VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Mati api 8-13
  • A pee i te huru feruriraa o Iehova raua Iesu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A pee i te huru feruriraa o Iehova raua Iesu
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A PEE I TO IEHOVA HURU FERURIRAA
  • A FAAITE I TE HAEHAA
  • “EI MANAˈO PAARI TO OUTOU”
  • ‘E taata hara vau’
    A haere ma te itoito e te Atua
  • Ua rahi mai to ˈna itoito e ua faaitoito i to ˈna mau taeae
    A haere ma te itoito e te Atua
  • Ua haapii mai oia i te Fatu ia faaore i te hara
    A pee i to ratou faaroo
  • A pee i to Iehova haehaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Mati api 8-13

TUMU PARAU HAAPIIRAA 10

HIMENE 31 A haere e Iehova!

A pee i te huru feruriraa o Iehova raua Iesu

“I te mea e i mauiui na te Mesia a ora ˈi ei taata, ia ineine atoa outou i te faaite i te hoê â huru feruriraa.”—PET. 1, 4:1.

MANAˈO FAUFAA

E hiˈopoa tatou i te mau haapiiraa ta te aposetolo Petero i huti mai no nia i to Iesu huru feruriraa e e ite tatou eaha te haapiiraa no tatou.

1-2. Eaha te auraa ia here tatou ia Iehova, e eaha te hiˈoraa maitai ta Iesu i vaiiho mai?

UA FAAITE Iesu eaha te faaueraa faufaa roa ˈˈe o te Ture a Mose. Ua parau hoi o ˈna: “Ia here oe ia Iehova to oe Atua ma to oe aau atoa, ma to oe ora atoa, ma to oe puai atoa e ma to oe manaˈo atoa.” (Luka 10:27) Te auraa, i roto i to tatou here ia Iehova e ô atoa mai to tatou mau hinaaro, huru aau, to tatou puai e to tatou ora. E titau-atoa-hia ia here tatou ia ˈna ma to tatou manaˈo atoa, oia hoi to tatou huru feruriraa. Papu, eita e noaa ia tatou ia taa i te taatoaraa o to Iehova manaˈo. Tera râ, e taa rii ia tatou to ˈna huru feruriraa ma te haapii no nia i “te manaˈo o te Mesia” no te mea ua pee Iesu i te huru o to ˈna Metua ma te tia roa.—Kor. 1, 2:16.

2 Ua here Iesu ia Iehova ma to ˈna manaˈo atoa. Ua ite o ˈna eaha ta te Atua e titau ra ia ˈna e ua faaoti papu i te rave i to ˈna hinaaro, noa ˈtu ua taa ia Iesu e nehenehe o ˈna e haamauiuihia. Ua tiatonu noa oia i te hinaaro o to ˈna Metua. Aita o ˈna i vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faafariu ê ia ˈna i te mea faufaa roa ˈˈe.

3. Eaha ta Petero i haapii mai no nia ia Iesu e eaha ta ˈna i faaitoito i te mau Kerisetiano ia rave? (Petero 1, 4:1)

3 Ua nehenehe Petero e te tahi atu mau aposetolo e haere na muri ia Iesu e e haapii no nia i to ˈna huru feruriraa. I to Petero papairaa i ta ˈna rata matamua, ua faaitoito o ˈna i te mau Kerisetiano ia ineine atoa ratou i te faaite i te hoê â huru feruriraa e to te Mesia.a (A taio i te Petero 1, 4:1.) I roto i te reo tumu, i to Petero papairaa: “Ia ineine atoa outou,” ua faaohipa o ˈna i te hoê taˈo e tano no te mau faehau e faaineine ra ia ratou no te aroraa. No reira, mai te peu e pee te mau Kerisetiano i to Iesu huru feruriraa, e noaa ia ratou ia aro i te hinaaro e rave i te hara e te ao ino a Satani.—Kor. 2, 10:3-5; Eph. 6:12.

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

4 E hiˈopoa tatou i to Iesu huru feruriraa e e ite tatou e nafea ia pee i to ˈna hiˈoraa. E ite atoa mai tatou e nafea (1) ia pee i to Iehova huru feruriraa, (2) ia faatupu i te haehaa, e (3) ia faaite i te manaˈo paari ma te turui i nia ia Iehova na roto i te pure.

