VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Eperera api 26-31
  • Taeae apî ma, a pee i te hiˈoraa o Mareko raua Timoteo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Taeae apî ma, a pee i te hiˈoraa o Mareko raua Timoteo
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • MAI IA MAREKO, IA INEINE OE I TE TAVINI IA VETAHI Ê
  • MAI IA TIMOTEO, IA HAAPEAPEA OE NO VETAHI Ê
  • TE HAAPII MAI I TE MAU AˈORAA A PAULO
  • TE MAU HAAMAITAIRAA IA TAVINI IA VETAHI Ê
  • ‘E tauturu rahi oia no ˈu’
    A haere ma te itoito e te Atua
  • “A faaitoito . . . i te mau amuiraa”
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Ei taeae faatoroahia, a haapii mai i te hiˈoraa o Timoteo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Timoteo—‘Te hoê tamaiti mau i te faaroo ra’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Eperera api 26-31

TUMU PARAU HAAPIIRAA 18

HIMENE 65 Haere â i mua!

Taeae apî ma, a pee i te hiˈoraa o Mareko raua Timoteo

“A rave ia Mareko na muri ia oe, e tauturu rahi hoi oia no ˈu i roto i te taviniraa.”—TIM. 2, 4:11.

MANAˈO FAUFAA

E ite mai tatou e nafea te mau taeae apî e pee ai i te hiˈoraa o Mareko raua Timoteo no te tavini atu â ia Iehova e i to ratou mau taeae e tuahine.

1-2. Eaha tei nehenehe e tapea ia Mareko raua Timoteo ia tavini hau atu â ia Iehova?

TAEAE apî ma, te hinaaro ra anei outou e tavini atu â ia Iehova e i roto i te amuiraa? Papu maitai ïa. Mea oaoa ia ite e rave rahi tane apî o te hinaaro ra e tavini ia vetahi ê! (Sal. 110:3) E ere râ i te mea ohie i te tahi taime. Te taiâ ra anei outou i te rave hau atu â no Iehova no te mea aita outou i ite eaha te tupu i muri mai? Te mǎtaˈu ra anei outou i te amo i te hopoia no te mea te manaˈo ra outou eita e maraa ia outou? Mai te peu e, e ere o outou anaˈe i roto i tera tupuraa.

2 O ta Mareko ïa raua Timoteo i faaruru. Aita râ raua i vaiiho i tera mau manaˈo ia tapea ia raua ia rave hau atu â no Iehova. I to te aposetolo Paulo raua Baranaba aniraa ia Mareko ia haere na muri ia raua ei mitionare, te ora ra Mareko e to ˈna mama i roto i te hoê fare rahi. (Ohi. 12:12, 13, 25) Noa ˈtu râ, ua faarue Mareko i to ˈna oraraa e ua tavini atu â ia Iehova. Ua haere o ˈna na mua i Anetiohia. I muri mai, ua tere oia na muri ia Paulo raua Baranaba i te mau vahi atea. (Ohi. 13:1-5) Hoê â huru no Timoteo. I to Paulo aniraa ia ˈna ia apiti mai i ta ˈna taviniraa, te ora ra Timoteo i ǒ to ˈna na metua. Ei taata apî, ua manaˈo paha o ˈna e ere o ˈna mea aravihi roa no te haere na muri ia Paulo. (A faaau i te Korinetia 1, 16:10, 11 e te Timoteo 1, 4:12.) Noa ˈtu râ, ua farii o ˈna i te titau-manihini-raa a Paulo e ua fanaˈo o ˈna e rave rahi haamaitairaa.—Ohi. 16:3-5.

3. (1) Na te aha e faaite ra e mea here roa na Paulo ia Mareko raua Timoteo? (Timoteo 2, 4:6, 9, 11) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 I to raua apîraa, ua haapii Mareko raua Timoteo i te amo maite e rave rahi hopoia i roto i te amuiraa. Mea here roa na Paulo ia raua. No to ˈna here rahi ia raua, ua ani Paulo ia haere mai raua e farerei ia ˈna no te mea ua ite o ˈna e fatata o ˈna i te pohe. (A taio i te Timoteo 2, 4:6, 9, 11.) Eaha te mau huru maitatai ta Mareko raua Timoteo i faaite i here roa ˈi Paulo ia raua? E nafea te mau taeae e pee ai i to raua hiˈoraa? E nafea te mau aˈoraa a Paulo e tauturu ai i te mau taeae apî i teie mahana?

