TUMU PARAU HAAPIIRAA 13
HIMENE 4 “O Iehova to ˈu tiai”
E ere mea poto roa te rima o Iehova
“Mea poto roa anei te rima o Iehova?”—NUM. 11:23.
MANAˈO FAUFAA
E haapuai teie tumu parau i to tatou tiaturi e aupuru mai iho â Iehova ia tatou.
1. Mea nafea to Mose faaiteraa i to ˈna tiaturi ia Iehova a faahaere mai ai i te ati Iseraela i rapae ia Aiphiti?
MEA rahi te taata tei faahitihia i roto i te buka Hebera, o tei faatupu i te faaroo ia Iehova. O Mose hoê o ratou. E faaroo puai to ˈna. (Heb. 3:2-5; 11:23-25) Ma te faaroo, ua faahaere mai o ˈna i te nunaa Iseraela i rapae ia Aiphiti. Aita o ˈna i mǎtaˈu ia Pharao e ta ˈna nuu. Ma te tiaturi ia Iehova, ua aratai o ˈna i te nunaa na roto i te miti Uteute e na roto i te medebara. (Heb. 11:27-29) Tera râ, ua faaea te rahiraa o te ati Iseraela i te tiaturi e aupuru iho â Iehova ia ratou. O Mose râ, ua tamau noa ïa i te tiaturi i to ˈna Atua. E ua tano roa Mose, inaha ua horoa semeio te Atua i te maa e te pape na to ˈna nunaa i roto i te medebara.a—Exo. 15:22-25; Sal. 78:23-25.
2. No te aha Iehova i ui ai ia Mose ‘mea poto roa anei to ˈna rima’? (Numera 11:21-23)
2 Noa ˈtu râ to ˈna faaroo puai, ua feaa Mose i te hoê taime. Inaha, hoê matahiti i muri aˈe i to Iehova faaoraraa i te ati Iseraela, haamata ihora Mose i te uiui e horoa iho â anei Iehova i te iˈo na to ˈna nunaa mai ta ˈna i parau. E nafea hoi o ˈna e faatamaa ˈi i tera rahiraa mirioni taata e puhapa ra i te medebara, hoê vahi aita rea maa? Ta Mose paha ïa i feruri. Ui maira ïa Iehova ia Mose: “Mea poto roa anei te rima o Iehova?” (A taio i te Numera 11:21-23.) “Te rima o Iehova” i ǒ nei, o to ˈna ïa varua moˈa, aore ra puai ohipa. Mai te huru ra te na ô ra Iehova ia Mose: ‘E haere iho â ia ˈu ia rave, mai ta ˈu i parau.’
3. No te aha mea faufaa ia feruri tatou i tei tupu no Mose e te ati Iseraela?
3 Ua uiui atoa paha oe e aupuru anei Iehova ia oe aore ra i to oe utuafare. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e hiˈo mai tatou no te aha Mose e te ati Iseraela i feaa ˈi e aupuru Iehova ia ratou. E hiˈo atoa mai tatou i te tahi mau irava Bibilia o te haapuai i to tatou tiaturi e ere mea poto roa te rima o Iehova.
HAAPIIRAA E HUTI MAI I TE HIˈORAA O MOSE E TE ATI ISERAELA
4. No te aha e rave rahi to Iseraela i feaa ˈi e aupuru iho â anei Iehova ia ratou?
4 No te aha e rave rahi o Iseraela i feaa ˈi e aupuru iho â anei Iehova ia ratou? To roto noa â ratou i te medebara e “te hoê nahoa taata ěê” tei na muri mai ia ratou, ahia ˈtura mahana. Mea haere hoi ratou i te Fenua tǎpǔhia. (Exo. 12:38; Deut. 8:15) Fiu aˈera râ te nahoa taata ěê i te amu i te mâna, e te ati Iseraela atoa, a autâ atu ai ratou pauroa. (Num. 11:4-6) Haamata aˈera ratou i te mihi i te maa ta ratou i amu i Aiphiti. E no ta ratou autâraa, manaˈo ihora Mose e na ˈna ïa e horoa ˈtu i te iˈo na ratou. Aita râ o ˈna i ite ihea e tii ai i tena maa.—Num. 11:13, 14.
5-6. Eaha te haapiiraa e huti mai i tei tupu i nia i te ati Iseraela?
5 Aita te nahoa taata ěê i faaite i te mauruuru no te mau mea atoa ta Iehova i horoa na ratou. E au ra e ua peehia te ati Iseraela i tera huru feruriraa. Mai tera atoa vetahi i teie mahana. E nehenehe tatou e peehia i to ratou huru feruriraa mauruuru ore no ta Iehova e horoa mai ra. E haamata paha tatou i te mihi i ta tatou i fanaˈo na mua ˈˈe aore ra e pohehae ia vera ma no ta ratou faufaa. Teie râ, e oaoa aˈe tatou ia haapii tatou i te mauruuru i ta tatou e fanaˈo nei.
6 Ahani iho â te ati Iseraela i feruri i ta Iehova i parau ia ratou. Oia hoi, ua tae anaˈe ratou i te Fenua tǎpǔhia e horoa mai ai o ˈna e rave rahi atu â haamaitairaa na ratou. E tupu ïa ta ˈna i fafau i te Fenua tǎpǔhia, eiaha râ a ratere ai ratou na te medebara. Hoê â huru i teie mahana. Eiaha tatou e manaˈonaˈo i te mau mea aita tatou e fanaˈo ra i roto i teie nei ao. O ta Iehova râ i fafau e horoa mai i roto i te ao apî ta tatou e tiatonu. E nehenehe atoa tatou e feruriruri i te tahi mau irava Bibilia o te haapuai i to tatou tiaturi ia Iehova.
7. Eaha te haapapuraa e ere mea poto roa te rima o Iehova?
7 Te uiui ra paha oe no te aha Iehova i ui ai ia Mose: “Mea poto roa anei te rima o Iehova?” Ua hinaaro paha o ˈna e haaferuri ia Mose no nia i te mana rahi o to ˈna rima puai ta ˈna e nehenehe e faaohipa na te mau vahi atoa. No reira, noa ˈtu to roto te ati Iseraela i te medebara, e nehenehe ta Iehova horoa e rave rahi iˈo na ratou. “Ma te rima puai e te rima faatorohia” i faaite ai te Atua i to ˈna puai. (Sal. 136:11, 12) No reira, ia û tatou i te fifi, eiaha tatou e feaa e toro mai anei Iehova i to ˈna rima no te tauturu ia tatou tataitahi.—Sal. 138:6, 7.
8. Eaha te tauturu mai ia ore tatou ia peehia i te huru o te ati Iseraela i te medebara? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
8 Ua rave Iehova mai ta ˈna i fafau. Ua faatopa mai o ˈna e tǎne manu na te nunaa. Aita râ te ati Iseraela i haamauruuru ia ˈna no teie semeio. Mea popore ratou i te ohi-haere-raa i te manu i tera mahana taatoa e ao noa ˈtu. Ua riri roa Iehova i te feia “tei nounou i te maa.” Faautua ihora o ˈna ia ratou. (Num. 11:31-34) E haapiiraa ïa ta teie tupuraa e horoa mai ra. E titauhia ia haapao maitai tatou ia ore ia nounou. Mea moni anei tatou aore ra mea veve, o ‘te mau taoˈa i te raˈi’ ta tatou e haapue. Tera ta tatou e haapao na mua roa, ma te haapuai noa i to tatou auhoaraa e o Iehova raua Iesu. (Mat. 6:19, 20; Luka 16:9) Ia na reira tatou, mea papu e aupuru mai iho â Iehova.
Eaha te huru feruriraa o te ati Iseraela i te medebara, e eaha te haapiiraa e huti mai? (A hiˈo i te paratarafa 8)
9. E nehenehe tatou e tiaturi i te aha?
9 Te toro noa ra Iehova i to ˈna rima no te tauturu i ta ˈna mau tavini i teie mahana. Te auraa anei ïa eita roa ˈtu tatou e ere i te moni aore ra i te maa? E ere.b Teie râ te auraa, eita roa ˈtu o ˈna e faarue ia tatou. E turu noa mai o ˈna ia tatou i roto i to tatou mau fifi atoa. E nehenehe tatou e tiaturi e aupuru iho â Iehova ia tatou. E nafea ia faaite i to tatou tiaturi? E hiˈo mai tatou e piti tupuraa: (1) ia fifihia tatou i te pae moni, e (2) ia haapeapea tatou ia ruhiruhia tatou.
IA FIFIHIA TATOU I TE PAE MONI
10. Eaha te tahi mau fifi i te pae faanavairaa faufaa ta tatou e nehenehe e farerei?
10 A piri mai ai te hopea o teie nei ao, e fifi roa ˈtu â te oraraa i te pae faanavairaa faufaa. No te mau arepurepuraa poritita, te tamaˈi, te ati natura, aore ra te maˈi parare, e nehenehe ta tatou moni e pau. E nehenehe atoa tatou e ere i ta tatou ohipa, faufaa, aore ra nohoraa. No te aupuru i to tatou utuafare, e titauhia ïa ia imi tatou i te ohipa aore ra ia feruri e taui anei te vahi faaearaa. Na te aha e tauturu mai ia rave i te faaotiraa o te faaite i to tatou tiaturi ia Iehova?
11. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia fifihia oe i te pae moni? (Luka 12:29-31)
11 Te ohipa matamua roa e titauhia ia rave, o te faaiteraa ïa ia Iehova i ta oe mau haapeapearaa. (Mas. 16:3) A ani ia ˈna i te paari ia nehenehe oe e rave i te faaotiraa maitai. A ani atoa i te aau horuhoru ore ia “faaea [oe] i te ahoaho.” (A taio i te Luka 12:29-31.) A taparu ia ˈna ia tauturu ia oe ia faatupu i te mauruuru no te mau mea e vai nei ia oe. (Tim. 1, 6:7, 8) A rave i te mau maimiraa i roto i ta tatou mau papai no te ite eaha te rave ia fifihia oe i te pae moni. Mea rahi tei faufaahia i te mau video e te mau tumu parau i nia i te jw.org.
12. Eaha te tahi mau uiraa e titauhia i te hoê Kerisetiano ia feruri?
12 Ua reva na vetahi e rave i te ohipa i te tahi atu fenua, a vaiiho mai ai i to ratou utuafare. I muri aˈe râ, taa ihora ia ratou e ere i te faaotiraa paari. No reira, hou a farii ai i te tahi ohipa, eiaha e manaˈo noa i te moni ta oe e noaa mai. A feruri atoa râ e vai piri noa anei oe e to oe utuafare ia Iehova. (Luka 14:28) A uiui ïa: ‘Eaha te tupu ia atea ê au i to ˈu hoa faaipoipo? E tae noa anei au i te mau putuputuraa e i te pororaa, a amuimui atu ai i to ˈu mau taeae e tuahine?’ E mai te peu e tamarii ta oe, mea faufaa atoa ia ui oe: ‘E nafea hoi au e haapii ai i ta ˈu mau tamarii i “te aˈo e te faaararaa a Iehova” aita anaˈe au ia ratou ra?’ (Eph. 6:4) No te rave i te faaotiraa paari, a pee i te manaˈo o Iehova, eiaha râ to te fetii aore ra to te hoa aita e tâuˈa ra i te mau aratairaa Bibilia.c Teie mai te hiˈoraa o Tony e faaea ra i te pae tooa o te râ o Asia. Mea rahi te ohipa aufau-maitai-hia i te ara tei pûpûhia mai ia ˈna. Ua pure râ o ˈna no nia i te reira, e aparau atura raua ta ˈna vahine. Faaoti ihora ïa o ˈna eiaha e farii, e hiˈo râ e nafea ia faaiti mai i ta raua mau haamâuˈaraa. I teie mahana, te na ô ra Tony: “Auaˈe mâua i rave i tera faaotiraa, ua nehenehe hoi au e tauturu e rave rahi taata ia ite o vai Iehova. E ta mâua na tamarii, mea here roa ïa ia Iehova. Ua haapii mai matou e ia faaohipa noa matou i te Mataio 6:33, e aupuru mai iho â Iehova.”
IA HAAPEAPEA TATOU IA RUHIRUHIA TATOU
13. Eaha te tano ia rave i teie nei ia navai ta tatou moni ia ruhiruhia tatou?
13 E nehenehe to tatou tiaturi i te rima o Iehova e tamatahia ia haamata tatou i te feruri mai te aha râ to tatou oraraa ia ruhiruhia tatou. Te faaitoito ra te Bibilia ia tatou ia fetu ia noaa mai hoi tei hinaaro-mau-hia no a muri aˈe. (Mas. 6:6-11) Mea tano ia faaherehere tatou maa moni no a muri aˈe, mai te peu e nehenehe. E parururaa hoi te moni. (Koh. 7:12) Teie râ, eiaha te imiraa moni ia riro ei fa matamua o to tatou oraraa.
14. E nafea te Hebera 13:5 e tauturu mai ia ore tatou ia haapeapea rahi roa no a muri aˈe?
14 Ua faahiti Iesu i te faahohoˈaraa o te hoê taata o te haapue i te moni, “mea veve râ oia i te aro o te Atua.” E maamaa ïa. (Luka 12:16-21) Aita hoê aˈe i ite eaha te tupu ananahi. (Mas. 23:4, 5; Iak. 4:13-15) Ua parau atoa Iesu e te feia atoa o te hinaaro e riro ei pǐpǐ na ˈna, ia “haapae” ïa i ta ratou faufaa atoa. (Luka 14:33) Ua na reira te mau Kerisetiano i Iudea i te tau o te mau aposetolo ma te oaoa. (Heb. 10:34) I teie tau, mea rahi te taeae tei tihatihia no te mea aita ratou i turu i te tahi pǔpǔ poritita. (Apo. 13:16, 17) Na te aha i tauturu ia ratou? Na to ratou ïa tiaturi papu i ta Iehova i fafau: “E ore roa vau e vaiiho ia [outou], e e ore roa vau e faarue ia [outou].” (A taio i te Hebera 13:5.) No reira, e rave anaˈe i tei maraa ia tatou ia navai ta tatou moni ia ruhiruhia tatou. E ia tupu mai te tahi fifi manaˈo-ore-hia, o Iehova ta tatou e tiaturi, na ˈna e tauturu mai.
15. Eaha te manaˈo tano ta te mau metua Kerisetiano e faaite no nia i ta ratou mau tamarii? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
15 I te tahi mau fenua, e hinaaro iho â te taata i te tamarii. Na ta ratou mau tamarii ïa e aupuru ia ratou ia ruhiruhia ratou. Tera ïa ta ratou tiaturiraa, a faariro atu ai i ta ratou mau tamarii ei “moni faatuhaaraa” na ratou ei auraa parau. Ia au râ i te Bibilia, na te metua e aupuru i ta ratou mau tamarii. (Kor. 2, 12:14) Parau mau, ia ruhiruhia na metua, e hinaaro raua i te tauturu a te mau tamarii i te pae moni aore ra no te tahi atu tuhaa. Mea rahi te tamarii e oaoa nei i te na reira. (Tim. 1, 5:4) Teie râ, ua taa i te mau metua Kerisetiano e oaoa ˈtu â ratou ia tauturu ratou i ta ratou mau tamarii ia riro ei tavini na Iehova. Eiaha râ ia turai ia ratou ia imi i te ohipa maitai no te aupuru i to ratou na metua.—Ioa. 3, 4.
E niu te feia faaipoipo Kerisetiano i ta ratou mau faaotiraa no a muri aˈe i nia i te mau aratairaa Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 15)d
16. E nafea te mau metua Kerisetiano e faaineine ai i ta ratou mau tamarii no a muri aˈe? (Ephesia 4:28)
16 A faaineine ai i ta outou mau tamarii no to ratou oraraa taata paari, a haapii ia ratou ia tiaturi ia Iehova mai ta outou e rave ra. A apî noa ˈi ratou, a faataa ia ratou i te faufaaraa ia fetu, ia rohi i te rave i te ohipa. (Mas. 29:21; a taio i te Ephesia 4:28.) A paari ai ratou, a tauturu ia ratou ia rave maitai i ta ratou mau ohipa haapiiraa. Mea tano ia imi te mau metua Kerisetiano i te mau aratairaa Bibilia o te tauturu i ta ratou mau tamarii ia rave i te faaotiraa paari no nia i te haapiiraa. Te fa a te mau metua, te noaaraa mai ïa i ta ratou mau tamarii te tahi ohipa o te faatamaa ia ratou iho, a nehenehe atoa ˈi ratou e poro atu â.
17. Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi?
17 E nehenehe te mau tavini taiva ore a Iehova e turui i nia ia ˈna. E nehenehe hoi ta ˈna e aupuru ia ratou, e ua ineine o ˈna i te na reira. Mea faufaa roa ˈtu â ia turui tatou i nia ia ˈna a piri mai ai te hopea o teie nei ao. Noa ˈtu eaha te tupu mai, e tiaturi anaˈe e faaohipa iho â Iehova i to ˈna mana no te aupuru ia tatou. E ere hoi mea poto roa to Iehova rima puai. Mea papu roa ïa teie parau.
HIMENE 150 A imi i te Atua ia ora oe
a A hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa no Atopa 2023.
b A hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Tetepa 2014 (Farani).
c A hiˈo i te tumu parau “Eita e nehenehe e tavini e piti fatu” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Eperera 2014.
d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te paraparau na metua Kerisetiano e ta raua tamahine, e tavini ra e ta ˈna tane faaipoipo i te paturaa o te hoê Piha a te Basileia.