VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Atopa api 18-23
  • E nafea ia haamaitai i ta oe mau pure?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia haamaitai i ta oe mau pure?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A PURE IA IEHOVA MA TE TAIÂ ORE
  • A PURE IA PIRI ROA ˈTU Â OE IA IEHOVA
  • A FERURI I TE MAU PURE FAAHITIHIA I ROTO I TE BIBILIA
  • A TAMAU I TE PURE IA PIRI ATU Â OE IA IEHOVA
  • Eiaha ia moˈehia ia oe ia pure no vetahi ê
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • A haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • A haamaitai i ta oe mau pure maoti te haapiiraa Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • A faafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Atopa api 18-23

TUMU PARAU HAAPIIRAA 42

HIMENE 44 Pure a tei paruparu

E nafea ia haamaitai i ta oe mau pure?

“Te tiaoro nei au ma to ˈu aau atoa. A pahono ia ˈu, e Iehova.”—SAL. 119:145.

MANAˈO FAUFAA

E ite mai tatou e nafea ia haamaitai i ta tatou mau pure ma te hiˈopoa i te tahi mau hiˈoraa Bibilia.

1-2. (1) Na te aha e tapea ra ia tatou ia haamahora i to tatou aau ia Iehova? (2) Na te aha e haapapu ra e te faaroo mai ra Iehova i ta tatou mau pure?

UA MANAˈO aˈena anei oe e mea tahana noa ta oe mau pure aore ra mea pahere noa? Mai te peu e e, e ere o oe anaˈe. No te poto o te taime aore ra mea rahi ta tatou ohipa e ru noa paha tatou i te pure ia Iehova. Aore ra mea fifi no tatou ia haamahora i to tatou aau no te mea e puta mai te manaˈo e mea faufaa ore tatou.

2 Te haapapu mai ra te Bibilia e te mea faufaa no Iehova, e ere ïa ia faahiti tatou i te mau parau nehenehe roa. Ta ˈna noa e ani mai ra, ia pure tatou ma te haehaa. Te na ôhia ra: “E faaroo râ oe [Iehova i] te aniraa a te feia mǎrû.” (Sal. 10:17) Oia nei, e faaroo Iehova i te mau mea atoa ta tatou e faahiti i roto i te pure, no te mea te tâuˈa mai ra o ˈna ia tatou tataitahi.—Sal. 139:1-3.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 E ui anaˈe: No te aha eiaha e taiâ i te pure ia Iehova? E nafea ia pure ia piri atu â tatou ia Iehova? Eaha te haapii mai i te mau pure faahitihia i roto i te Bibilia? E nafea te reira e tauturu ai ia tatou ia haamaitai i ta tatou mau pure? E eaha te ravea aita anaˈe e matara te parau no to tatou ahoaho? E hiˈo mai ïa tatou i te mau pahonoraa.

A PURE IA IEHOVA MA TE TAIÂ ORE

4. No te aha eiaha tatou e taiâ i te pure ia Iehova? (Salamo 119:145)

4 Ia taa ia tatou e hoa mau Iehova o te hinaaro ra ia oaoa noa tatou, eita ïa tatou e taiâ i te pure ia ˈna. Ua faatupu te taata papai i te Salamo 119 i te auhoaraa piri roa e o Iehova. Noa ˈtu râ, ua faaruru o ˈna i te tahi mau fifi. Ua haamauiui mai vetahi taata haavare ia ˈna. (Sal. 119:23, 69, 78) Ua toaruaru atoa o ˈna no ta ˈna iho mau hapa. (Sal. 119:5) Noa ˈtu râ, aita o ˈna i taiâ i te haamahora i to ˈna aau ia Iehova ra.—A taio i te Salamo 119:145.

5. No te aha eiaha e vaiiho i te manaˈo tano ore ia tapea ia tatou ia pure ia Iehova? A horoa i te hoê hiˈoraa.

5 A feruri na, te ani ra Iehova i te feia rave hara ia pure ia ˈna. (Isa. 55:6, 7) Eiaha ïa tatou e vaiiho i te manaˈo tano ore ia tapea ia tatou ia faafatata ˈtu ia Iehova. Teie te hoê hiˈoraa. Ua ite maitai te hoê pairati manureva e nehenehe o ˈna e ani i te tauturu i te feia hiˈopoa i te tereraa manureva ia fifi noa ˈtu o ˈna. E taiâ anei o ˈna i te ani i ta ratou tauturu no te mea mea haama ia farii e ua hape o ˈna? Eita roa ˈtu. Hoê â huru no tatou. Noa ˈtu ua rave tatou i te hara, eiaha tatou e taiâ i te pure ia Iehova.—Sal. 119:25, 176.

