“E tia anei ia ˈu ia taui i te vahi faaearaa?”
1 No te pahono i te faaueraa a Iesu ‘e haere e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ,’ ua taui e rave rahi tavini a Iehova i te vahi faaearaa no te tavini i te tahi mau vahi aita i rahi te taata poro. (Mat. 28:19) Te pee ra ratou ia Paulo, o tei pahono i teie piiraa: “E fano mai i Makedonia nei e tauturu mai ia matou.” (Ohi. 16:9) Nafea te reira e au ai ia faaohipahia?
2 A rave i te hoê taahiraa avae i muri aˈe i te tahi: E mau tuhaa fenua anei ta ta outou amuiraa aita e poro-pinepine-hia ra? Mai te peu e e, no te aha e ore ai e haamau i ta outou mau tutavaraa i nia i te reira? Hou a rave ai i te faaotiraa e haere i te tahi atu vahi, a ui i te mau matahiapo te manaˈo ra anei ratou e ua ineine outou i te taui i te vahi faaearaa. A ui atoa i te tiaau haaati ua matau anei oia i te hoê amuiraa tapiri e nehenehe ai outou e faaaano i ta outou taviniraa i reira. Teie râ, i muri aˈe i te numera-maite-raa i te haamâuˈaraa, e hinaaro paha outou e horoa i ta outou tauturu i te tahi atu vahi o te fenua aore ra i te fenua ê. Mai te peu e tera ta outou e hinaaro ra, a papai atu, oia atoa te tino matahiapo o ta outou amuiraa, i te amaa ta outou e hinaaro e tavini. A faatia i ta outou taviniraa teotaratia. E haerea paari ia haere e mataitai i taua vahi ra hou a faaoti ai e noho roa ˈtu i reira.
3 A feruri hou a haere ai i te fenua ê: Te rahi noa ˈtura te mau taeae e tuahine o te reva nei e faaea i te tahi atu mau fenua no te haamaitai i to ratou oraraa aore ra no te horo ê i te faaheporaa. Ua haavarehia te vetahi e te tahi mau taata taiâ ore o tei tǎpǔ e tauturu ia ratou ia parahi i te fenua apî, o tei rave râ i ta ratou moni e o tei faarue ia ratou i muri iho. I te tahi mau taime, e tamata noa taua mau taata ra i te faatîtî i te mau taata no te fenua ê i te pae taatiraa. Ua faaruehia te feia o tei ore i farii i te fenua ta ratou i tae atu, mea ino aˈe ïa to ratou oraraa i ta ratou i fanaˈo i to ratou fenua tumu. I te tahi mau taime, e tia atoa ia ratou ia ani i te mau taeae ia noho i ǒ ratou aore ra e tauturu ia ratou na roto i te tahi atu mau ravea, o te riro ïa ei teimaharaa hau no te tahi mau utuafare Kerisetiano o te faaruru aˈena ra i to ratou iho mau fifi. Ua faataa-ê-hia te mau melo o te tahi mau utuafare, e ua paruparu vetahi mau utuafare i te pae varua no te tahi mau tauiraa i te vahi faaearaa tano ore.—Tim. 1, 6:8-11.
4 Mai te peu e te opua ra outou e taui i te vahi faaearaa no te ora maitai aˈe, eiaha outou e haamoe e, noa ˈtu te vahi ta outou e parahi, e farerei outou i te tahi mau fifi. Mea ohie aˈe ia faaruru i te reira i te hoê vahi ta outou i matau i te reo e te taˈere maoti i te haamata faahou mai te omuaraa i roto i te hoê vahi matau-ore-hia.