A PEE I TO IEHOVA HURU FERURIRAA

5. Eaha tei tupu i nia ia Petero i te hoê mahana?

5 E hiˈo mai tatou i tei tupu i nia ia Petero i te hoê mahana. Aita o ˈna i pee i te huru feruriraa o Iehova. I faaara na Iesu i ta ˈna mau aposetolo e titauhia ia haere oia i Ierusalema. I reira te mau aratai faaroo e haru, e hamani ino ai ia ˈna, a haapohe atu ai ia ˈna. (Mat. 16:21) Ua manaˈo râ Petero eita Iehova e vaiiho ia tupu teie ohipa no te mea o Iesu te Mesia fafauhia o te faaora i te nunaa Iseraela. (Mat. 16:16) Aratai rii ê ihora ïa Petero ia Iesu e na ô atura: “E te Fatu, eiaha oe e na reira i te parau, eita oe e roohia i teie mau mea.” (Mat. 16:22) I ǒ nei, aita to Iesu manaˈo e to Petero i tuati, aita hoi Petero i pee i te huru feruriraa o Iehova.

6. Mea nafea to Iesu faaiteraa e te pee ra o ˈna i te manaˈo o Iehova?

6 Area to Iesu manaˈo, ua tu maitai ïa e te manaˈo o to ˈna Metua. No reira o ˈna i pahono ai ia Petero: “Haere na muri mai ia ˈu, Satani! E turoriraa oe no ˈu, no te mea e ere to oe manaˈo i to te Atua, to te taata râ.” (Mat. 16:23) Ua ite Iesu e titauhia ia mauiui e ia pohe oia. Tera hoi te hinaaro o Iehova. No reira Iesu i patoi ai i ta Petero aˈoraa, noa ˈtu e manaˈo maitai to ˈna. I taua taime ra, ua huti mai Petero i te hoê haapiiraa faufaa roa, oia hoi ia pee maite o ˈna i te manaˈo o te Atua. Tera atoa te haapiiraa no tatou.

7. Eaha te haapapuraa e ua faatano Petero i to ˈna huru feruriraa i nia i to Iehova? (A hiˈo i te hohoˈa.)

7 I muri aˈe, ua faaite Petero e te hinaaro ra iho â o ˈna e pee i to Iehova huru feruriraa. I te taeraa mai te taime faataahia e riro ai te feia no te mau nunaa ěê peritome-ore-hia ei mero no to ˈna nunaa, ua faaue Iehova ia Petero ia poro ia Korenelio. O ˈna te taata matamua e ere i te ati Iuda tei riro mai ei Kerisetiano. Ua titauhia râ ia faatano Petero i to ˈna huru feruriraa no te poro i te feia ěê, aita hoi te ati Iuda e amuimui ia ratou. Mea na reira to Petero taaraa eaha to Iehova manaˈo. “Farii ihora” ïa o ˈna i te haere i to ˈna tiiraahia mai. (Ohi. 10:28, 29) Poro atura ïa o ˈna ia Korenelio e to ˈna mau fetii, e bapetizohia ˈtura ratou.—Ohi. 10:21-23, 34, 35, 44-48.

Petero e to ˈna mau hoa e arataihia ra e Korenelio i roto i to ˈna fare.

Te tomo ra Petero i roto i te fare o Korenelio (A hiˈo i te paratarafa 7)


8. E nafea tatou e faaite ai te pee ra tatou i to Iehova huru feruriraa? (Petero 1, 3:8 e te nota)

8 Tau matahiti i muri aˈe, ua faaitoito Petero i to ˈna mau hoa Kerisetiano “ia hoê â to [ratou] manaˈo.” (A taio i te Petero 1, 3:8 e te nota.) E nehenehe tatou, o te tavini nei ia Iehova, e na reira ma te pee i to Iehova huru feruriraa ta tatou e haapii mai i roto i te Bibilia. Ei hiˈoraa, ua aˈo Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia tuu i te Faatereraa arii a Iehova i te parahiraa matamua o to ratou oraraa. (Mat. 6:33) Ia au i teie aˈoraa, e faaoti paha te hoê taeae aore ra tuahine o ta oe amuiraa e rave i te taviniraa taime taatoa. Eita ïa tatou e na ô atu ia ˈna: “Eiaha oe e na reira.” E haapopou râ tatou ia ˈna, a pûpû atu ai i te tauturu.

A FAAITE I TE HAEHAA

9-10. Mea nafea to Iesu faaiteraa mea haehaa mau â o ˈna?

9 I te po hou oia a haapohehia ˈi, ua horoa Iesu i te hoê haapiiraa faufaa no nia i te haehaa ia Petero e i te tahi atu mau aposetolo. Na mua ˈtu, i tono na Iesu ia Petero raua Ioane ia haere e faaineine i ta ˈna amuraa maa hopea e ta ˈna mau aposetolo. Eita e ore ua faaineinehia atoa te tahi farii pape e te tahi tauera ia horoihia te avae o te mau manihini hou a tamaa ˈi. O vai râ te faahaehaa ia ˈna no te horoi i te avae o vetahi ê?

10 Mea haehaa mau â Iesu, aita o ˈna i haamarirau i te rave i teie ohipa. Te tanoraa mau, na te hoê tavini e haapao i te reira. Eita e ore ua maere roa te mau aposetolo i to Iesu iritiraa i to ˈna ahu tapoˈi, taamuraa i te tauera i nia i to ˈna tauupu, niniiraa i te pape i roto i te farii, e haamataraa i te horoi i to ratou avae. (Ioa. 13:4, 5) Ua horoi Iesu i te avae o na 12 aposetolo taatoa, to Iuda atoa o te tuu hoi ia ˈna i te enemi i muri iho. E ere ïa i te ohipa nainai. Ma te haehaa râ, ua horoi o ˈna i to ratou avae. I te otiraa, faataa ˈtura Iesu: “Te taa ra ia outou ta ˈu i rave iho nei ia outou? E parau mai outou ia ˈu ‘Orometua’ e ‘Fatu,’ ua tano outou, e Orometua e e Fatu iho â vau. No reira, ua horoi au, te Fatu e te Orometua, i to outou avae, ia horoi atoa ïa outou i te avae o te tahi e te tahi e tia ˈi.”—Ioa. 13:12-14.

E itehia te haehaa mau . . . i roto atoa i ta tatou huru hiˈoraa ia tatou iho e ia vetahi ê

11. Mea nafea to Petero faaiteraa ua haapii o ˈna i te faatupu i te haehaa? (Petero 1, 5:5) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

11 Ua huti mai Petero i te haapiiraa o te haehaa o Iesu. I muri aˈe i to Iesu hoˈiraa i te raˈi, ua faaora semeio Petero i te pirioi o te hoê taata mai to ˈna fanauraahia mai. (Ohi. 1:8, 9; 3:2, 6-8) Ua horo mai iho â ïa te taata atoa ma te maere rahi. (Ohi. 3:11) Teie râ, ua huti anei Petero i to ˈna reva, inaha ua paari o ˈna e te manaˈo mea faufaa roa te tiaraa teitei? Aita roa ˈtu. Mea haehaa o Petero. Ua parau o ˈna i taua mau taata ra ia faahanahana ia Iehova e ia Iesu. Ua na ô hoi o ˈna: “Maoti to [Iesu] iˈoa e to mâua faaroo i to ˈna iˈoa i ora ˈi teie taata ta outou e ite nei e i matau.” (Ohi. 3:12-16) I muri aˈe, ua papai Petero i te mau Kerisetiano no nia i te faufaaraa o te haehaa. Ua faaue o ˈna ia ratou ia ahu i te haehaa. E puta mai ïa to Iesu taamuraa i te tauera i nia i to ˈna tauupu, a horoi atu ai i te avae o ta ˈna mau aposetolo—A taio i te Petero 1, 5:5.

Petero raua Ioane i roto i te hiero. Te toro ra Petero i to ˈna rima i nia a tia noa ˈi te taata ua ora to ˈna pirioi i pihai iho ia raua.

Ua faahanahana Petero ia Iehova raua Iesu no te semeio ta ˈna i faatupu. Ua faatupu ïa o ˈna i te haehaa. Ia na reira atoa ïa tatou a hamani maitai ai ia vetahi ê ma te ore e titau ia haamauruuruhia tatou (A hiˈo i te paratarafa 11-12)


12. E nafea tatou e tamau ai i te faatupu i te haehaa mai ia Petero?

12 E nehenehe atoa tatou e tamau i te faatupu i te haehaa mai ia Petero. E haamanaˈo anaˈe e itehia te haehaa mau eiaha noa i roto i ta tatou huru paraparau, i roto atoa râ i ta tatou huru hiˈoraa ia tatou iho e ia vetahi ê. No to tatou here ia Iehova e i te taata e hamani maitai ai tatou ia vetahi ê, e ere râ no te hinaaro ia faatietiehia tatou. No reira, ia itehia mai ta tatou mau tutavaraa aore ra eita, e tavini noa tatou ia Iehova e i to tatou mau taeae e tuahine ma te oaoa. Ma te na reira, te faatupu ra ïa tatou i te haehaa.—Mat. 6:1-4.

“EI MANAˈO PAARI TO OUTOU”

13. A faataa i te auraa “ei manaˈo paari to outou.”

13 Eaha te auraa “ei manaˈo paari to outou”? (Pet. 1, 4:7) Te auraa, e imi tatou na mua roa eaha to Iehova manaˈo i tera e tera tupuraa hou a rave ai i te faaotiraa. E haamanaˈo ïa tatou e te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa, o to tatou ïa auhoaraa e o Iehova. Ei manaˈo au noa to tatou, a farii atu ai e aita tatou i ite i te mau mea atoa. E turui ïa tatou i nia ia Iehova, a ani pinepine ai i ta ˈna aratairaa na roto i te pure. Ia na reira tatou, e “manaˈo paari” ïa to tatou.

14. I teihea taime i ore ai Petero i turui i nia ia Iehova?

14 I te po hopea hou oia a haapohehia ˈi, ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “I teie nei po, e faarue mai outou paatoa ia ˈu no ta ˈu e faaruru.” O Petero iho â ïa tei pahono mai: “Noa ˈtu e e faarue ratou paatoa ia oe no ta oe e faaruru, eita roa vau e faarue ia oe!” I taua po ra, ua aˈo Iesu vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ: “A vai ara e a tamau i te pure.” (Mat. 26:31, 33, 41) Aita Petero i faaroo i teie aˈoraa. Ahani oia i na reira, eita ïa o ˈna e taiâ i te parau e pǐpǐ o ˈna na Iesu. Aita râ, ua parau o ˈna aita o ˈna i ite ia Iesu. E ua tatarahapa roa o ˈna i muri iho.—Mat. 26:69-75.

15. Mea nafea Iesu i te faaiteraa e manaˈo paari to ˈna i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua?

15 Ua turui roa Iesu i nia ia Iehova. Noa ˈtu e taata tia roa o ˈna, ua pure o ˈna e rave rahi taime i te po hou oia a haapohehia ˈi. Maoti te reira i noaa ˈi ia ˈna te itoito no te rave i to Iehova hinaaro. (Mat. 26:39, 42, 44; Ioa. 18:4, 5) Papu roa, aita i moˈehia ia Petero e ua tamau noa Iesu i te pure i taua po ra.

16. Mea nafea to Petero faaiteraa e ua faatupu o ˈna i te manaˈo paari? (Petero 1, 4:7)

16 Ua haapii â Petero i te turui atu â i nia ia Iehova na roto i te pure. Ua haapapu Iesu, tei faatiahia mai, ia Petero e i te tahi atu mau aposetolo e horoa mai o ˈna i te varua moˈa ia nehenehe ratou e poro i te parau apî oaoa. Teie râ, ua ani o ˈna ia ratou ia tiai i Ierusalema. (Luka 24:49; Ohi. 1:4, 5) Eaha râ ta Petero i rave a tiai noa ˈi? Ua “tamau noa” o ˈna e to ˈna mau hoa Kerisetiano “i te pure.” (Ohi. 1:13, 14) I muri aˈe, i roto i ta ˈna rata matamua, ua faaitoito Petero i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia riro ei taata manaˈo paari e ia turui i nia ia Iehova na roto i te pure. (A taio i te Petero 1, 4:7.) Ua haapii Petero i te turui i nia ia Iehova e ua riro oia ei pou no te amuiraa.—Gal. 2:9.

17. Mea faufaa ia aha tatou noa ˈtu mea aravihi tatou i roto i te tahi mau tuhaa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

17 No te faatupu i te manaˈo paari, e titauhia ia pure pinepine tatou ia Iehova. Mea faufaa iho â ia na reira, noa ˈtu mea aravihi tatou i roto i te tahi mau tuhaa. Mea faufaa roa ˈtu â ia tamau tatou i te ani i ta ˈna aratairaa no te rave i te mau faaotiraa rahi, o ˈna hoi tei ite eaha te mea maitai aˈe no tatou.

Ua haapii Petero i te turui i nia ia Iehova na roto i te pure. E faatupu atoa ïa tatou i te manaˈo paari ma te ani i ta Iehova aratairaa no te rave i te mau faaotiraa faufaa (A hiˈo i te paratarafa 17)b


18. E nafea ia faatano i to tatou manaˈo i nia i to Iehova manaˈo?

18 E mauruuru roa tatou ia Iehova no ta ˈna huru hamaniraa ia tatou ia nehenehe tatou e faatupu i to ˈna mau huru maitatai. (Gen. 1:26) Parau mau, eita e haere ia tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa ma te tia roa. (Isa. 55:9) Noa ˈtu râ, mai ia Petero, e nehenehe tatou e faatano i to tatou manaˈo i nia i to Iehova manaˈo. E tamau anaˈe ïa i te pee i to ˈna huru feruriraa, i te faaite i te haehaa e te manaˈo paari.

E NAFEA TATOU . . .

  • e pee ai i to Iehova huru feruriraa?

  • e faaite ai i te haehaa?

  • e faatupu ai i te “manaˈo paari”?

HIMENE 30 E Atua, Hoa, Metua oia no ˈu

a E “manaˈo” atoa te auraa o te parau “huru feruriraa” i roto i te Petero 1, 4:1.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: A tiai noa ˈi ia piihia mai o ˈna te pure ra te hoê tuahine o te imi ra i te ohipa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono