TUMU PARAU HAAPIIRAA 17
HIMENE 99 E nahoa rahi tatou
Tei pihai iho noa Iehova ia tatou
“E tauturu vau ia oe.”—ISA. 41:10.
MANAˈO FAUFAA
E hiˈo mai tatou e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou na roto e maha ravea.
1-2. (1) No te aha tatou e nehenehe ai e parau e ere o tatou anaˈe i mua i te mau fifi? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?
IA FAARURU tatou i te mau fifi, mai te huru ra e o tatou anaˈe i nia i te hoê poti nainai e faaruru ra i te hoê vero. Teie râ, e ere o tatou anaˈe i mua i tera mau tupuraa. Ua ite Iehova, to tatou Metua î i te here, eaha ta tatou e faaruru ra. E ua fafau oia i te tauturu ia tatou. Te haapapu ra hoi oia i ta ˈna mau tavini: “E tauturu vau ia [outou].”—Isa. 41:10.
2 I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou na roto e maha ravea. (1) E aratai, (2) e aupuru, (3) e paruru e (4) e tamahanahana oia ia tatou. Te haapapu ra Iehova e noa ˈtu te mau tupuraa ta tatou e faaruru ra, eita roa ˈtu o ˈna e faarue ia tatou.
E ARATAI IEHOVA IA TATOU
3-4. E nafea Iehova e aratai ai ia tatou? (Salamo 48:14)
3 A taio i te Salamo 48:14. Ua ite Iehova eita tatou e nehenehe e aratai ia tatou iho. E nafea Iehova e aratai ai i ta ˈna mau tavini i teie mahana? Hoê ravea o ta ˈna e faaohipa, o te Bibilia ïa. (Sal. 119:105) Maoti ta ˈna Parau, e tauturu Iehova ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari e ia faatupu i te mau huru maitatai no te ite i te oaoa i teie nei â, e no te fanaˈo i te ora mure ore a muri aˈe.a Ei hiˈoraa, e haapii oia ia tatou eiaha ia tapea i te inoino, ia faaite i te haerea afaro i roto i te mau mea atoa, e ia here rahi te tahi i te tahi. (Sal. 37:8; Heb. 13:18; Pet. 1, 1:22) Ma te na reira, e riro mai tatou ei metua, ei hoa faaipoipo, e ei hoa maitai aˈe.
4 Hau atu, i roto i te Bibilia, ua faahitihia te tahi mau taata mai ia tatou ra te huru o tei faaruru i te mau fifi. (Kor. 1, 10:13; Iak. 5:17) E maitaihia tatou ia taio tatou i to ratou aamu e ia faaohipa i te mau haapiiraa ta tatou e huti mai. A tahi, e taa ia tatou e ere o tatou anaˈe. Inaha ua faaruru atoa vetahi i te hoê â tupuraa e o tatou, e ua noaa ia ratou ia faaoromai tamau. (Pet. 1, 5:9) A piti, e haapii mai tatou e nafea ia faaruru i to tatou mau fifi.—Roma 15:4.
5. O vai ma ta Iehova e faaohipa no te aratai ia tatou?
5 E faaohipa atoa Iehova i te mau taeae e tuahine no te aratai ia tatou.b Ei hiˈoraa, pinepine te mau tiaau haaati i te tere na te mau amuiraa no te faaitoito ia tatou. Maoti ta ratou mau oreroraa parau, e puaihia to tatou faaroo e e vai hoê noa tatou. (Ohi. 15:40–16:5) E haa rahi te mau matahiapo no te tauturu ia tatou tataitahi ia vai piri noa ia Iehova. (Pet. 1, 5:2, 3) E haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii ia here ia Iehova, ia rave i te mau faaotiraa paari, e ia apiti i te mau ohipa pae varua. (Mas. 22:6) E tauturu te mau tuahine paari i te pae varua i te mau tuahine apî ma te horoa i te hiˈoraa maitai, te mau aˈoraa tano, e te mau faaitoitoraa.—Tito 2:3-5.
6. Eaha te titauhia ia rave tatou no te fanaˈo i te aratairaa a Iehova?
6 Ua horoa mai Iehova i te aratairaa ta tatou e hinaaro mau. E nafea tatou e faaite ai i to tatou mauruuru no ta ˈna i rave? Te parau ra te Maseli 3:5, 6: “A tiaturi ia Iehova ma to aau atoa, e eiaha e turui i nia i to oe iho maramarama.” Ia na reira tatou, ‘e faatitiaifaro Iehova i to tatou mau eˈa.’ Te auraa, e tauturu oia ia tatou ia ore ia roohia i te fifi e rave rahi e ia fanaˈo i te oaoa i teie nei â. E mauruuru roa tatou ia Iehova i te horoaraa mai i te mau aratairaa î i te here e te tano no tatou tataitahi.—Sal. 32:8.
E AUPURU IEHOVA IA TATOU
7. E nafea Iehova e aupuru ai ia tatou? (Philipi 4:19)
7 A taio i te Philipi 4:19. Hau atu i te aratai ia tatou i te pae varua, e haamaitai Iehova i ta tatou mau tutavaraa ia noaa mai te maa, te ahu e te nohoraa. (Mat. 6:33; Tes. 2, 3:12) Parau mau, e haapeapea iho â tatou no teie mau mea. Tera râ, te faaitoito ra Iehova ia tatou eiaha e haapeapea rahi roa. (Mat. 6:25) No te aha? No te mea eita roa ˈtu to tatou Metua e faarue i ta ˈna mau tavini i te mau taime fifi. (Mat. 6:8; Heb. 13:5) E nehenehe tatou e tiaturi ia ˈna ia parau oia e aupuru o ˈna ia tatou.
8. Eaha ta Iehova i rave no Davida?
8 A feruri na mea nafea Iehova i te tautururaa ia Davida. I te roaraa o te mau matahiti a horo ê ai Davida, ua aupuru Iehova ia ˈna e i to ˈna mau taata ma te horoa na ratou i te mau mea hinaaro-mau-hia no te ora. A feruri ai Davida mea nafea Iehova i te aupururaa ia ˈna, ua parau o ˈna: “I vai apî na vau e ua ruhiruhia i teie nei, aita râ vau i ite i te taata parau-tia i te faarueraahia e ta ˈna mau tamarii i te imiraa i te faraoa.” (Sal. 37:25) Mai ia Davida, ua ite atoa paha outou mea nafea Iehova i te aupururaa ia outou aore ra i to outou mau taeae e tuahine i roto i te fifi.
9. Ia tupu te hoê ati, e nafea Iehova e tauturu ai i to ˈna nunaa i teie mahana? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
9 E aupuru atoa Iehova i to ˈna nunaa o te faaruru i te ati. Ei hiˈoraa, a tupu ai te hoê oˈe rahi i te senekele matamua, ua hapono te mau Kerisetiano no e rave rahi fenua i te maa na to ratou mau taeae e tuahine tei fifihia. (Ohi. 11:27-30; Roma 15:25, 26) Tera atoa ta te mau tavini a Iehova e rave ra i teie mahana. Ia tupu te hoê ati, e faaohipa Iehova i ta ˈna mau tavini no te hapono i te maa, te pape, te ahu e te rapaauraa na te feia tei roohia i te ati. E tataî te mau pǔpǔ paturaa i te mau fare e te mau Piha a te Basileia. Oioi te mau tavini a Iehova i te tamahanahana e i te faaitoito i te feia tei ere i to ratou fare aore ra ua pohe te hoê mero herehia e ratou.c
Ia tupu te ati, e nafea Iehova e tamahanahana ˈi ia tatou? (A hiˈo i te paratarafa 9)e
10-11. Eaha ta outou i tapea mai i te hiˈoraa o Borys?
10 Te aupuru atoa nei Iehova i te feia aita â e haamori atura ia ˈna. E pee anaˈe ïa i to ˈna hiˈoraa ma te hamani maitai i te feia aita to roto i te faaroo. (Gal. 6:10) Ia na reira tatou, e hinaaro paha ratou e haapii o vai Iehova. Teie te hiˈoraa o te hoê taata faatere i te fare haapiiraa no Ukraine. O Borys to ˈna iˈoa. Mea maitai roa o ˈna i nia i te mau tamarii Ite no Iehova e mea faatura o ˈna i ta ratou mau tiaturiraa. No te tamaˈi, ua faaoti Borys e faarue i te vahi atâta e e horo ê i te hoê vahi papu. Ua tauturu to tatou mau taeae ia ˈna. I muri iho, haere atura Borys i te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia. A haamanaˈo ai i ta ˈna i faaruru, ua parau o ˈna: “Mea haapao e mea aupuru maitai te mau Ite no Iehova ia ˈu. Mauruuru roa vau ia ratou.”
11 E pee atoa tatou i te hiˈoraa o to tatou Metua aroha hamani maitai ma te faaite i te here i te feia e hinaaro ra i te tauturu, tei roto anei ratou i te parau mau aore ra aita. (Luka 6:31, 36) Te tiaturi nei tatou e na roto i ta tatou mau tutavaraa e riro mai ratou ei pǐpǐ na te Mesia. (Pet. 1, 2:12) Noa ˈtu eaha ta ratou e faaoti, e oaoa noa iho â tatou no te mea “e rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu ia horoahia mai.”—Ohi. 20:35.
E PARURU IEHOVA IA TATOU
12. Eaha ta Iehova i fafau i ta ˈna mau tavini? (Salamo 91:1, 2, 14)
12 A taio i te Salamo 91:1, 2, 14. I teie mahana, ua fafau Iehova i te paruru ia tatou i te pae varua. Eita roa ˈtu o ˈna e vaiiho ia Satani ia tuino i te haamoriraa mau. (Ioa. 17:15) E ia tupu “te ati rahi,” ua papu ia tatou e tapea Iehova i ta ˈna parau, oia hoi e paruru o ˈna i ta ˈna mau tavini i te pae varua e i te pae tino.—Apo. 7:9, 14.
13. E nafea Iehova e paruru ai ia tatou tataitahi?
13 E nafea Iehova e paruru ai ia tatou tataitahi? Na roto i ta ˈna Parau, e tauturu mai Iehova ia ite tatou eaha te mea maitai e te mea ino. (Heb. 5:14) Ia faaohipa tatou i te mau aratairaa Bibilia, e vai piri noa ïa tatou ia ˈna e e rave tatou i te mau faaotiraa paari. (Sal. 91:4) E tauturu atoa mai Iehova na roto i te amuiraa. (Isa. 32:1, 2) Te haaatihia ra tatou e te mau taeae e tuahine. Mea here na ratou ia Iehova e te faaohipa atoa nei ratou i ta ˈna mau ture aveia. Inaha te amui nei tatou ia ratou, e fanaˈo ïa tatou i te mau faaitoitoraa no te mau papu i mua i te faahemaraa.—Mas. 13:20.
14. (1) No te aha eita te Atua e paruru ia tatou i te mau tamataraa atoa? (2) Ia au i te Salamo 9:10, eaha te haapapuraa ta tatou e ite mai? (A hiˈo atoa i te nota.)
14 Na mua ˈˈe, ua paruru Iehova i to ˈna nunaa i te tahi mau taime ia ore ratou ia pepe aore ra ia haapohehia. Teie râ, aita o ˈna i na reira i te mau taime atoa. Te parau ra te Bibilia e roohia te mau taata atoa i “te tupuraa manaˈo-ore-hia.” (Koh. 9:11) Hau atu, i te roaraa o te tau ua vaiiho Iehova i ta ˈna mau tavini ia faaruru i te hamani-ino-raa e te pohe, no te haapapu e mea haavare o Satani. (Ioba 2:4-6; Mat. 23:34) Hoê â huru i teie mahana. Noa ˈtu eita Iehova e faaore i te mau tamataraa, ia papu ia tatou e eita roa ˈtu o ˈna e faarue ia tatou.d—Sal. 9:10.
E TAMAHANAHANA IEHOVA IA TATOU
15. E nafea te pure, te Bibilia e te mau taeae e tuahine e tamahanahana ˈi ia tatou? (Korinetia 2, 1:3, 4)
15 A taio i te Korinetia 2, 1:3, 4. I te tahi taime, e oto, e hepohepo aore ra e toaruaru tatou. Te faaruru ra paha oe i te hoê tupuraa o te faatoaruaru ia oe. Te vai ra anei hoê o te taa ra i to oe huru? E, o Iehova. Ua ite o ˈna eaha ta tatou e faaruru ra e te hinaaro ra o ˈna e “tamahanahana ia tatou i roto i te mau tamataraa atoa.” E nafea ïa o ˈna e tauturu mai ai? Ia haamahora tatou i to tatou aau ia Iehova ra, e horoa mai o ˈna i to ˈna hau, “tei hau ê i te mau manaˈo atoa.” (Phil. 4:6, 7) E fanaˈo atoa tatou i te tamahanahanaraa ia taio tatou i te Bibilia. I roto i ta ˈna Parau, te faaite mai ra Iehova e mea here na ˈna ia tatou, te haapii mai ra o ˈna e nafea ia riro ei taata paari e te horoa mai ra o ˈna i te hoê tiaturiraa o te tamahanahana ia tatou. E i te mau putuputuraa, te fanaˈo nei tatou i te mau faaitoitoraa no ǒ mai i te mau taeae e tuahine e i roto i te Bibilia.
16. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Nathan raua Priscilla?
16 E hiˈo mai tatou i te hiˈoraa o Nathan raua Priscilla e ora ra i Marite, no te ite e nafea Iehova e tamahanahana e e faaitoito ai ia tatou maoti te Bibilia. Tau matahiti na mua ˈˈe, ua faaoti raua e haere e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro. Te parau ra Nathan: “Mea papu no mâua e e haamaitai Iehova i ta mâua mau tutavaraa.” Teie râ, i to raua taeraa ˈtu i ǒ, maˈihia ˈtura raua e ua fifi-atoa-hia i te pae moni. Aita ˈtu ïa e ravea, ua hoˈi raua i to raua fenua. Aita râ to raua tupuraa i maitai mai. Te haamanaˈo ra Nathan: “Ua ui noa vau, ‘No te aha aita Iehova i haamaitai ia mâua?’ Puta mai nei te manaˈo, peneiaˈe ua rave au i te tahi ohipa tano ore.” I muri iho râ, ua taa ia Nathan raua Priscilla e aita roa ˈtu Iehova i faarue ia raua. Te faatia ra Nathan: “I roto i tera mau fifi, ua riro te Bibilia ei hoa î i te paari tei faaitoito e tei aratai ia mâua. Ua haapii mâua i te tiatonu noa i te tauturu a Iehova, eiaha râ i to mâua mau fifi. Na roto i teie tupuraa, ua taa ia mâua e tamau noa Iehova i te tauturu mai ia faaruru i te tahi atu mau fifi a muri aˈe.”
