâua peapea aore ra e rahi roa ˈtu?’ I te tahi taime, mea maitai aˈe ia faaore i te hapa aore ra ia tapoˈi atu.—Mas. 19:11; Mar. 11:25.
A ui ia oe iho: ‘Ia na reira vau, e afaro anei to mâua peapea aore ra e rahi roa ˈtu?’
Mai ta Paulo i parau, “na roto i te here, ia faaoromai ïa [tatou] i ta te tahi e te tahi ra hapa.” (Eph. 4:2) Ia au i te hoê buka, e nehenehe atoa e parau “ia farii i te huru taata o vetahi ê.” Te auraa ïa, ia farii tatou e taata hara to tatou mau taeae e tuahine mai ia tatou. Te tutava nei iho â tatou i te ahu i “te huru taata apî.” (Eph. 4:23, 24) Tera râ, aita hoê aˈe e haere ia ˈna ia na reira ma te tia roa. (Roma 3:23) Ia tapea mai tatou i tera manaˈo, mea ohie aˈe ïa no tatou ia faaoromai te tahi i te tahi e ia faaore noa ˈtu i te hapa “ia vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu.”
E fanaˈo tatou i “te hau e tahoê ra ia [ta]tou” ia faaore tatou i te hapa a vetahi ê e ia tapoˈi atu. Te taˈo Heleni tei hurihia ei “tahoê” i te Ephesia 4:3, e “uaua” ïa i te Kolosa 2:19. Oia hoi tera mau uaua o te puoi i te hoê ivi i te tahi atu ivi. Maoti atoa ïa te hau e te here no to tatou mau taeae, e piri noa ˈi tatou te tahi i te tahi noa ˈtu to tatou mau taa-ê-raa.
No reira, ia haamauiui te hoê taeae aore ra tuahine ia oe, a tutava i te faatupu i te aumihi eiaha râ e faaino. (Kol. 3:12) I te mea e taata hara anaˈe tatou, papu roa o oe atoa tei haamauiui ia vetahi ê i te tahi taime. Ia haamanaˈo oe i te reira, e haere ïa ia oe ia rave i ta oe tuhaa “ia vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu.”