Hohoˈa: 1. Te faaineine ra Mareko i te maa e te pape na Paulo raua Baranaba. 2. Te taio ra Timoteo i te hoê rata i mua i te mau matahiapo.

Mea here na Paulo ia Mareko raua Timoteo, no te mea ua amo raua i te hopoia i to raua apîraa (A hiˈo i te paratarafa 3)b


MAI IA MAREKO, IA INEINE OE I TE TAVINI IA VETAHI Ê

4-5. Mea nafea Mareko i te faaiteraa e ua ineine o ˈna i te tavini ia vetahi ê?

4 Ia au i te hoê faahororaa, ia parauhia e tavini ia vetahi ê, to ˈna auraa e tutava oe i te tauturu ia ratou e e tamau oe i te tauturu atu noa ˈtu e ere i te mea ohie. Ua vaiiho mai Mareko i te hoê hiˈoraa maitai i roto i tera tuhaa. No te piti o te tere mitionare, aita Paulo i hinaaro e rave ia Mareko na muri ia ˈna. Eita e ore, ua mauiui roa o Mareko. (Ohi. 15:37, 38) Aita râ o ˈna i vaiiho i tera tupuraa ia tapea ia ˈna ia tavini i to ˈna mau taeae e tuahine.

5 I muri iho, ua farii Mareko i te tahi hopoia no te tavini na muri ia Baranaba to ˈna taeae fetii. Ahuru ma hoê matahi⁠ti i muri aˈe, i to Paulo tapearaahia i Roma, ua haere Mareko e faaitoito ia ˈna. (Philem. 23, 24) Inaha ua mauruuru roa Paulo i ta Mareko mau faaitoitoraa, ua faahiti ïa o ˈna ia ˈna i rotopu i te feia tei “tamahanahana rahi” ia ˈna.—Kol. 4:​10, 11.

6. Eaha te mau maitai ta Mareko i ite a tavini ai e te mau taeae paari i te pae varua? (A hiˈo i te nota.)

6 Mea rahi te maitai ta Mareko i ite a tavini ai e te mau taeae paari i te pae varua. Ua faaea o ˈna maa taime ia Paulo ra i Roma, i muri mai, ua apiti atu i te aposetolo Petero i Babulonia. Ua riro mai raua ei hoa piri e ua faahiti o ˈna ia Mareko ei “tamaiti” na ˈna. (Pet. 1, 5:13) A tavini ai raua ua nehenehe Petero e horoa ia Mareko i te tahi mau haamaramaramaraa no nia ia Iesu, o ta Mareko ïa i faahiti i muri mai i roto i ta ˈna Evanelia.a

7. Mea nafea Seung-Woo i te peeraa i te hiˈoraa o Mareko? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

7 Ua tamau noa Mareko i roto i ta ˈna taviniraa e ua vai piri o ˈna i te mau taeae feruriraa paari. E nafea oe e pee ai i to ˈna hiˈoraa? Mai te peu aita â oe i amo atura i te hoê hopoia, a faaoromai e a imi i te mau ravea atoa no te tavini ia Iehova e te amuiraa. Teie te hiˈoraa o Seung-Woo, e tavini ra ei matahiapo i teie nei. I to ˈna apîraa, i faaau noa na o ˈna ia ˈna e te tahi atu mau taeae. Hou o ˈna a riro mai ai ei matahiapo, ua fanaˈo ê na vetahi o ratou i te tahi mau hopoia. Haere atura Seung-Woo e farerei i te mau matahiapo no te faaite i to ˈna manaˈo e huru aau. Parau maira te hoê matahiapo ia ˈna ia rave i tei maraa ia ˈna no te tauturu ia vetahi ê noa ˈtu aita ta ˈna mau ohipa e itehia ra. Ua turai teie aˈoraa ia Seung-Woo ia tauturu i te mau ruhiruhia e te feia aita to ratou e faurao no te haere mai i te putuputuraa. Te faatia ra o ˈna: “Ia haamanaˈo vau i tera taime, ua taa ia ˈu te auraa e rave hau atu â no vetahi ê. Ua oaoa roa vau i te tautururaa ia ratou.”

Te faahoro ra te hoê taeae apî i te tahi taeae ruhiruhia i te putuputuraa.