A PURE IA PIRI ROA ˈTU Â OE IA IEHOVA

6-7. No te aha ia feruri tatou i te mau huru maitatai o Iehova? A horoa i te hoê hiˈoraa. (A hiˈo atoa i te nota.)

6 Ia piri atu â oe ia Iehova, mea titauhia ia faaite pauroa oe ia ˈna, to oe mau manaˈo hohonu e to oe mau huru aau. E nafea ïa?

7 A feruri i te mau huru maitatai o Iehova.a Ia taa ia tatou mai te aha te huru o Iehova, ohie noa ïa tatou i te faaite i to tatou manaˈo. (Sal. 145:8, 9, 18) A hiˈo na ia tuahine Kristine, mea ino roa to ˈna papa. Te faataa ra o ˈna: “E ere mea ohie no ˈu ia faariro ia Iehova ei Metua no ˈu. Ua manaˈo vau no to ˈu huru e no ta ˈu mau hape, e faarue o ˈna ia ˈu.” Eaha râ tei tauturu ia Kristine? Te na ô ra oia: “Ua feruri au i to Iehova here taiva ore. Ua taa ia ˈu eita o ˈna e tuu i to ˈu rima. E ia topa noa ˈtu vau, ua ineine o ˈna i te haru mai ia ˈu. Na teie manaˈo i tauturu ia ˈu ia faaite pauroa ˈtu ia Iehova i to ˈu mau hepohepo e to ˈu oaoa atoa.”

8-9. No te aha mea maitai ia feruri eaha ta oe parau hou a pure ai? A faataa na.

8 A feruri i ta oe e parau. Hou a pure ai, a feruri i teie mau uiraa: ‘Eaha te fifi ta ˈu e faaruru nei? Te vai ra anei hoê tei haamauiui mai ia ˈu? Ua faaore anei au i ta ˈna hapa? Ua ani anei au i te tauturu a Iehova no te tahi tauiraa i roto i to ˈu oraraa?’ (Arii 2, 19:15-19) E nehenehe atoa tatou e pee i te hiˈoraa o Iesu a hiˈopoa ˈi i te pure a te Fatu. E feruri ïa tatou i ta tatou e ani ia Iehova no nia i to ˈna iˈoa, ta ˈna Faatereraa arii e to ˈna hinaaro.—Mat. 6:​9, 10.

9 Teie te hiˈoraa o tuahine Aliska. Ua itehia mai e mariri ai taata to ta ˈna tane e aita e ravea faahou no ˈna. I tera taime, mea fifi roa no Aliska ia pure ia Iehova. Te na ô ra o ˈna: “No to ˈu mauiui rahi, aita i matara ta ˈu parau.” Na te aha râ i tauturu ia ˈna? Te faataa ra o ˈna: “Hou vau a pure ai, e rave au maa taime no te feruri eaha ta ˈu e parau ia Iehova ia ore au ia faahiti noa i to ˈu fifi. A na reira ˈi, e mǎrû rii mai au a nehenehe atu ai e haamahora i to ˈu aau ia Iehova ra.”

10. No te aha eiaha oe e ru a pure ai ia Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

10 Ia pure oe, eiaha roa ˈtu e ru. I te tahi taime, mea au ia faaoti i te mau pure poto noa. Tera râ, no te haamahora i to tatou aau, e titauhia ia faaroa rii ta tatou mau pure.b Te na ô ra Elijah te tane a Aliska: “E pure pinepine au ia Iehova i te roaraa o te mahana. A na reira ˈi, ua piri roa vau ia ˈna. Ua taa ia ˈu eita Iehova e fiu i te faaroo ia ˈu, mai te huru ra te hinaaro ra o ˈna ia haapoto vau i ta ˈu pure.” Hoê â huru no oe. A tamata i teie ravea: A faataa i te taime e te hoê vahi eita oe e haafifihia. E nehenehe atoa oe e pure ma te reo puai. Ia riro ei peu matauhia na oe e pure ia Iehova ma te ore e ru.

Hohoˈa: 1. Aita â te mahana i hiti atura, te feruriruri ra te hoê taeae a inu noa ˈi i ta ˈna taofe, e Bibilia to mua ia ˈna. 2. Ua topa te mahana, te pure ra o ˈna a parahi noa ˈi.

A faataa i te taime e te hoê vahi e nehenehe ai oe e pure maoro ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 10)


A FERURI I TE MAU PURE FAAHITIHIA I ROTO I TE BIBILIA

11. No te aha ia feruri i te mau pure a te mau tavini a Iehova i tahito ra? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “Ua farerei aˈena anei oe i te hoê â tupuraa?”)

11 Mea rahi ta oe e haapii mai i te mau pure a te mau tavini a Iehova. Ua faahitihia te reira i roto i te Bibilia, oia atoa ta ratou mau arueraa Iehova. Ia hiˈopoa oe mea nafea ratou i te haamahoraraa i to ratou aau, e itoitohia oe ia pee i to ratou hiˈoraa. Peneiaˈe e itehia mai ia oe te tahi mau parau ta oe e nehenehe e faaohipa i roto i ta oe mau pure. E taa atoa ia oe hoê â tupuraa ta oe e faaruru ra.

Ua farerei aˈena anei oe i te hoê â tupuraa?

Ua haamahora te mau tavini taiva ore a Iehova i to ratou aau i roto e rave rau tupuraa. Mai tera atoa anei no oe?

  • A ahoaho ai Iakoba, ua faahiti o ˈna i to ˈna mauruuru e to ˈna tiaturi ia Iehova i roto i ta ˈna pure.—Gen. 32:9-12.

  • A manaˈo ai te arii Solomona mea apî roa o ˈna e te aravihi ore no te amo i te hopoia ta Iehova i horoa na ˈna, ua ani o ˈna i ta ˈna tauturu.—Arii 1, 3:7-9.

  • I muri aˈe i to raua Bate-seba faaturiraa, ua taparu Davida ia Iehova ia faatupu i “te hoê aau viivii ore” i roto ia ˈna.—Sal. 51:9-12.

  • I to Maria fanaˈoraa i te hoê haamaitairaa taa ê, ua arue o ˈna ia Iehova.—Luka 1:46-⁠49.

No te haapiiraa: A faahohonu i te pure a te hoê tavini taiva ore a Iehova i roto i te Bibilia. A hiˈo mea nafea Iehova i te pahonoraa i ta ˈna pure. E a huti mai i te haapiiraa e tano no to oe tupuraa.

12. A hiˈopoa ˈi i te hoê pure faahitihia i roto i te Bibilia, eaha te tahi mau uiraa e feruri?

12 A feruri ai i te hoê pure faahitihia i roto i te Bibilia, a ui ia oe: ‘Na vai i faaoti i teie pure, e no te aha? Aita anei au e faaruru ra i te hoê â tupuraa? Eaha te haapiiraa ta ˈu e huti mai?’ E titauhia paha ia rave oe i te mau maimiraa no te pahono i teie mau uiraa, e itoitohia râ oe. E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

13. Eaha te tahi haapiiraa e huti mai i te pure a Hana? (Samuela 1, 1:10, 11) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 A taio i te Samuela 1, 1:10, 11. E piti fifi ta ˈna Hana e faaruru ra ia ˈna i faaoti i teie pure. A tahi, eita ta ˈna e nehenehe e fanau i te tamarii. A piti, mea ino roa Penina te tahi atu vahine a ta ˈna tane i nia ia ˈna. (Sam. 1, 1:4-7) Mai te peu te û ra oe i te fifi ino mau, eaha ta oe e haapii mai i te pure a Hana? Ua pure maoro Hana e ua huri o ˈna i to ˈna mauiui i nia ia Iehova. I muri mai, ua mahanahana roa to ˈna aau. (Sam. 1, 1:12, 18) Hoê â huru no tatou. Ma te “huri i ta [tatou] hopoia i nia ia Iehova,” e faaite roa ˈtu i ta tatou mau haapeapearaa, e mahanahana atoa to tatou aau.—Sal. 55:22.

Hohoˈa: 1. Hana e huri tua ra ma te oto ia Elikana o te hauti ra e e piti o ta ˈna mau tamarii. 2. Penina e ataata ra a tapea noa ˈi i ta ˈna aiû iti. 3. Hana e taˈi ra a taparuparu ai ia Iehova. 4. Eli te tahuˈa rahi e parahi ra a hiˈo noa ˈi ia Hana.

No te mea eita ta ˈna e nehenehe e fanau i te tamarii e mea ino roa Penina i nia ia ˈna, ua huri Hana i to ˈna mauiui i nia ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 13)


14. (1) Eaha ˈtu â te haapii mai i te hiˈoraa o Hana? (2) E nafea ta tatou haapiiraa Bibilia e tauturu mai ai ia faahohonu atu â i ta tatou mau pure? (A hiˈo i te nota.)

