TUMU PARAU HAAPIIRAA 47
HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova
“E taata faufaa rahi oe”!
“E taata faufaa rahi oe.”—DAN. 9:23.
MANAˈO FAUFAA
No te tauturu i feia e manaˈo ra e mea faufaa ore ratou ia taa e mea here roa na Iehova ia ratou.
1-2. Na te aha e haapapu mai mea faufaa roa tatou no Iehova?
MEA faufaa roa no Iehova ta ˈna mau tavini. Aita râ vetahi o ratou e manaˈo ra e te here mau ra Iehova ia ratou. Peneiaˈe ua haafaufaa-ore-hia ratou. Tera atoa anei to oe manaˈo? Mai te peu e e, eaha te tauturu ia oe ia papu mea faufaa roa oe no Iehova?
2 Ia hiˈopoa oe i te mau aamu Bibilia, e taa ia oe to Iehova manaˈo no nia i te taata. Ua faatura e ua hamani maitai noa ta ˈna Tamaiti i te taata. Ma te na reira, ua faaite Iesu mea here roa na raua Iehova i te feia e manaˈo ra mea faufaa ore ratou. (Ioa. 5:19; Heb. 1:3) E faataa mai teie tumu parau haapiiraa: (1) Mea nafea Iesu i te tautururaa i te taata ia taa mea faufaa ratou e (2) e nafea e papu ai ia tatou e mea faufaa roa tatou no Iehova.—Hag. 2:7.
UA TAUTURU IESU I TE TAATA IA TAA MEA FAUFAA RATOU
3. Eaha to Iesu huru i nia i to Galilea o tei haere mai ia ˈna ra?
3 I te toru o te tere pororaa o Iesu i Galilea, mea rahi te taata tei haere mai ia ˈna ra no te faaroo ia ˈna e ia faaorahia to ratou maˈi. Ua parau Iesu e “ua rave-ino-hia ratou e aita i tâuˈahia mai te mau mamoe aita e tiai.” (Mat. 9:36) I hiˈo ino na ta ratou mau tia haapaoraa ia ratou, a parau atoa ai “ia vai noa te ino i nia ia ratou.” (Ioa. 7:47-49) O Iesu râ, ua hamani maitai e ua faatura oia ia ratou ma te haapii atu e ma te faaora i to ratou maˈi. (Mat. 9:35) E no te tauturu e rave rahi atu â taata, ua faaineine o ˈna i ta ˈna mau aposetolo ia poro haere, e ua faaue o ˈna ia ratou ia faaora i te maˈi.—Mat. 10:5-8.
4. Eaha te haapii mai i te huru o Iesu i nia i te feia tei tuuhia i te hiti?
4 Ua hamani maitai e ua faatura Iesu i te feia ta ˈna i haapii. Ua faaite ïa o ˈna e mea faufaa roa no raua Iehova te feia tei tuuhia i te hiti. Mai te peu te tavini ra oe ia Iehova e te manaˈo nei râ oe mea faufaa ore oe, a feruri ïa i te huru o Iesu i nia i te feia mea tâua-ore-hia. E papu ïa ia oe mea faufaa roa oe no Iehova.
5. A faataa na i te tupuraa o te hoê vahine ta Iesu i farerei i Galilea.
5 Aita Iesu i haapii noa i te nahoa taata, ua rave atoa o ˈna i te taime no te haapii i te taata tataitahi. I to ˈna pororaa i Galilea, ua farerei o ˈna i te hoê vahine 12 matahiti to ˈna tapahi-noa-raa. (Mar. 5:25) Ia au i te Ture a Mose, mea viivii o ˈna, aita ïa hoê aˈe taata te nehenehe e tapiri atu. Te auraa ïa i te rahiraa o te taime, o ˈna anaˈe to ˈna oraraa. Aita atoa o ˈna i nehenehe e apiti i te haamoriraa i te sunago aore ra i te mau oroa. (Lev. 15:19, 25) Eita e ore ua puta mai te manaˈo mea faufaa ore o ˈna, taa ê atu i to ˈna mauiui rahi no to ˈna maˈi.—Mar. 5:26.
6. Eaha ta te vahine tapahi i rave ia ora to ˈna maˈi?
6 Ua hinaaro teie vahine i roto i te mauiui rahi ia faaora Iesu i to ˈna maˈi. Aita râ o ˈna i ani roa ˈtu ia Iesu, no te haama paha aore ra no te taiâ aˈunei Iesu e tiahi ia ˈna no to ˈna haereraa mai i rotopu i te nahoa noa ˈtu to ˈna viivii. No reira, tapea noa ˈtura o ˈna i to Iesu ahu, ua papu hoi ia ˈna e ora to ˈna maˈi. (Mar. 5:27, 28) Ua tano iho â o ˈna i te faatupuraa i te faaroo. Inaha ua mau to ˈna tapahi. I to Iesu aniraa na vai i tapea ia ˈna, faatia ˈtura teie vahine eaha ta ˈna i rave. Eaha ïa ta Iesu i pahono?
7. Eaha ta Iesu i rave no teie vahine tei mauiui rahi roa? (Mareko 5:34)
7 Ua hamani maitai e ua faatura Iesu i teie vahine. Ua tapao hoi o ˈna “te mǎtaˈu e te rûrû” noa ra teie vahine. (Mar. 5:33) Tamahanahana ˈtura ïa oia ia ˈna, a pii atu ai ia ˈna “ta ˈu tamahine.” E ere noa no te faaite i to ˈna faatura, i to ˈna atoa râ hamani maitai e to ˈna here ia ˈna. (A taio i te Mareko 5:34.) Teie anaˈe te taime i roto i te Bibilia i pii ai Iesu i te hoê vahine “tamahine.” Ua faaohipa paha oia i teie taˈo mahanahana i to ˈna iteraa ua mǎtaˈu roa teie vahine. Eita e ore ua putapû roa teie vahine. Hau atu i te faaora i to ˈna maˈi, ua tamahanahana Iesu ia ˈna, ia ore o ˈna e faahapa noa ia ˈna. Ua hinaaro hoi Iesu e faaite e tamahine faufaa roa o ˈna no to ˈna Metua î i te here i te raˈi.
8. Eaha te mau fifi ta te hoê tuahine no Beresilia i faaruru?
8 I teie atoa mahana, mea rahi te mau tavini a Iehova e toaruaru nei no to ratou maˈi. Teie te tupuraa o Mariaa hoê pionie tamau no Beresilia. I to ˈna fanauraahia, aita to ˈna e avae, aita atoa e rima aui. Te faataa ra o ˈna: “I te fare haapiiraa, mea ino roa te mau tamarii i nia ia ˈu. E pii mai ratou ia ˈu i te mau iˈoa faaooo. Mai tera atoa te mau mero o to ˈu utuafare i nia ia ˈu.”
9. Eaha tei tauturu ia Maria ia taa mea faufaa o ˈna no Iehova?
9 Eaha tei tauturu ia Maria? I to ˈna riroraa ei Ite no Iehova, ua tamahanahana e ua tauturu te mau taeae e tuahine ia hiˈo oia ia ˈna mai ia Iehova. Te na ô ra o ˈna: “Aita i navai te api i roto i ta ˈu buka no te tapao pauroa te iˈoa o te feia tei tauturu mai ia ˈu. Te haamauruuru nei au ia Iehova no to ˈna horoaraa mai i te hoê utuafare faahiahia i roto i te amuiraa.” Ua tauturu mau â teie mau taeae e tuahine ia Maria ia taa mea faufaa roa o ˈna no Iehova.
10. Eaha ta Maria no Magadala i faaruru? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
10 E hiˈo mai tatou i ta Iesu i rave no te tauturu i te tahi atu vahine, o Maria no Magadala. Ua uruhia na o ˈna i e hitu demoni. (Luka 8:2) Ua faarave paha te mau demoni ia ˈna i te tahi mau peu huru ê, a ore atu ai te taata e tapiri ia ˈna. Mea faaruru o ˈna! Eita e ore ua puta mai te manaˈo aita te taata e au ia ˈna aore ra e nehenehe e tauturu ia ˈna. Ua tiavaru râ Iesu i te mau demoni o te haamauiui ra ia ˈna, e ua riro o ˈna ei pǐpǐ itoito mau. Eaha ˈtu â ta Iesu i rave ia taa ia Maria no Magadala mea faufaa roa o ˈna no Iehova?
Mea nafea to Iesu faaiteraa ia Maria no Magadala mea faufaa roa o ˈna no Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 10-11)
11. Mea nafea to Iesu faaiteraa ia Maria no Magadala mea faufaa roa o ˈna no Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
11 Ua titau manihini Iesu ia Maria no Magadala ia apee ia ˈna i roto i to ˈna mau tere pororaa.b Eaha ïa te mau haamaitairaa? Ua apo noa mai ïa o ˈna i ta Iesu mau haapiiraa. Ua fa atoa Iesu ia ˈna i to ˈna tia-faahou-raa mai. O ˈna hoê o te mau pǐpǐ matamua ta Iesu i paraparau i tera mahana. O ˈna atoa ta Iesu i faaue ia haere e faaara i te mau aposetolo ua faatiahia mai o ˈna. Te tauturu ra hoi Iesu ia ˈna ia taa mea faufaa roa o ˈna no Iehova.—Ioa. 20:11-18.
12. A faataa na i ta Lidia i faaruru.
12 Mai ia Maria no Magadala, mea rahi o te haafaufaa ore nei ia ratou. A hiˈo na ia tuahine Lidia no Paniora. I te hapûraa to ˈna mama ia ˈna, ua hinaaro o ˈna e haamarua tera aiû. Te haamanaˈo ra Lidia e i to ˈna nainairaa, eita to ˈna mama e tâuˈa ia ˈna e mea tuhi hanoa ia ˈna. Te na ô ra o ˈna: “Inaha aita to ˈu mama i here ia ˈu, ua hinaaro ïa vau ia au mai te taata ia ˈu e ia faahoa mai ia ˈu. Ua taiâ râ vau eita hoê e na reira mai noa ˈtu eaha ta ˈu e rave. Inaha, no te huru o to ˈu mama, ua tiaturi roa vau mea ino vau.”
13. Eaha tei tauturu ia Lidia?
13 Auaˈe te haapiiraa Bibilia, te pure ia Iehova, te taioraa i te Bibilia, e te hamani maitai rahi o te mau taeae e tuahine, i taui ai to Lidia manaˈo. Taa ˈtura ia ˈna mea faufaa roa o ˈna no Iehova. Te na ô ra o ˈna: “Pinepine ta ˈu tane i te parau mai mea here roa na ˈna ia ˈu. E faahiti noa mai o ˈna i to ˈu mau huru maitatai. Ua na reira atoa to ˈu mau hoa here.” Te vai ra anei te tahi mau mero o ta oe amuiraa mai ia Lidia ra te huru? Mai te peu e e, na roto i ta oe mau faaitoitoraa e to oe huru a tauturu ia ratou ia taa mea faufaa roa ratou no Iehova.
A HIˈO IA OE MAI IA IEHOVA RA TE HURU
14. E nafea te Samuela 1, 16:7 e tauturu mai ai ia hiˈo ia tatou mai ia Iehova ra te huru? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “No te aha mea faufaa roa no Iehova ta ˈna mau tavini?”)
14 A haamanaˈo eita Iehova e hiˈo ia oe mai ta to teie nei ao. (A taio i te Samuela 1, 16:7.) No teie nei ao, e taata oe mai te peu mea haviti oe, mea rahi ta oe moni aore ra parau tuite. No Iehova râ, e ere mai tera. (Isa. 55:8, 9) No reira, a hiˈo ia oe mai ta Iehova e hiˈo mai ra ia oe, eiaha râ mai ta to teie nei ao. Te faahiti ra te Bibilia vetahi o ta ˈna mau tavini tei manaˈo na mea faufaa ore ratou, mai ia Elia, Naomi e Hana. Ia taio oe i to ratou aamu, e ite oe mea here mau â na Iehova ia ratou. E nehenehe atoa oe e papai i te tahi mau tupuraa i roto i to oe oraraa e haapapu ra mea here na Iehova ia oe e mea faufaa roa oe no ˈna. Te vai atoa ra te mau tumu parau Bibilia tei piahia no nia i te manaˈo haafaufaa ore.c
15. No te aha “e taata faufaa rahi” Daniela no Iehova? (Daniela 9:23)
15 A haamanaˈo mea faufaa roa oe no Iehova no to oe taiva ore. I te hoê taime, “ua rohirohi roa” e ua toaruaru te peropheta Daniela tei piri i te 100 matahiti. (Dan. 9:20, 21) Mea nafea Iehova i te faaitoitoraa ia ˈna? Ua tono o ˈna i te melahi Gaberiela no te haamanaˈo ia Daniela “e taata faufaa rahi” o ˈna, e ua faaroohia ta ˈna mau pure. (A taio i te Daniela 9:23.) No te aha mea faufaa roa Daniela no Iehova? No te mea e taata parau-tia o ˈna e te taiva ore. (Ezk. 14:14) Ua haapapai Iehova i tera aamu i roto i ta ˈna Parau ei tamahanahanaraa ia tatou. (Roma 15:4) Te faaroo atoa ra Iehova i ta oe mau pure. Mea faufaa roa atoa oe no ˈna, no te mea te rave ra oe i te mea tia e te tavini ra oe ia ˈna ma te taiva ore.—Mika 6:8; Heb. 6:10.
16. Eaha te tauturu ia oe ia hiˈo ia Iehova mai te hoê Metua î i te here?
16 A hiˈo ia Iehova mai te hoê Metua o te here ia oe. E hinaaro o ˈna e tauturu ia oe, aita hoi o ˈna e tapaopao ra i ta oe mau hapa. (Sal. 130:3; Mat. 7:11; Luka 12:6, 7) A feruriruri ai i teie parau, mea rahi ua haere ia ratou ia haavî i te manaˈo mea faufaa ore ratou. A hiˈo na ia Eliana, hoê tuahine no Paniora. Ehia matahiti to ta ˈna tane tuhi-noa-raa ia ˈna. Te parau ra o ˈna: “Ia puta mai te manaˈo mea faufaa ore au, e tutava vau i te feruri ia ˈu i roto i to Iehova rima î i te here o te paruru ra ia ˈu.” (Sal. 28:9) Teie ta Lauren, hoê tuahine no Afirika apatoa e parau noa ia ˈna: “Ua huti mai Iehova ia ˈu ia ˈna ra i te mau taura o te here, a vai noa ˈi au i pihai iho ia ˈna i tera roaraa. Ua faaohipa atoa o ˈna ia ˈu no te haapii ia vetahi ê. Tapao faaite ïa mea faufaa roa vau no ˈna.”—Hos. 11:4.
17. Eaha te haapapuraa te farii maitai ra Iehova ia oe? (Salamo 5:12) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
17 Ia papu ia oe te haamaitai ra Iehova ia oe. (A taio i te Salamo 5:12.) Ua faaau Davida i ta Iehova farii maitai i “te hoê paruru rahi” no te feia parau-tia. Ia papu ia oe te farii maitai ra e te paruru ra Iehova ia oe, eita ïa oe e feaa hanoa. E nafea oe ia ite e te haamaitai ra Iehova ia oe? I roto ïa i ta ˈna Parau te Bibilia, na Iehova iho e haapapu mai ra. Te faaohipa atoa ra o ˈna i te mau matahiapo, te mau hoa piri e te tahi atu no te haamanaˈo ia oe mea faufaa roa oe no ˈna. Eaha ïa ta oe e rave?
Ua papu anaˈe ia tatou te farii maitai mai ra Iehova, e pee ïa te manaˈo mea faufaa ore tatou (A hiˈo i te paratarafa 17)
18. No te aha ia farii oe i te mau haapopouraa?
18 Ia haapopou mai te feia tei matau ia oe no to ratou here ia oe, a farii. O Iehova paha tera e faaohipa ra ia ratou ia taa ia oe te haamaitai ra o ˈna ia oe. Te na ô ra Eliana, tei faahitihia na: “Ua haapii mǎrû noa vau i te farii i te mau haapopouraa a vetahi ê. E ere i te mea ohie, ua ite râ vau tera ta Iehova e hinaaro ra ia rave au.” Ua fanaˈo atoa Eliana i te tauturu hamani maitai a te mau matahiapo. I teie nei, e pionie o ˈna e te tavini atoa ra ei rima tauturu i te Betela.
19. No te aha ia papu ia oe mea faufaa roa oe no Iehova?
19 Te haamanaˈo mai ra Iesu ia tatou mea faufaa roa tatou no Iehova. (Luka 12:24) E nehenehe tatou e tiaturi i teie haapiiraa. E haamanaˈo noa anaˈe ïa i te reira. E tutava atoa anaˈe i te tauturu ia vetahi ê ia taa mea faufaa roa ratou no Iehova.
HIMENE 139 Feruri anaˈe to roto tatou i te ao apî
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
b E au ra e to roto atoa Maria no Magadala i te mau vahine tei apee ia Iesu. Ua aupuru ratou ia Iesu e te mau aposetolo i ta ratou mau faufaa.—Mat. 27:55, 56; Luka 8:1-3.
c A hiˈo na i te pene 24 o te buka A faafatata ˈtu ia Iehova e a taio i te mau irava e aamu Bibilia o te tumu parau “Feaa” i roto i te buka Te Bibilia e te oraraa Kerisetiano.