Eaha te mau maitai ta te mau taeae apî e fanaˈo a tavini ai e te mau taeae paari i te pae varua? (A hiˈo i te paratarafa 7)


MAI IA TIMOTEO, IA HAAPEAPEA OE NO VETAHI Ê

8. No te aha Paulo i maiti ai ia Timoteo ei hoa ohipa no ˈna? (Philipi 2:19-22)

8 Ua hinaaro Paulo i te mau taeae itoito no te apiti ia ˈna i to ˈna hoˈiraa ˈtu i te mau oire i hamani-ino-hia ˈi o ˈna. Ua maiti o ˈna na mua ia Sila te hoê taeae aravihi. (Ohi. 15:22, 40) I muri mai, ua maiti o ˈna ia Timoteo ei hoa ohipa no ˈna. Eaha te nehenehe e parau no nia ia Timoteo? E roo maitai to teie taeae. (Ohi. 16:1, 2) E mea haapeapea o ˈna no vetahi ê.—A taio i te Philipi 2:19-22.

9. Mea nafea Timoteo i te faaiteraa mea haapeapea roa o ˈna no te mau taeae e tuahine?

9 I te omuaraa iho â o ta ˈna taviniraa na muri ia Paulo, ua faaite Timoteo e mea haapeapea roa o ˈna no vetahi ê. No reira, i to Paulo faarueraa ia Berea ua papu ia ˈna e aupuru maitai Timoteo i te mau taeae e tuahine i ǒ. (Ohi. 17:13, 14) I taua taime ra, ua apo maitai Timoteo i te mau haapiiraa i te hiˈoraa o Sila tei faaea atoa i Berea. (Tes. 1, 3:2) I te roaraa 15 matahiti, ua haapii Timoteo i te faaite i te aumihi i te feia e mauiui ra. Ua “taˈi [o ˈna] e te feia e taˈi ra.” (Roma 12:​15; Tim. 2, 1:4) E nafea te mau taeae apî e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

10. Eaha tei tauturu ia Woo Jae ia tâuˈa ia vetahi ê?

10 Ua haapii o taeae Woo Jae i te tâuˈa ia vetahi ê. I to ˈna apîraa, e taiâ hanoa o ˈna e paraparau i te mau taeae e tuahine paari. Mea aroha noa ˈtu ta ˈna ia ratou i te Piha a te Basileia. Ua faaitoito râ te hoê matahiapo ia ˈna ia faaite ia ratou i ta ˈna e au no nia ia ratou, ia feruri atoa i ta ratou e anaanatae ra. Ua faaohipa taeae Woo Jae i ta ˈna mau aˈoraa. I teie mahana, e matahiapo o ˈna e te parau ra o ˈna: “I teie nei, e nehenehe ta ˈu e paraparau i te mau taata atoa aita e hiˈoraa i to ratou faito matahiti. E taa maitai aˈe ia ˈu i ta ratou mau haapeapearaa. Mea faufaa hoi te reira no te tauturu i to ˈu mau taeae e tuahine.”

11. E nafea te mau taeae apî e faaite ai e te tâuˈa ra ratou ia vetahi ê? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

11 Outou atoa te mau taeae apî, e nehenehe outou e haapii i te tâuˈa ia vetahi ê aita e hiˈoraa to ratou faito matahiti e tupuraa. I te mau putuputuraa, a ani atu eaha to ratou huru e a faaroo ia ratou ia paraparau mai. Mea na reira e taa ˈi ia outou e nafea ia tauturu ia ratou. Aita paha te tahi na hoa faaipoipo ruhiruhia i ite e nafea ia faaohipa i te JW Library®, aore ra aita to raua e apiti no te pororaa. A faaite ïa e nafea ia faaohipa i te matini afaifai e a poro na muri ia raua. Ia na reira outou, e hiˈoraa maitai ïa ta outou e horoa no te amuiraa.

Te poro ra te hoê taeae apî e te tahi taeae ruhiruhia i tera e tera fare. Te paraparau ra te taeae ruhiruhia i te fatu fare a pata ˈi te taeae apî i te video.

Ua rau te ravea e nehenehe ai te mau taeae apî e tauturu i te amuiraa (A hiˈo i te paratarafa 11)


TE HAAPII MAI I TE MAU AˈORAA A PAULO

12. E nafea outou e huti mai ai i te haapiiraa o ta Paulo mau aˈoraa ia Timoteo?

12 Ua horoa Paulo ia Timoteo i te mau aˈoraa ia oaoa o ˈna i roto i to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa. (Tim. 1, 1:18; Tim. 2, 4:5) E nehenehe outou te mau taeae apî e huti mai i te haapiiraa i ta ˈna mau aˈoraa. E nafea? A taio ïa i na rata ta Paulo i papai ia Timoteo, mai te huru ra ua papaihia no outou. E a hiˈo eaha te aˈoraa ta outou e faaohipa i roto i to outou oraraa. E hiˈopoa tatou vetahi o te reira.

13. Eaha te titauhia no te rave i te mau mea e oaoa ˈi Iehova?

13 “A faaineine maite ia oe ia riro te haamoriraa i te Atua anaˈe ei fa na oe.” (Tim. 1, 4:7b) Te parau ra Paulo ia Timoteo ia vai taiva ore ia Iehova e ia rave i te mau mea e oaoa ˈi o ˈna. E titauhia râ te tutavaraa no te reira. Inaha, te parau Heleni tei hurihia ei “faaineine maite ia oe,” pinepine i te faaohipahia no te mau maona e faaineine ra ia ratou no te hoê tataˈuraa. E titauhia ia haavî teie mau maona ia ratou. Ia na reira atoa ïa tatou no te tamau i te rave i te mau mea e piri atu ai tatou ia Iehova.

14. Eaha te fa ia taio tatou i te Bibilia? A horoa i te hoê hiˈoraa.

14 Mea faufaa ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. A haamanaˈo râ i te fa o te reira, ia piri atu â oe ia Iehova. Ei hiˈoraa, ia taio oe i te aamu o Iesu e te raatira apî mea rahi ta ˈna faufaa, a feruri eaha te haapii mai no nia ia Iehova. (Mar. 10:17-22) Ua papu i te raatira apî o Iesu iho â te Mesia. Aita râ o ˈna i pee ia Iesu, e ere hoi mea puai to ˈna faaroo. Noa ˈtu râ, ua “here” Iesu ia ˈna, mai ia Iehova e here ra ia ˈna. Mea putapû mau â to Iesu hamani maitai i teie taata, e ere anei? Ua hinaaro iho â Iesu ia tavini teie taata ia Iehova, a oaoa ˈtu ai o ˈna. (Ioa. 14:9) A feruri ai oe i teie aamu e to oe tupuraa, a ui ia oe iho, ‘Eaha ta ˈu e rave no te tavini atu â ia Iehova e ia vetahi ê?’

15. Eaha te faufaaraa ia horoa te hoê taeae apî i te hiˈoraa maitai? A faataa na. (Timoteo 1, 4:12, 13)

15 “Ia riro oe ei hiˈoraa no te feia faaroo.” (A taio i te Timoteo 1, 4:12, 13.) Te aˈo ra Paulo ia Timoteo ia aravihi o ˈna i roto anei i te taioraa e te horoaraa i te haapiiraa. Ia faatupu atoa râ o ˈna i te mau huru maitatai, mai te here, te faaroo e te vai-viivii-ore-raa. No te aha? No te mea e mea faufaa aˈe ia horoa i te hiˈoraa. A feruri na e oreroraa parau ta oe no te faaitoito i te amuiraa ia apiti atu â i te pororaa. E raea ia oe teie fa mai te peu mea itoito iho â oe i roto i te taviniraa. E faaohipa te amuiraa i ta oe mau faaitoitoraa mai te peu te horoa ra oe i te hiˈoraa maitai.—Tim. 1, 3:13.

16. (1) Eaha na tuhaa e pae e riro ai te hoê taeae apî ei hiˈoraa? (2) E nafea te hoê taeae apî e riro ai ei hiˈoraa i roto i “te parau”?

16 I te Timoteo 1, 4:12, te faahiti ra Paulo e pae tuhaa e riro ai te hoê taeae apî ei hiˈoraa. A feruri ïa i teie na tuhaa i roto i ta oe iho haapiiraa Bibilia. E hinaaro paha oe e riro ei hiˈoraa i roto i “te parau.” A feruri ïa eaha ta oe e parau no te faaitoito ia vetahi ê. Mai te peu to ǒ noa oe ia papa ma ra, eaha ïa ta oe e parau no te haamauruuru ia raua? Ia oti te putuputuraa, a faaite i te hoê taeae aore ra tuahine eaha ta oe i au i roto i te tumu parau ta ˈna i vauvau. A tamata atoa i te pahono i te putuputuraa na roto i ta oe mau parau. Na ta oe mau tutavaraa no te riro ei hiˈoraa i roto i te parau e faaite e te nuu ra oe i mua i te pae varua.—Tim. 1, 4:15.

17. Eaha te tauturu i te hoê taeae apî ia raea ia ˈna ta ˈna mau fa pae varua? (Timoteo 2, 2:22)

17 “A horo ê i te mau hinaaro o te apîraa, a tapi râ i te parau-tia.” (A taio i te Timoteo 2, 2:22.) Te aˈo ra Paulo ia Timoteo ia aro i te mau hinaaro o te haafifi i ta ˈna mau fa pae varua e to ˈna auhoaraa e o Iehova. E taa paha ïa ia oe e ua pau aˈe to oe taime no te mau ohipa e ere mea ino, ua iti mai râ no te mau ohipa pae varua. A feruri na ehia hora oe i roto i te mau faaanaanataeraa, i nia i te reni natirara aore ra te mau hauti video. Eita anei ta oe e nehenehe e faataa maa hora no te mau ohipa pae varua? E nehenehe ïa oe e apiti i te atuaturaa i te Piha a te Basileia aore ra i te pororaa e te vairaa papai afaifai. E matau ïa oe i te tahi atu â mau taeae e tuahine o te faaitoito ia oe ia haamau i te mau fa pae varua e ia raea ia oe te reira.

TE MAU HAAMAITAIRAA IA TAVINI IA VETAHI Ê

18. Eaha ta Mareko raua Timoteo i rave no te tavini atu â ia Iehova e to raua mau taeae e tuahine?

18 Mea rahi te haapaeraa ta Mareko raua Timoteo i rave no te tavini atu â i to raua mau taeae e tuahine, e ua oaoa roa raua no ta raua mau haamaitairaa. (Ohi. 20:35) Ua ratere Mareko na te mau fenua e rave rahi no te faaitoito i to ˈna mau taeae e tuahine. Ua papai atoa o ˈna no nia i te oraraa o Iesu e ta ˈna taviniraa. Ua turu Timoteo ia Paulo i te haamauraa i te mau amuiraa e te faaitoitoraa i te mau taeae e tuahine. Papu maitai, ua mauruuru roa Iehova ia Mareko raua Timoteo no ta raua mau haapaeraa i rave.

19. No te aha mea faufaa ia faaroo te mau taeae apî i ta Paulo mau aˈoraa ia Timoteo, e eaha te haamaitairaa e noaa mai?

19 Mea here roa na Paulo ia Timoteo. E ite-maitai-hia te reira i roto i na rata ta ˈna i papai i to ˈna hoa apî. Oia atoa to Iehova here rahi no outou te mau taeae apî. Te hinaaro ra o ˈna ia oaoa outou i roto i ta outou taviniraa ia ˈna. No reira, a faaitoito i te faaohipa i ta Paulo mau aˈoraa e tavini atu â i to outou mau taeae e tuahine. Ia na reira outou, e oraraa faahiahia ïa to outou i teie nei â, “a mau papu atu ai ia [outou] te ora mau” a muri aˈe.—Tim. 1, 6:18, 19.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha ta outou i haapii mai i te hiˈoraa o Mareko?

  • E nafea outou e haapeapea ˈi no vetahi ê mai ia Timoteo?

  • Eaha te mau aˈoraa ta Paulo i horoa o te tauturu i te hoê taeae apî ia nuu i mua i te pae varua?

HIMENE 80 “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova”

a Inaha ua matau maitai Petero ia Iesu, ua nehenehe ïa o ˈna e faatia ia Mareko i to Iesu huru e ta ˈna i rave i roto e rave rau tupuraa. No reira i roto i ta ˈna Evanelia, pinepine Mareko i te faahiti i te mau huru aau o Iesu e ta ˈna mau ohipa.—Mar. 3:5; 7:34; 8:12.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua haapao maitai Mareko i ta ˈna hopoia e turu ia Paulo raua Baranaba i roto i to raua tere mitionare. Ua farerei Timoteo i te hoê amuiraa no te faaitoito i te mau taeae.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono