TUMU PARAU HAAPIIRAA 22
HIMENE 127 Teihea huru taata e titauhia ˈi ia riro vau?
Ia tura noa te haamatauraa!
“Ei faanehenehe râ i te rotoraa o to outou aau . . . e faufaa rahi hoi to te reira.”—PET. 1, 3:4.
MANAˈO FAUFAA
Tei titauhia i te mau Kerisetiano taa noa ia rave ia oaoa ratou i te taime haamatauraa e te tauturu a te amuiraa.
1-2. Eaha to vetahi ê manaˈo no nia i te haamatauraa?
E TAIME oaoa mau te haamatauraa. Ua haamata anaˈe oe i te haamatau i te tahi Kerisetiano, e hinaaro iho â oe ia tupu maitai te reira. Ta e rave rahi ïa taata faaipoipo i ite. Te na ô ra Ayana,a tuahine no Etiopia: “Ua oaoa roa mâua ta ˈu tane i te taime haamatauraa. E aparauraa faufaa mau atoa ta mâua. Oaoa roa vau i te iteraa e ua itehia mai ia ˈu te hoê tane herehia e au e tei here atoa mai ia ˈu.”
2 Tera râ, ua na ô Alessio, taeae no Holane: “Ua au roa vau i te haamatauraa i ta ˈu vahine, ua farerei atoa râ mâua i te tahi mau fifi.” I roto i teie tumu parau, e ite mai tatou te tahi o taua mau fifi ra e te mau aratairaa Bibilia te nehenehe e tauturu i te mau Kerisetiano taa noa ia oaoa i te taime haamatauraa. E hiˈo atoa tatou e nafea te amuiraa e tauturu ai ia ratou.
EAHA TE FA O TE HAAMATAURAA?
3. Eaha te fa o te haamatauraa? (Maseli 20:25)
3 Mea faufaa roa te haamatauraa, e nehenehe hoi te reira e aratai i te faaipoiporaa. Ia faaipoipo e piti taata, e euhe raua i mua ia Iehova i te here e i te faatura te tahi i te tahi i te roaraa o to raua oraraa. Mea maitai râ ia feruri maite hou a euhe ai. (A taio i te Maseli 20:25.) E tano atoa teie parau no te euhe o te faaipoiporaa. Maoti te haamatauraa e nehenehe ai e piti taata e matau maitai ia raua a rave atu ai i te hoê faaotiraa paari. I te tahi taime, e faaoti raua e faaipoipo. E nehenehe atoa râ raua e faaea i te haamatau. Te auraa anei e ua hape raua i te haamatauraa? Eita roa ˈtu, inaha te fa o te haamatauraa, o te tautururaa ïa ia raua ia rave i te faaotiraa paari.
4. No te aha mea faufaa ia faatupu i te feruriraa tano no nia i te haamatauraa?
4 No te aha mea faufaa ia faatupu i te feruriraa tano no nia i te haamatauraa? Ia na reira te mau Kerisetiano taa noa, eita ïa ratou e haamatau i te hoê taata ta ratou e ore e faaipoipo i muri iho. E ere râ o ratou anaˈe te titauhia ia faatupu i te feruriraa tano. O tatou pauroa râ. Ei hiˈoraa, ia faaroo vetahi e te haamatau ra te hoê taeae e tuahine, e hinaaro ratou ia faaipoipo iho â raua. Eaha râ te huru o te mau Kerisetiano taa noa? Te na ô ra Melissa, tuahine no Marite: “Ia haamatau te hoê taeae e tuahine e hinaaro vetahi ia faaipoipo raua. No reira vetahi mau Kerisetiano taa noa e ore ai e faaea i te haamatau noa ˈtu ua taa ia ratou eita teie apiti e tano no ratou. No reira atoa vetahi atu e ore ai e haamatau.”
IA MATAU MAITAI ORUA TE TAHI I TE TAHI
5-6. Eaha ta te mau Kerisetiano taa noa e hinaaro e ite ua haamatau anaˈe ratou? (Petero 1, 3:4)
5 Mai te peu te haamatau ra orua, eaha te tauturu ia orua ia ite e faaipoipo anei aore ra eita? Ia matau maitai orua te tahi i te tahi. Ua ite aˈena paha oe te tahi mea no nia ia ˈna hou a haamatau ai orua. Teie nei râ, e ravea ta oe no te ite i “te rotoraa o [to ˈna] aau.” (A taio i te Petero 1, 3:4.) Te auraa e ite atu â oe e mea paari anei oia i te pae varua, i to ˈna huru mau e huru feruriraa. A mairi ai te mau mahana, e pahono oe i teie nau uiraa: ‘E tano anei o ˈna ei hoa faaipoipo no ˈu?’ (Mas. 31:26, 27, 30; Eph. 5:33; Tim. 1, 5:8) ‘Ua ineine anei au i te here e aupuru ia ˈna? Mea ohie anei no ˈu ia faaoromai i to ˈna huru?’b (Roma 3:23) A haamatau noa ˈi orua a haamanaˈo: Te mea faufaa roa ˈˈe, e ere te iteraa hoê â huru to orua, o te fariiraa râ i te mau taa-ê-raa i rotopu ia orua.
6 Eaha ˈtu â ta oe e haapii mai no nia ia ˈna? Hou a rahi roa ˈi to oe here, e hinaaro paha oe e aparau no nia i ta ˈna mau fa no a muri aˈe. Aita râ e faufaa ia aparau orua no nia i te mau mea atoa i te omuaraa iho â mai te fifi o te ea, te moni aore ra te tahi tupuraa peapea mau ta ˈna i faaruru. (A hiˈo atoa i te Ioane 16:12.) Aita â anaˈe oe i ineine atura no te pahono i te tahi mau uiraa, a faaite atu ia ˈna. Ia tae râ i te hoê mahana, e hinaaro o ˈna e ite no te rave i te hoê faaotiraa. E titauhia ia oe ia faaite pauroa ˈtu.
7. E nafea te mau Kerisetiano taa noa e matau maitai ai? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “Haamatau i te hoê Kerisetiano no te tahi fenua.”) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
7 E nafea orua e matau maitai ai? Ia paraparau orua, a uiui e a faaroo maitai te tahi i te tahi. A faaite i to orua manaˈo. (Mas. 20:5; Iak. 1:19) E nehenehe orua e rave amui i te tahi ohipa ia tupu ohie noa te aparauraa. Ia tamaa orua, ia hahaere na te mau vahi taata e ia poro orua. Mea rahi atoa ta orua e haapii mai a amui ai e te mau hoa e te utuafare. E nehenehe atoa orua e faanaho e rave amui i te tahi mau ohipa no te ite eaha to te tahi huru i roto i tera mau tupuraa. A tapao na eaha ta Charlie no Holane i rave. Te na ô ra oia no nia i ta raua Alicia haamatauraa: “Ua imi mâua i te ravea no te haamatau maitai. Pinepine mâua i te faaineine amui i te maa e i te rave i te tahi atu mau ohipa. I tera mau taime, ua ite mâua i to te tahi mau paruparu e huru maitatai.”
E nehenehe orua e rave amui i te tahi ohipa ia tupu ohie noa te aparauraa. I reira orua e matau maitai atu â ˈi (A hiˈo i te paratarafa 7-8)
8. E nafea te taeae e te tuahine e haamatau ra e faufaahia ˈi i te haapiiraa i te Bibilia?
8 E matau atu â orua ma te haapii amui i te Bibilia. Ia faaipoipo orua, e titauhia ia rave orua i te taime no te haamoriraa utuafare ia riro te Atua ei niu no to orua faaipoiporaa. (Koh. 4:12) A faataa ïa i te taime no te rave amui i te haapiiraa Bibilia a haamatau ai orua. Papu, e ere â orua i te utuafare, e ere te taeae te upoo o te tuahine. A tamau ai i te haapii amui, e ite orua mea paari anei orua i te pae varua. Ua ite Max raua Laysa, na hoa faaipoipo no Marite i te tahi atu haamaitairaa. Te na ô ra Max: “I te omuaraa iho â o ta mâua haamatauraa, ua haapii mâua i te mau tumu parau no nia i te haamatauraa, te faaipoiporaa e te oraraa utuafare. Ua nehenehe ïa mâua e aparau ohie noa no nia e rave rahi tumu parau faufaa.”
TE TAHI MAU TUHAA FAUFAA
9. Ia feruri orua i te aha no te faaoti o vai ta orua e faaara?
9 O vai ta orua e faaara? I te omuaraa, e faaoti paha orua i te faaara i te tahi noa mau taata. (Mas. 17:27) Eita ïa orua e titorotorohia. Ia ore râ orua e faaite noa ˈˈe, e tapuni hanoa ïa orua ia ore orua ia itehia. Mea atâta râ ia na reira. E haerea paari ïa ia faaara orua i te feia e horoa mai i te aˈoraa maitai e te tauturu. (Mas. 15:22) Ei hiˈoraa, nehenehe orua e faaara i te mau mero o te utuafare, te hoa papu aore ra te mau matahiapo.
10. Eaha te tauturu mai ia tura noa te haamatauraa? (Maseli 22:3)
10 E nafea ia tura noa ta orua haamatauraa? A rahi mai ai to orua here, e piri roa ˈtu â orua te tahi i te tahi. Eaha te tauturu mai ia tura noa ta orua haamatauraa? (Kor. 1, 6:18) A haapae i te mau aparauraa faufau e te inu-hua-raa i te ava e eiaha o orua anaˈe. (Eph. 5:3) E nehenehe hoi orua e ura mai a hinaaro atu ai e rave i te mea ino. A tauaparau ïa i ta orua e rave ia tura noa ta orua haamatauraa. (A taio i te Maseli 22:3.) A tapao na eaha tei tauturu ia Dawit raua Alma no Etiopia. Te na ô ra raua: “E haere mâua na te mau vahi mea rahi te taata aore ra na muri i te mau hoa. Eita mâua e faaea o mâua anaˈe i roto i te pereoo e i te fare. Ua ape ïa mâua i te mau tupuraa e hema ˈi mâua.”
11. Ia feruri orua i te aha no te faaoti e nafea ia faaite i to orua here?
11 E nafea orua e faaite ai i to orua here te tahi i te tahi? A rahi mai ai to orua here e nehenehe orua e faaite roa ˈtu ma te au noa. Haapao maitai râ ia ura mai orua, mea fifi ia tano noa ta orua huru hiˈoraa ia orua. (Sire 1:2; 2:6) E nehenehe e hape oioi noa ta orua faaiteraa i te here a hara ˈtu ai. (Mas. 6:27) No reira, a haamau oioi i te mau taotiaraa ia au i te mau aratairaa Bibilia.c (Tes. 1, 4:3-7) A uiui: ‘Eaha to vetahi ê manaˈo no nia i ta mâua huru faaiteraa i te here? Eita anei mâua e ura mai?’
12. Ia feruri orua i te aha ia peapea orua?
12 E nafea ia faaafaro i te fifi i rotopu ia orua? E nafea râ ia peapea orua? Te auraa anei eita orua e afaro mai? Eita roa ˈtu. E tupu mai iho â te peapea. I roto i te faaipoiporaa e titauhia i na hoa faaipoipo ia farii i te mau taa-ê-raa i rotopu ia raua e ia ohipa amui. Tei to orua huru i mua i te fifi e itehia ˈi e oaoa anei orua i roto i te faaipoiporaa. A uiui: ‘E nehenehe anei mâua e paraparau ma te hau e te faatura? Oioi anei mâua i te faˈi i ta mâua mau hape a tutava ˈtu ai i te haamaitai mai? Oioi anei mâua i te tuu, i te tatarahapa e i te faaore i ta te tahi hapa?’ (Eph. 4:31, 32) Mai te peu râ mea pinepine orua i te tatamaˈi, eiaha e manaˈo e maitai mai i muri iho i te faaipoiporaa. Ua taa anaˈe ia oe e ere i te apiti e tano no oe, e haerea paari ia faaea orua i te haamatau.d
13. Eaha te tauturu ia orua no te faaoti ehia maororaa e haamatau ai orua?
13 Ehia maororaa e haamatau ai orua? Ia ru noa orua no te rave i te faaotiraa, e tâpû ati to muri mai. (Mas. 21:5) A rave ïa i te taime no te haamatau maitai. Eita atoa râ orua e haamaoro roa i te haamatau, mai te peu aita e tumu ia na reira. Te faataa ra te Bibilia: “E maˈihia te aau ia maoro tei tiaihia ra.” (Mas. 13:12) Hau atu, a nuu noa ˈi te haamatauraa, e rahi atu â te hinaaro e taoto i te apiti. (Kor. 1, 7:9) Eiaha e haapao noa ehia maororaa orua e haamatau ai, a ui râ: ‘Eaha ˈtu â ta ˈu e nehenehe e haapii mai no nia ia ˈna hou a rave ai i te hoê faaotiraa?’
E NAFEA TE AMUIRAA E TAUTURU MAI AI?
14. E nafea te amuiraa e tauturu ai i te taeae e te tuahine e haamatau ra? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
14 E nafea tatou e tauturu ai i te taeae e te tuahine e haamatau ra? Ma te titau manihini ia raua ia tamaa i te fare, ia apiti mai i te haamoriraa utuafare, aore ra ia faaanaanatae na muri ia tatou. (Roma 12:13) I reira raua e nehenehe ai e matau maitai atu â. E nehenehe atoa tatou e apee aore ra e faahoro ia raua, e faataa atoa i te hoê vahi e aparau ai raua anaˈe. (Gal. 6:10) Te haamanaˈo ra Alicia i ta raua Charlie i au roa. Te na ô ra oia: “Ua putapû mâua i te parauraa mai te tahi mau taeae e tuahine e nehenehe ta mâua e haere i ǒ ratou. E ere ïa o mâua anaˈe.” Ia anihia mai oe ia apee i te taeae e te tuahine e haamatau ra, e haamaitairaa te reira. Eiaha oe e faarue ia raua. E hinaaro atoa râ raua i te taime no te paraparau raua anaˈe.—Phil. 2:4.
Ia faaroo tatou e te haamatau ra te hoê taeae e tuahine, e imi anaˈe i te ravea no te tauturu atu (A hiˈo i te paratarafa 14-15)
15. E nafea atoa tatou e turu ai i te taeae e te tuahine e haamatau ra? (Maseli 12:18)
15 E turu atoa tatou i te taeae e te tuahine e haamatau ra na roto i ta tatou mau parau. I te tahi taime, e titauhia ia haavî i to tatou vaha. (A taio i te Maseli 12:18.) Ei hiˈoraa, e hinaaro paha tatou e faaite e te haamatau ra taeae e tuahine mea, tera râ, e hinaaro raua e na raua iho e faaite atu. Eiaha tatou e hopoi haere i te parau no raua aore ra e faaino ia raua. (Mas. 20:19; Roma 14:10; Tes. 1, 4:11) Hau atu, eita paha raua e mauruuru ia uihia mai e faaipoipo anei raua. Te haamanaˈo ra Elise raua ta ˈna tane: “Ua huru ê rii mâua a uiui mai ai vetahi no nia i to mâua faaipoiporaa. Aita â hoi mâua i paraparau atura.”
16. Ia aha tatou mai te peu e faaea te taeae e te tuahine i te haamatau?
16 E nafea râ mai te peu ua faaoti te taeae e te tuahine i te faaea i te haamatau? Ia ara tatou eiaha ia titorotoro e ia faahapa ia raua. (Pet. 1, 4:15) Te na ô ra Lea: “Ua mauiui roa vau a faaroo ai e ua hamani vetahi i te manaˈo no nia i te tumu i faaea ˈi mâua te hoê taeae i te haamatau.” Mai ta tatou i ite, e ere te auraa e ua hape raua i te haamatauraa te tahi i te tahi. Te fa o te haamatauraa, o te tautururaa ïa ia raua ia rave i te faaotiraa paari. Tera râ, ua mauiui e ua moˈemoˈe paha raua i muri mai. E imi anaˈe ïa i te ravea no te tauturu atu.—Mas. 17:17.
17. Ia aha te mau Kerisetiano e haamatau ra?
17 Mai ta tatou i ite mai, e nehenehe te haamatauraa e fifihia, e taime oaoa atoa râ. Te haamanaˈo ra Jessica: “Parau mau, e ere mea ohie ia haamatau. Aita râ to mâua taime i mâuˈa.” Mai te peu te haamatau ra oe i te tahi Kerisetiano, ia matau maitai ïa orua e tia ˈi. A na reira ˈi, e oaoa roa orua i roto i ta orua haamatauraa a rave atu ai i te faaotiraa paari.
HIMENE 49 Ia oaoa to Iehova aau
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
b No te ite atu â, a hiˈo i te papai Les jeunes s’interrogent. Réponses pratiques buka 2 i te api 39-40.
c E ô atoa te mirimiriraa i te mero atiraa o te hoê taata i roto i te mau peu taotoraa tia ore, a haamau atu ai te mau matahiapo i te hoê tomite haavaraa. Hoê â huru no te mirimiriraa i te tîtî e te mau aparauraa faufau na roto i te vini. Ia au i te pinepineraa o taua mau peu ra e haamauhia ˈi te hoê tomite haavaraa.
d No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Mau uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1999.