E nehenehe anei outou e ‘fano i Makedonia’?
1. No te aha Paulo e to ˈna mau hoa i fano ai i Makedonia?
1 I te matahiti 49, ua faarue Paulo ia Anetiohia i Suria no te piti o to ˈna tere mitionare no te haere atu i Ephesia e i te tahi mau oire i Asia Iti. Ma te hoê râ orama, ua anihia ia ˈna ia ‘fano i Makedonia.’ Ta ˈna e ta to ˈna mau hoa ïa i rave ma te oaoa. E ua haamau atura ratou i te amuiraa matamua i ǒ. (Ohi. 16:9, 10; 17:1, 2, 4) I teie mahana, te hinaarohia nei hau atu â taata auhune i te tahi mau tuhaa fenua. (Mat. 9:37, 38) E tia anei ia oe ia tauturu atu?
2. No te aha aita ˈi vetahi i manaˈo e haere i te hoê fenua ê?
2 Te hinaaro nei paha oe e riro ei mitionare mai ia Paulo. No oe râ, aita e nehenehe. Peneiaˈe eita e tia ia oe ia haere i te haapiiraa no Gileada no to oe matahiti anei, no te mea atoa paha e tuahine taa noa oe aore ra e tamarii ta oe. Aita atoa paha oe i manaˈo e haere i te hoê fenua ê, no te mea mea fifi roa no oe ia haapii i te tahi atu reo. Aore ra te ora nei paha oe i te hoê fenua ê no te imi i te tahi moni a feaa ˈtu ai i te haere i te fenua ê faahou. Teie râ, ma te feruri i te reira i roto i te pure, e ite oe e e nehenehe oe e haere i te hoê fenua ê i reira e hinaarohia ˈi te taata poro.
3. No te aha e ere ai te haapiiraa mitionare i te hoê titauraa ia manuïa te pororaa i te hoê fenua ê?
3 E titauhia anei ia haere i te haapiiraa no Gileada? Eaha tei tauturu ia Paulo e i to ˈna mau hoa ia manuïa? Ua turui ratou i nia ia Iehova e i to ˈna varua moˈa. (Kor. 2, 3:1-5) E nehenehe atoa ïa ta oe pororaa e manuïa i te hoê fenua ê noa ˈtu e aita oe i fanaˈo i te haapiiraa mitionare. A haamanaˈo atoa e te faaineinehia nei oe maoti te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano e te Putuputuraa no te taviniraa. E mai te peu e o te haapiiraa no Gileada ta oe fa aore ra te tahi atu haapiiraa, e nehenehe oe e ite mai te aha te taviniraa mitionare a faaohipa ˈtu ai i ta oe i fanaˈo ia fariihia oe ia apiti i te tahi haapiiraa.
4. Ia feruri atoa te feia paari i te reira, no te aha?
4 Feia paari: Mea paari anei outou i te pae varua? Mea maitai anei to outou ea? E riro outou ei tauturu rahi i te mau fenua e hinaarohia ra te taata poro. Ua faatuhaahia anei oe? E ravai roa te moni faatuhaaraa haihai ta te tahi e fanaˈo nei no ta ratou mau haamâuˈaraa, oia atoa te rapaauraa maitai, i te hoê fenua navai ore. Mea iti aˈe hoi te moni o te oraraa i tera mau fenua.
5. A faataa i te tupuraa o te hoê taeae faatuhaahia.
5 Ua haere te hoê taeae faatuhaahia reo Beretane, e matahiapo hoi e e pionie atoa, i te hoê vahi matauhia e te mau ratere i Asia Apatoa hitia o te râ no te tauturu i te pǔpǔ reo Beretane. E 9 taata poro ratou no e 30 000 taata ê. I te roaraa e piti matahiti, e 50 taata tei haere atu i te mau putuputuraa. Ua papai te taeae: “I ǒ nei, ua fanaˈo vau i te mau haamaitairaa faahiahia roa ˈˈe taˈu i ore i fanaˈo aˈenei. Eita e navai te taime no te faaite pauroa!”
6. A faataa i te tupuraa o te hoê tuahine taa noa.
6 Tuahine taa noa: Ua faaohipa Iehova i te mau tuahine ma te faahiahia no te poro i te parau apî maitai i te mau fenua e hinaarohia te taata poro. (Sal. 68:11) Tera te fa a te hoê tuahine taa noa. Ua haapeapea râ to ˈna na metua no to ˈna ora. Ua maiti ïa oia i te hoê fenua aita e fifi i te pae poritita e faufaa. Ua papai atura i te Betela e ua fanaˈo i te mau haamaramaramaraa taa maitai e o te tauturu ia ˈna. A ora ˈi e 6 matahiti i tera fenua, ua fanaˈo oia i te mau haamaitairaa rahi. Te na ǒ ra oia: “I te fare, mea iti te taime e nehenehe ai au e haamata i te haapiiraa Bibilia. I to ˈu râ haereraa i te vahi e hinaaro-rahi-hia te taata poro, ua tia ia ˈu ia faatere e rave rahi haapiiraa Bibilia e ia haamaitai i to ˈu ite i te haapii atu.”
7. A faataa i te tupuraa o te hoê utuafare.
7 Utuafare: Mai te peu e e tamarii ta outou, eita iho â anei ïa e nehenehe e haere i te tahi atu fenua no te poro? Ta te hoê utuafare ïa e piti tamarii, e vau e e iva matahiti, i tamata. Teie ta te mama i papai: “Te oaoa nei mâua i te neheneheraa ta mâua tamarii e paari i ǒ nei i pihai iho i te mau pionie taa ê e mitionare. Ua faufaahia to matou oraraa i te taviniraa i te vahi e hinaarohia te taata poro.”
8. E nehenehe anei e tavini i te hoê fenua ê ma te ore e haapii i te tahi atu reo? A faataa.
8 Te reo: E haapii i te tahi atu reo. Tera anei te tapea ra ia oe? Peneiaˈe te paraparauhia ra to oe reo i te tahi atu mau fenua e hinaarohia hau atu â taata poro o te Basileia. Ua haere na hoa faaipoipo reo Beretane i te hoê fenua reo Paniora mea rahi te taata no te fenua ê e paraparau ra i to raua reo. Ua faatae mai te Betela i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau amuiraa e hinaaro ra i te tauturu. Ua maiti raua hoê e ua haere atu e piti taime. Ua hoˈi raua i ǒ raua e ua faaiti mai i ta raua mau haamâuˈaraa no te haaputu i te moni no te hoê matahiti. I te ineineraa raua, ua tauturu te mau taeae no ǒ ia raua ia ite mai i te nohoraa e pee ia raua.
9, 10. E feruri te feia tei faarue i to ratou fenua i te aha, e no te aha?
9 Tei faarue i to ratou fenua: Tera anei no oe? E hinaaro-rahi-hia paha te taata auhune i to oe iho fenua. E nehenehe anei oe e feruri no te hoˈi atu no te tauturu? Mea ohie aˈe paha no oe ia ite mai i te ohipa e te nohoraa i ǒ i te feia no te tahi atu fenua. Hau atu â, e faaroo maitai aˈe paha te taata no ǒ ia oe i te hoê taata ê a faaite ai oe i te poroi o te Basileia.
10 Ua horo ê te hoê taata no Albanie i Italia. Ua noaa ia ˈna te ohipa maitai e ua hapono noa i te moni na to ˈna utuafare i Albanie. I to ˈna haereraa mai i te parau mau, ua haapii oia i to ˈna reo i te hoê pǔpǔ pionie taa ê Italia o te haere i Albanie. E hinaaro-rahi-hia hoi te taata poro i ǒ. Te papai nei te taeae: “Te haere nei ratou i te tuhaa fenua ta ˈu i faarue. Aita ratou i ite i te reo e te oaoa nei ratou i te haere i ǒ. O to ˈu hoi reo e taˈere. Eaha ta ˈu ohipa i Italia?” Faaoti aˈera te taeae e hoˈi i Albanie no te tauturu ia parare te evanelia. Te na ô nei oia: “Te tatarahapa ra anei au i te vaiihoraa i ta ˈu ohipa e i te moni i Italia? Aita roa ˈtu! Ua ite au i te ohipa faufaa i Albanie. No ˈu, te ohipa faufaa roa ˈˈe e o te faaoaoa noa, o te taviniraa ïa ia Iehova ma te aau atoa.”
11, 12. Ia aha ia hinaaro tatou e haere e poro i te hoê fenua ê?
11 Ia aha? Hou a fano ai i Makedonia, ua hinaaro Paulo e to ˈna mau hoa e haere i te pae tooa o te râ. Ua ‘tapeahia râ ratou e te varua moˈa’ e ua haere atura i te pae apatoerau. (Ohi. 16:6) A piri ai ia Bitunia, tapea aˈera Iesu ia ratou. (Ohi. 16:7) Na roto ia Iesu, te aratai noa nei Iehova i te ohipa pororaa. (Mat. 28:20) No reira, mai te peu e te feruri ra oe e haere i te tahi atu fenua, a imi i te aratairaa a Iehova ma te pure ia ˈna.—Luka 14:28-30; Iak. 1:5; a hiˈo i te tumu parau tarenihia “E nafea ia ite e e hinaaro to te fenua ta oe i maiti?”
12 A ani i te mau matahiapo e i te tahi atu mau Kerisetiano feruriraa paari ia parau mai i to ratou manaˈo ma te huna ore. (Mas. 11:14; 15:22) A taio i tei piahia no nia i te taviniraa i te fenua ê e a rave i te mau maimiraa no nia i te mau fenua ta oe e feruri ra e haere atu. A haere atoa paha i ǒ maa hebedoma. Mai te peu e tera iho â, a papai ïa i te hoê rata i te Betela no ǒ no te tahi mau haamaramaramaraa hau. Tei roto te vahi nohoraa i te Annuaire apî. A horoa i tera rata i te mau matahiapo o ta oe amuiraa ia tapao atoa ratou i to ratou manaˈo. E na ratou e hapono atu i te reira.—A hiˈo i te buka Organisés pour faire la volonté de Jéhovah, api 111-112.
13. Eaha te tuhaa a te Betela e eaha ta oe?
13 E hapono atu te Betela i te mau haamaramaramaraa no nia i to ratou fenua o te tauturu ia oe ia rave i te hoê faaotiraa. E ere râ na ratou e haapao i te mau rata e turu ra i to oe hinaaro e poro i ǒ, i te parau faatia no te haere e no te faaea i ǒ tau taime, i to oe nohoraa aore ra i te tahi atu mau ohipa i te pae o te ture. Na oe tera ohipa. Na oe e taniuniu i te mau tia a te hau o to oe fenua i te fenua ta oe e opua ra e tere atu. Na oe e amo i ta oe mau haamâuˈaraa atoa. Ia haapao oe i tera mau mea hou a haere ai.—Gal. 6:5.
14. Ia aha oe ia ratere oe i te hoê fenua ua taotiahia te pororaa aore ra ia haere oe e faaea i ǒ?
14 Fenua ua taotiahia te pororaa: Te haamori nei to tatou mau taeae o te tahi mau fenua ia Iehova ma te ore e faaiteite ia ratou. (Mat. 10:16) Ma te ore e manaˈo, e nehenehe te feia poro e ratere aore ra e haere ra e faaea i ǒ e huti i te ara-maite-raa i nia i ta tatou taviniraa a fifi atu ai to tatou mau taeae no ǒ. Mai te peu e te hinaaro ra oe e haere i tera mau fenua, a papai i to ǒ nei Betela maoti te tino matahiapo o ta oe amuiraa hou a haere atu.
15. Ia ore iho â tatou e nehenehe e haere i te tahi atu fenua, e nafea ia tavini atu â ia Iehova?
15 Ia ore iho â e nehenehe: Mai te peu e eita ta oe e nehenehe e haere i te tahi atu fenua, eiaha e toaruaru. Peneiaˈe ‘e iritihia te tahi atu opani rahi’ o te aratai ia oe i te ohipa. (Kor. 1, 16:8, 9) Ua ite paha ta oe tiaau haaati i te hinaaro e vai ra i pihai iho noa i to oe vahi faaearaa. E tia paha ia oe ia tauturu i te hoê amuiraa aore ra pǔpǔ reo ê. Aore ra e poro rahi atu â i roto i ta oe iho amuiraa. Te mea faufaa roa ˈˈe hoi, o te haamoriraa ïa ma to aau e puai atoa.—Kol. 3:23.
16. Ia nafea tatou i nia i tei hinaaro e tavini i te hoê fenua ê?
16 Ua matau anei oe i te hoê Kerisetiano feruriraa paari e hinaaro ra e na reira? A turu e a faaitoito ia ˈna. I to Paulo faarueraa ia Anetiohia i Suria, o te toru teie o te oire rahi roa ˈˈe o te Hau emepera Roma (i muri mai ia Roma e Alesanederia). E tuhaa fenua rahi ïa ta te amuiraa no Anetiohia. Mea faufaa roa ïa Paulo no ratou e e mihi iho â ratou ia ˈna. Aita râ te Bibilia e faaite ra e ua tapea noa mai ratou ia Paulo. E au ra e aita ratou i manaˈo noa ia ratou, ua haamanaˈo râ e ‘o teie nei ao te aua.’—Mat. 13:38.
17. No te aha e feruri ai e ‘fano i Makedonia’?
17 Ua haamaitai-rahi-hia Paulo e to ˈna mau hoa i te haereraa i Makedonia. I ǒ, i Philipi, ua farerei ratou ia Ludia e ua “haamahorahorahia ihora to ˈna aau e [Iehova], ia haapao oia i te parau i parauhia e Paulo.” (Ohi. 16:14) A feruri na i te oaoa o Paulo e to ˈna mau hoa a bapetizohia ˈi Ludia e to ˈna utuafare taatoa! I te fenua e rave rahi, e taata aau haavare ore â mai ia Ludia tei ore i faaroo atura i te poroi o te Basileia. Ia ‘fano oe i Makedonia,’ e ite oe i te oaoa rahi ia farerei e ia tauturu ia ratou.
[Hohoˈa i te api 5]
E nafea ia ite e e hinaaro to te fenua ta oe i maiti?
• A hiˈo i te Annuaire apî. A hiˈo maitai i te rahiraa taata poro no te taata hoê.
• A hiˈo i te Index no te ite mai i te mau tumu parau e faatiaraa no nia i tera fenua.
• A tauaparau e te feia poro tei haere aore ra tei ora i ǒ.
• Ia feruri oe i te hoê fenua i reira e paraparau-atoa-hia ˈi to oe iho reo, a hiˈo i te mau papai a te ao, i nia anei i te Internet, no te ite ehia rahiraa taata e paraparau ra i to oe reo i ǒ.