14 Tau matahiti i muri aˈe i to Hana fanauraa ia Samuela, ua afai o ˈna i ta ˈna tamaiti i te tahuˈa rahi ra o Eli. (Sam. 1, 1:24-28) Na roto i te pure ua faaite o ˈna ia Iehova i to ˈna tiaturi e paruru e e aupuru iho â o ˈna i ta ˈna mau tavini taiva ore.c (Sam. 1, 2:1, 8, 9) Aita to ˈna mau fifi ta ˈna e faaruru ra i te fare i ore. Noa ˈtu râ, ua tiatonu noa Hana i ta Iehova mau haamaitairaa. Eaha ïa te haapiiraa no tatou? E noaa ia tatou ia faaoromai tamau i te mau fifi atoa ia haamanaˈo noa tatou mea nafea Iehova i te tautururaa mai tae roa mai i teie nei.

15. Ia û tatou i te mau ohipa tano ore, eaha te haapii mai i te pure a Ieremia? (Ieremia 12:1)

15 A taio i te Ieremia 12:1. Taeraa i te hoê taime, ua toaruaru roa te peropheta Ieremia a ite ai te maitai noa ra te feia ino. Ua mauiui atoa o ˈna no te ino o to ˈna mau taeae ati Iseraela i nia ia ˈna. (Ier. 20:7, 8) E taa ia tatou to Ieremia huru ia ite tatou e te oaoa ra te feia ohipa ino e ia faaooohia tatou. Papu, ua parau Ieremia i to ˈna manaˈo ia Iehova. Tera râ, ua faaite atoa o ˈna i to ˈna tiaturi papu i ta Iehova parau-tia. I to ˈna iteraa ia Iehova ia aˈo i to ˈna nunaa orure hau, ua puai atu â tera tiaturi to ˈna. (Ier. 32:19) Hoê â huru no tatou. E faaite anaˈe i to tatou manaˈo ia Iehova, ma te tiaturi papu e faaore roa o ˈna i te mau ohipa tano ore ta tatou e faaruru nei.

16. Eaha te haapii mai i te pure a te ati Levi tei hopoi-ê-hia? (Salamo 42:1-4) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

16 A taio i te Salamo 42:1-4. Na te hoê ati Levi tei hopoi-ê-hia i papai i teie himene. Eita ta ˈna e nehenehe e haamori ia Iehova e to ˈna mau taeae ati Iseraela. Ua faaite ïa o ˈna i to ˈna mau manaˈo hohonu i roto i teie Salamo. E taa ia tatou to ˈna huru mai te peu ua mau tatou i te fare aore ra ua tapeahia tatou no to tatou faaroo. Ia û tatou i teie fifi, e tararapu roa tatou. Eiaha râ tatou e taiâ i te pure ia Iehova. Ma te na reira, e haere ia tatou ia faatano i to tatou feruriraa. E haamanaˈo atoa tatou eaha te mea faufaa roa ˈˈe. Ei hiˈoraa, ua taa i te ati Levi e ravea ta ˈna no te arue ia Iehova. (Sal. 42:5) Ua feruri atoa o ˈna i ta Iehova aupuru ia ˈna. (Sal. 42:8) No reira, e tauturu te pure ia tatou ia taa i to tatou huru aau, ia faatano i to tatou huru feruriraa, e ia itoitohia no te faaoromai tamau.

Hohoˈa: 1. Hoê ati Levi e pure ra. 2. Hoê taeae i nia i te roˈi i te fare maˈi e pure ra a tapea noa ˈi i ta ˈna Bibilia.

Ua haamahora te ati Levi tei papai i te Salamo 42 i to ˈna aau ia Iehova. Ia faaite tatou i to tatou huru aau ia Iehova na roto i te pure, e haamanaˈo ïa tatou eaha te mea faufaa roa ˈˈe (A hiˈo i te paratarafa 16)


17. (1) Eaha te haapii mai i te pure a te peropheta Iona? (Iona 2:1, 2) (2) E nafea te tahi mau Salamo e tauturu ai ia tatou i roto i te fifi? (A hiˈo i te nota.)

17 A taio i te Iona 2:1, 2. Ua faaoti te peropheta Iona i teie pure mai roto mai i te opu o te iˈa. Noa ˈtu to ˈna faaroo ore, ua papu ia ˈna e faaroo Iehova ia ˈna. Ua faahiti o ˈna e rave rahi parau o te mau Salamo.d Tapao faaite ïa ua matau maitai o ˈna i teie mau papai e ua feruriruri o ˈna i te reira. Mea na reira o ˈna i te papuraa e tauturu iho â Iehova ia ˈna. Hoê â huru no tatou. Mea faufaa ia tamau aau tatou i te tahi mau irava Bibilia. Ia pure tatou ia Iehova i roto i te fifi, e puta mai ïa teie mau irava faaitoito mau.

A TAMAU I TE PURE IA PIRI ATU Â OE IA IEHOVA

18-19. Ia ore ia haere ia tatou ia pure, e nafea te Roma 8:26, 27 e tamahanahana mai ai? A horoa i te hoê hiˈoraa.

18 A taio i te Roma 8:26, 27. No te hepohepo rahi eita e haere ia tatou ia faataa maitai ia Iehova i to tatou huru. Ia tupu noa ˈtu te reira, na te varua moˈa o te Atua e “ani onoono” no tatou. Eaha te auraa? Ua faaohipa Iehova i to ˈna varua no te haapapai e rave rahi pure i roto i te Bibilia. No reira, ia ore anaˈe e matara te parau, e nehenehe tatou e faahiti i te tahi manaˈo no roto mai i tera mau pure. Tera atoa hoi ta tatou i hinaaro e parau ia Iehova. E faaroo mai iho â o ˈna i ta tatou mau pure.

19 Ua tamahanahana teie manaˈo ia Yelena hoê tuahine no Rusia. Ua tapeahia o ˈna no te mea ua pure e ua taio o ˈna i te Bibilia. No to ˈna hepohepo, e ere mea ohie no ˈna ia pure ia Iehova. Te faataa ra o ˈna: “Haamanaˈo ihora vau e ia maemae roa vau, a ore atu ai e ite eaha te parau ia Iehova, e nehenehe au e faahiti i te mau pure a ta ˈna mau tavini i tahito ra . . . inaha tera atoa ta ˈu i hinaaro e parau ia ˈna. . . . Na te reira i tamahanahana ia ˈu i roto i tera tupuraa.”

20. E nafea ia faaineine i to tatou aau hou a pure ai?

20 Ua hepohepo roa anaˈe tatou, e nevaneva hanoa te feruriraa. No reira, no te faaineine i to tatou aau hou a pure ai, mea maitai ia taio i te mau Salamo ma te reo puai. E nehenehe atoa tatou e papai i to tatou mau manaˈo, mai ta te arii Davida i rave. (Sal. 18, 34, 142; upoo parau.) Papu, mea taa ê te huru raveraa a te taata tataitahi no te faaineine ia ˈna hou a pure ai. (Sal. 141:2) A maiti ïa i te huru raveraa e tano maitai no oe.

21. No te aha e nehenehe ai e pure ia Iehova ma to tatou aau atoa?

21 Mea mahanahana ia ite e te taa ra ia Iehova i to tatou huru hou tatou a pure ai. (Sal. 139:4) Noa ˈtu râ, mea au na ˈna e faaroo ia tatou ia haamahora i to tatou aau. No reira, eiaha e taiâ i te pure i to oe Metua i te raˈi. A hiˈopoa i te mau pure i roto i te Bibilia. A pure ma to oe aau atoa. A faaite i te mea e faaoaoa ra ia oe, e to oe mau mauiui. A faariro ia Iehova ei Hoa mau no oe. Inaha, eita roa ˈtu o ˈna e faarue ia oe.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te tauturu ia oe ia haamahora i to oe aau ia Iehova?

  • E nafea ia pure ia piri atu â oe ia Iehova?

  • No te aha mea maitai ia feruri i te mau pure a te mau tavini a Iehova i tahito ra?

HIMENE 45 Te manaˈoraa a to ˈu aau

a A hiˈo i “Te tahi mau huru maitatai o Iehova” i roto i te buka Te Bibilia e te oraraa Kerisetiano i te tumu parau “Iehova.”

b Mea poto te mau pure e faaotihia i te mau putuputuraa.

c I roto i ta ˈna pure, ua faaohipa Hana i te tahi mau parau tei faahiti-atoa-hia i roto i te mau papai a Mose. Tapao faaite ïa e peu matauhia na ˈna ia feruriruri i te mau Papai. (Deut. 4:35; 8:18; 32:4, 39; Sam. 1, 2:2, 6, 7) Tau hanere matahiti i muri aˈe, ua faahanahana Maria, te metua vahine o Iesu, ia Iehova ma te faaohipa i te mau parau ta Hana i faahiti na.—Luka 1:46-55.

d Ei hiˈoraa, a faaau i te Iona 2:3-9 i te Salamo 69:1; 16:10; 30:3; 142:2, 3; 143:4, 5; 18:6; e 3:8, ia au i te anairaa manaˈo o ta Iona pure.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono