TUMU PARAU HAAPIIRAA 43
HIMENE 41 Faaroo mai oe ta ˈu pure
Eiaha ia moˈehia ia oe ia pure no vetahi ê
“A pure no te tahi e te tahi . . . Te pure taparuparuraa a te hoê taata parau-tia, mea puai mau â.”—IAK. 5:16.
MANAˈO FAUFAA
I roto i teie tumu parau, e ite mai tatou no te aha mea faufaa ia pure no vetahi ê e eaha te tauturu ia tatou ia na reira.
1. Eaha te haapapuraa mea faufaa ta tatou mau pure no Iehova?
E Ô FAAHIAHIA mau te pure. A feruri na, ua horoa Iehova i te hopoia faufaa i te mau melahi. (Sal. 91:11) Ua horoa atoa o ˈna i ta ˈna Tamaiti i te tahi atu mau hopoia faufaa aˈe. (Mat. 28:18) Tera râ, o ˈna anaˈe te faaroo i te pure, na ˈna teie hopoia. Te na ô ra te Salamo 65:2 o Iehova “Tei faaroo i te pure,” oia hoi ta tatou mau pure.
2. Eaha te hiˈoraa maitai ta te aposetolo Paulo i vaiiho mai?
2 Parau mau, e nehenehe tatou e faaite pauroa to tatou oraraa ia Iehova, e ta tatou mau haapeapearaa. Teie râ, mea faufaa atoa ia pure tatou no vetahi ê. Ta te aposetolo Paulo ïa i rave. Ei hiˈoraa, ua papai o ˈna i te amuiraa no Ephesia: “Te faahiti noa ra vau ia outou i roto i ta ˈu mau pure.” (Eph. 1:16) Ua pure atoa Paulo no te taata tataitahi mai ia Timoteo. Ua parau hoi o ˈna: “Te mauruuru nei au i te Atua, . . . a haamanaˈo noa ˈi ia oe i roto i ta ˈu mau taparuparuraa i te po e te ao.” (Tim. 2, 1:3) Papu, ua faahiti atoa Paulo i to ˈna mau fifi. (Kor. 2, 11:23; 12:7, 8) Noa ˈtu râ ua haamanaˈo iho â o ˈna ia vetahi ê i roto i ta ˈna mau pure.
3. No te aha e moˈehia ia tatou ia pure no vetahi ê?
3 I te tahi taime, e moˈehia ia tatou ia pure no vetahi ê. No te aha? Teie ta te hoê tuahine o Sabrinaa to ˈna iˈoa e parau ra: “No te rahi o ta tatou ohipa e moˈehia ia pure. To nia noa atoa to tatou feruriraa i to tatou mau fifi. E pure noa ïa tatou no tatou iho.” Mai tera atoa paha no oe? Mai te peu e e, e nehenehe teie tumu parau e tauturu ia oe. E faataahia i roto (1) no te aha mea faufaa ia pure no vetahi ê (2) e eaha te tauturu ia tatou ia na reira.
NO TE AHA MEA FAUFAA IA PURE NO VETAHI Ê?
4-5. No te aha e parauhia ˈi “mea puai mau â” te pure? (Iakobo 5:16)
4 “Mea puai mau â” ta tatou mau pure no vetahi ê. (A taio i te Iakobo 5:16.) E nehenehe ta tatou mau pure e tauturu ia vetahi ê. A hiˈo na ia Iesu. I to ˈna iteraa e haavare te aposetolo Petero e aita o ˈna i ite ia ˈna, ua na ô Iesu: “Ua pure . . . vau no oe ia ore to oe faaroo ia paruparu.” (Luka 22:32) Ua ite atoa Paulo e mea puai roa te pure. I to ˈna tapearaahia i Roma, ua papai o ˈna ia Philemona: “Te tiai nei hoi au ia faahoˈihia ˈtu vau ia outou ra maoti ta outou mau pure.” (Philem. 22) E tera iho â, inaha tau taime i muri mai ua tuuhia Paulo e ua nehenehe faahou o ˈna e poro.
5 E ere râ te auraa e nehenehe tatou e faahepo ia Iehova ia pahono mai i ta tatou mau pure. Ua ite maitai Iehova mea faufaa no tatou ta tatou e ani ra ia ˈna, e i te taime ta ˈna i faataa e pahono mai iho â o ˈna. E tauturu mai teie manaˈo ia tamau tatou i te pure ia ˈna no nia i te tahi fifi. Tera râ, e vaiiho tatou na ˈna iho â e faaafaro i te reira ma te tiaturi papu ia ˈna.—Sal. 37:5; Kor. 2, 1:11.
6. Mai te aha to tatou huru a pure ai no vetahi ê? (Petero 1, 3:8)
6 Ia pure tatou no vetahi ê e ravea teie no te faaite i “te aumihi î i te here.” (A taio i te Petero 1, 3:8.) Te hoê taata aumihi, e taa ia ˈna to vetahi ê mauiui e e hinaaro o ˈna e tauturu atu. (Mar. 1:40, 41) Te na ô ra Michael te hoê matahiapo: “Ia pure au no vetahi ê, e aroha roa vau ia ratou no ta ratou e faaruru nei e e rahi atu â to ˈu here ia ratou. E piri roa ˈtu â vau ia ratou, noa ˈtu aita ratou i ite.” Te faataa atoa ra Richard te tahi atu matahiapo: “Ia pure tatou no te tahi taata, e hinaaro roa tatou e tauturu ia ˈna. E ia tauturu tatou i teie taata, te haa ra ïa tatou ia au i ta tatou i ani ia Iehova.”
7. Ia pure tatou no vetahi ê, eita ïa tatou e haapao noa ia tatou. No te aha? (Philipi 2:3, 4) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
7 Ia pure tatou no vetahi ê eita ïa tatou e haapao noa ia tatou. (A taio i te Philipi 2:3, 4.) E faaruru iho â tatou pauroa i te fifi inaha na te Diabolo e faatere ra i teie nei ao. (Ioa. 1, 5:19; Apo. 12:12) Ia riro ïa ei peu matauhia na tatou e pure no vetahi ê. Ma te na reira, te haamanaˈo ra tatou e “tera atoa te mau mauiui ta to [ta]tou fetii taeae na te ao nei e faaruru ra.” (Pet. 1, 5:9) Te na ô ra Katherine hoê pionie: “Ia pure au no vetahi ê, e haamanaˈo vau o ratou atoa te faaruru nei i te mau tupuraa peapea mau. Eita ïa vau e haapao noa ia ˈu iho e to ˈu mau fifi.”
Ia pure tatou no vetahi ê, eita ïa tatou e haapao noa i to tatou mau fifi (A hiˈo i te paratarafa 7)d
E TAUTURU TA TATOU MAU PURE IA VETAHI Ê
8. O vai ma ta tatou e faahiti i roto i te pure?
8 O vai ma ta tatou e faahiti i roto i te pure? Ei hiˈoraa, te feia e maˈihia ra, te feia apî e faaruru ra i te faaoooraa aore ra te faaheporaa i te fare haapiiraa e te mau ruhiruhia. E rave rahi o te faaruru ra i te patoiraa a te fetii aore ra te hau faatere. (Mat. 10:18, 36; Ohi. 12:5) Te vai ra o tei faarue i to ratou nohoraa no te haavîraa uˈana. Te vai ra o tei roohia i te ati natura. Aita paha tatou i matau i teie mau taeae e tuahine. Tera râ, ia pure tatou no ratou te pee ra ïa tatou i ta Iesu faaueraa “ia here [tatou] te tahi i te tahi.”—Ioa. 13:34.
9. No te aha ia pure tatou no te mau taeae e amo ra i te hopoia e no ta ratou vahine?
9 E pure atoa tatou no te mau taeae e amo ra i te hopoia i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Te vai ra te Tino aratai e te mau mero tauturu, te Tomite amaa, te mau tiaau i te amaa, te mau tiaau haaati, te mau matahiapo, e te mau tavini tauturu. E rave rahi o ratou te faaruru nei i te fifi a rohi ai ratou no tatou. (Kor. 2, 12:15) Ei hiˈoraa, te na ô ra Mark te hoê tiaau haaati: “Mea atea roa vau i to ˈu na metua tei paari roa. Mea maˈimaˈi raua toopiti. Noa ˈtu na to ˈu tuahine e ta ˈna tane e haapao ra ia raua, mea mauiui roa ia feruri au e eita ta ˈu e nehenehe e rave hau atu â no to ˈu na metua.” Aita paha tatou i ite eaha ta teie mau taeae e faaruru ra. Noa ˈtu râ mea faufaa ia haamanaˈo tatou ia ratou i roto i te pure. (Tes. 1, 5:12, 13) Eiaha atoa e haamoˈe i ta ratou vahine inaha te turu ra ratou i ta ratou tane.
10-11. E mauruuru anei Iehova ia pure tatou no “te fetii taeae taatoa”? A faataa na.
10 Mai ta tatou i ite mai nei, pinepine tatou i te pure no to tatou mau taeae e tuahine. Ei hiˈoraa, e ani tatou ia Iehova ia tauturu pauroa to tatou taeae e tuahine tei tapeahia, o te oto ra no te mea ua pohe tei herehia e ratou. Te na ô ra Donald hoê matahiapo: “Mea rahi hoi o to tatou mau taeae e tuahine e mauiui ra. No reira, i te tahi taime e ani noa tatou ia Iehova ia tauturu ia ratou pauroa.”
11 E mauruuru anei Iehova i teie mau pure? Papu roa ïa! Aita tatou i ite i te mau tupuraa ta ratou tataitahi e faaruru nei. Ua tano iho â ïa tatou i te faahitiraa ia ratou pauroa. (Ioa. 17:20; Eph. 6:18) Mea na reira tatou e faaite ai i to tatou “here i te fetii taeae taatoa.”—Pet. 1, 2:17.
A PURE NO TE TAATA TATAITAHI
12. No te aha mea faufaa ia hiˈo maitai ati aˈe ia oe?
12 A hiˈo maitai ati aˈe ia oe. Papu mea au ia faahiti pauroa to tatou mau taeae e tuahine i roto i te pure, mea au atoa râ ia pure no ratou tataitahi. A feruri na: Te vai ra anei hoê i roto i te amuiraa e maˈihia ra? Te toaruaru ra anei hoê taata apî no te faaheporaa ta ˈna e faaruru ra i te fare haapiiraa? Te vai ra anei hoê metua o ˈna anaˈe tera e aupuru ra i ta ˈna tamarii “i te aˈo e te faaararaa a Iehova”? (Eph. 6:4) Ma te hiˈo maitai ati aˈe ia oe, e rahi roa mai to oe here e aumihi no vetahi ê e e hinaaro roa oe e pure no ratou.b—Roma 12:15.
13. E nafea ia pure no te mau taeae e tuahine noa ˈtu aita tatou i matou ia ratou?
13 A pure ma te faahiti roa i to ratou iˈoa. E nehenehe tatou e na reira noa ˈtu aita tatou i matau ia ratou. Mai te mau taeae e tuahine tei tapeahia i Crimée, Érythrée, Rusia, e i Singapour. E ite mai tatou i to ratou mau iˈoa i nia i te jw.org.c Te na ô ra Brian hoê tiaau haaati: “Ua taa ia ˈu e ia papai roa vau i te iˈoa o te hoê Kerisetiano tei tapeahia a faahiti roa ˈi te reira ma te reo puai, eita ïa e moˈehia ia ˈu ia faahiti ia ˈna i roto i ta ˈu mau pure.”
14-15. E nafea ia faatano i ta oe pure ia au i to vetahi ê tupuraa?
14 A faatano i ta oe pure ia au i to ratou tupuraa. Te na ô ra Michael, faahitihia na mua ˈtu: “Ia taio vau i nia i te jw.org i te aamu o te mau taeae tei tapeahia, e feruri au mai te aha to ˈu huru ahani o vau aˈe tera. Papu roa ïa e haapeapea vau no ta ˈu vahine. E hinaaro vau ia aupuruhia o ˈna. A na reira ˈi, e taahia ia ˈu eaha ta ˈu e faahiti i roto i ta ˈu mau pure no to ˈu mau taeae faaipoipo tei tapeahia.”—Heb. 13:3, nota.
15 Ia feruri tatou i ta ratou e faaruru nei i te fare tapearaa, e nehenehe ïa tatou e faatano i ta tatou mau pure. Ei hiˈoraa, e pure tatou no te mau tiai e no te mau taata tiaraa teitei, eiaha ratou ia haafifi i to tatou mau taeae i roto i ta ratou haamoriraa ia Iehova. (Tim. 1, 2:1, 2) E nehenehe atoa tatou e pure ia itoitohia te mau amuiraa o teie mau taeae. E pure atoa tatou no te feia e ere i te mau Ite no Iehova. Ia ite ratou i te haerea maitai o to tatou mau taeae tei tapeahia e ia farii mai ratou i te poroi o te Bibilia. (Pet. 1, 2:12) Papu e na reira atoa tatou no te mau taeae e tuahine te faaruru ra i te tahi atu mau fifi. E hiˈo anaˈe ïa ati aˈe ia tatou, e faahiti anaˈe i to ratou iˈoa e e faatano anaˈe i ta tatou mau pure ia au i to ratou tupuraa. Mea na reira tatou e faaite ai i to tatou “here rahi . . . te tahi i te tahi.”—Tes. 1, 3:12.
EI MANAˈO TANO NOA TO TATOU NO NIA I TE PURE
16. E nafea ia faatupu i te manaˈo tano noa no nia i te pure? (Mataio 6:8)
16 Mai ta tatou i ite mai, mea puai mau â ta tatou mau pure. Teie râ, mea faufaa ia tapea noa tatou i te manaˈo tano. Ia pure tatou ia Iehova, e ere no te faaara ˈtu ia ˈna no te tahi mau ohipa e tupu ra inaha ua ite ê na o ˈna. E ere atoa no te parau ia ˈna e nafea ia faaafaro i te tahi fifi. Ua ite maitai hoi Iehova eaha ta ta ˈna mau tavini e hinaaro mau hou tatou a pure ai ia ˈna. (A taio i te Mataio 6:8.) No te aha ïa tatou e pure ai no te vetahi ê? Taa ê atu i te mau tumu faahitihia i roto i teie tumu parau, tera iho â tei titauhia i te hoê taata î i te aumihi. No to tatou here e pure ai tatou no te tahi e te tahi. E te oaoa ra Iehova ia ite e te faaite nei ta ˈna mau tavini i te here mai ia ˈna.
17-18. A faataa na no te aha mea faufaa iho â ia pure no to tatou mau taeae e tuahine.
17 Noa ˈtu eita ta tatou mau pure e taui i to vetahi ê tupuraa, e haapapuraa teie i to tatou here rahi i te mau taeae e tuahine. Oia atoa, te ite mai ra Iehova i ta tatou e rave nei. A feruri na i te hoê utuafare e piti tamarii, hoê tamaroa e hoê tamahine. Maˈihia ˈtura te tamaroa. Taparu ihora te tamahine i to ˈna papa: “Papa, a hiˈo na mea maˈi roa to ˈu taeae.” Ua ite aˈena teie papa te maˈihia ra ta ˈna tamaiti e te aupuru ra oia ia ˈna. Noa ˈtu râ, e oaoa roa o ˈna i te iteraa e te haapeapea ra ta ˈna tamahine no to ˈna taeae.
18 Tera ta Iehova e faaitoito mai ra ia tatou ia rave, ia haapeapea e ia pure tatou no te tahi i te tahi. Mea na reira tatou e faaite ai i to tatou here no vetahi ê e te ite mai ra Iehova. (Tes. 2, 1:3; Heb. 6:10) Hau atu, mai ta tatou i haapii mai mea puai mau â ta tatou mau pure. No reira, eiaha roa ˈtu tatou e haamoˈe ia pure no vetahi ê.
HIMENE 101 E haa anaˈe ma te auhoê
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
b A mataitai i te video Takeshi Shimizu: E faaroo Iehova i te pure i nia i te jw.org.
c No te ite mai i te mau iˈoa o te mau taeae e tuahine tei mau i te fare tapearaa, a hiˈo i te tuhaa “Ite no Iehova tapeahia no to ratou faaroo: Ia au i te fenua” i nia i te jw.org.
d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaruru ra teie mau taeae e tuahine i te fifi, noa ˈtu râ te pure ra ratou no vetahi ê.