17. Mea nafea Iehova i te tamahanahanaraa i te tuahine Helga? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
17 E nehenehe te mau taeae e tuahine e tamahanahana ia tatou. E nafea ïa? E rave mai tatou i te hiˈoraa o Helga, e ora ra i Honegeria. E rave rahi matahiti to ˈna faarururaa i te mau fifi o tei faatoaruaru ia ˈna. I manaˈo noa na oia e mea faufaa ore roa o ˈna. Ia feruri râ o ˈna i ta ˈna i faaruru, e haamanaˈo oia mea nafea to Iehova tamahanahanaraa ia ˈna na roto i te amuiraa. Ua papai oia: “Ua tauturu noa mai Iehova. I te taime iho â râ e iti mai ai to ˈu itoito no te ohipa, no te haapao i ta ˈu tamarii tei maˈihia, e no te faaruru i te tahi atu mau fifi. I te mau mahana atoa, i na 30 matahiti tei mairi, ua tapea iho â Iehova i ta ˈna parau e tamahanahana ia ˈu. Ua faaitoito noa mai o ˈna na roto i te mau parau faaitoito a te mau taeae e tuahine. Pinepine au i te fanaˈo i te mau poroi, tareta aore ra parau haamauruururaa, i te taime i hinaaro ai au i te tauturu.”
E nafea Iehova e faaohipa ˈi ia oe no te tamahanahana ia vetahi ê? (A hiˈo i te paratarafa 17)
18. E nafea tatou e nehenehe ai e tamahanahana ia vetahi ê?
18 Mea faahiahia no tatou ia pee i te hiˈoraa o Iehova ma te tamahanahana ia vetahi ê. E nafea ïa tatou? E nehenehe tatou e faaroo maite, e faahiti i te mau parau tamahanahana e e tauturu ia ratou. (Mas. 3:27) E tutava anaˈe ïa i te tamahanahana i te feia o te mauiui ra, tae noa ˈtu i te feia aita e tavini ra ia Iehova. Ia oto, ia maˈihia, aore ra ia ahoaho to tatou mau taata tupu e haere tatou e hiˈo ia ratou, e faaroo tatou ia ratou, e e faaite tatou i te mau irava faaitoito o te Bibilia. Ia pee tatou i te huru o Iehova “te Atua o te tamahanahana,” e tauturu tatou i te mau taeae e tuahine ia faaoromai tamau i te fifi, e te feia aita â e tavini atura ia Iehova ia apiti mai i te haamoriraa mau.—Mat. 5:16.
TEI PIHAI IHO NOA IEHOVA IA TATOU
19. Eaha ta Iehova e rave no tatou, e e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa?
19 Te haapeapea ra Iehova no te feia o te here ra ia ˈna. Eita roa ˈtu o ˈna e faarue ia tatou i te taime fifi. Mai te hoê metua o te here ra i ta ˈna tamarii, mea here na Iehova i ta ˈna mau tavini. E aratai, e aupuru, e paruru e e tamahanahana o ˈna ia tatou. E pee tatou i to ˈna hiˈoraa ma te tauturu e ma te faaitoito ia vetahi ê i roto i te fifi. Noa ˈtu e mauiui tatou no te mau fifi ta tatou e faaruru ra, ua papu ia tatou e tei pihai iho noa mai Iehova. Ua fafau hoi oia: “Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai iho hoi au ia oe.” (Isa. 41:10) No reira, ua papu ia tatou eita roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou.
HIMENE 100 E farii maitai anaˈe
a A hiˈo i te tumu parau “A rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 2011.
b A hiˈo i na paratarafa 11-14 o te tumu parau “E pee noa anaˈe i ta Iehova aratairaa” i roto i Te Pare Tiairaa no Fepuare 2024.
c No te ite i te tahi mau tupuraa peapea mau, a patapata “ati natura” i roto i te tuhaa “Maimi” i nia i te jw.org.
d A hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa no Fepuare 2017.
e FAATAARAA O TE HOHOˈA: I muri iho i te hoê ati natura, te fanaˈo ra te mau taeae i Malawi i te tauturu i te pae materia e i te pae varua.