Tauturu no te mau utuafare
1. Mea nafea te Sabati i tauturu ai i te mau utuafare Iseraela?
1 E faanahoraa î i te here a Iehova te Sabati o te tauturu i te mau utuafare. E faaea te mau Iseraela i ta ratou ohipa no te feruri maite i to Iehova maitai e i to ratou mau taairaa e o ˈna. E taime maitai ïa no te mau metua no te faaô i te Ture i roto i te aau o te tamarii. (Deut. 6:6, 7) Maoti te Sabati i tia ˈi i te nunaa o Iehova ia feruri i te mau hebedoma atoa i to ratou taairaa e o ˈna.
2. Eaha ta te Sabati e haapii maira no nia ia Iehova?
2 Aita Iehova e titau faahou ra i te mau utuafare ia haapao i te Sabati. Te haapii maira râ tera ture e ua haapao maitai noa to tatou Atua ma te î i te here i te maitai pae varua o to ˈna nunaa. (Isa. 48:17, 18) I teie mahana, te na reira ra oia maoti te arui haamoriraa utuafare.
3. Eaha te fa o te arui haamoriraa utuafare?
3 Fa o te arui haamoriraa utuafare: I Tenuare 2009 i faatupuhia ˈi te Haapiiraa Bibilia a te amuiraa i te po o te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano e o te Putuputuraa no te taviniraa. Te tahi tumu i na reirahia ˈi, ia haapaari ïa te mau utuafare i to ratou taairaa e o Iehova ma te faanaho i te hoê iho â arui i te hebedoma no te haamoriraa utuafare. Ua faaitoitohia te utuafare taitahi ia rave i te reira, ia nehenehe, i te arui o te haapiiraa buka i na mua ˈˈe. E ia faaohipa i tera taime no te mau aparauraa Bibilia e haapiiraa ru ore e tano i te utuafare.
4. Hoê noa hora aparauraa anei? A faataa.
4 No te haere i te Haapiiraa Bibilia a te amuiraa, e titauhia na te taime no te faanehenehe, no te tere, e te vai ra ˈtu â. No te rahiraa o tatou, e ere ïa no te hoê noa hora. I te mea e ua taui ta tatou porotarama, e arui ta tatou i teie nei no te haamori ia Iehova ei utuafare. Eiaha ïa e taotia i ta tatou arui haamoriraa utuafare i te hoê noa hora. Ia haamanaˈo râ tatou i te mau hinaaro e taotiaraa o to tatou utuafare no te faatano i te roaraa o tera aparauraa.
5. Ei taime aparauraa noa anei? A faataa.
5 Ei taime aparauraa noa anei? Ia aparau te mau hoa faaipoipo e te mau utuafare e tamarii i te mau tumu parau Bibilia, te faitoito ra ratou te tahi i te tahi. (Roma 1:12) E piri roa ˈtu â ratou. Ia riro ïa te mau aparauraa Bibilia ei tuhaa faufaa roa ˈˈe o te arui haamoriraa utuafare. E tia atoa râ i te melo taitahi ia haapii ia ˈna iho. Ei hiˈoraa, ia oti te aparauraa, e faaea amui paha te utuafare a haapii noa ˈi te melo taitahi o ˈna anaˈe, peneiaˈe no te faaoti i te faaineine i te mau putuputuraa aore ra no te taio i te mau vea. Ua faaoti vetahi utuafare eiaha e faaama i te afata teata i tera arui.
6. E nafea ia faatere i te aparauraa?
6 E nafea ia faatere i te aparauraa? E ere i te aparauraa ma te uiraa e te pahonoraa noa. Ia oraora e ia anaanatae te arui haamoriraa utuafare, e rave rahi tei tatuhaa i te reira mai te putuputuraa o te hebedoma. E na reira ratou ma te ravea rau. Ei hiˈoraa, e taio paha ratou i te Biblia, e faaineine i te hoê tuhaa o te putuputuraa, e e faaineine no te pororaa. Te horoa ra te api 6 i te tahi manaˈo tauturu.
7. Ia nafea te mau metua?
7 Ia nafea te mau metua? Ei taime hau e te î i te here anaˈe tera arui e haapii maitai aˈe ai to outou utuafare. E na reira paha i rapae au, ia nehenehe. Ia titauhia, a faafaaea. E inuinu vetahi mau utuafare ua oti anaˈe. Eita te mau metua e faaohipa i tera arui no te tamaˈi aore ra no te aˈo. E faanaho râ ratou i te taime no te faaite i te tahi peu aore ra fifi ta ratou i ite. Mea maitai aˈe ia aparau i te tahi mau tupuraa fifi e te tamarii anaˈe i te tahi atu taime i te hebedoma ia ore oia ia huru ê i mua i to ˈna mau taeae e tuahine. Eiaha te tamarii ia haumani e ia fiu i te arui haamoriraa utuafare, ia faaite râ te reira e e Atua oaoa ta tatou e haamori ra.—Tim. 1, 1:11.
8, 9. Eaha te faaineineraa e titauhia i te mau upoo utuafare?
8 E nafea te upoo utuafare e faaineine ai? E faufaa-mau-hia te utuafare ia faaineine na mua te upoo eaha te aparau e e nafea ia hiˈopoa maitai aˈe atu. (Mas. 21:5) Mea maitai ia tauaparau te tane i ta ˈna vahine no nia i te reira. (Mas. 15:22) E te mau upoo utuafare, no te aha e ore ai e ani i te tahi taime i te manaˈo o ta outou tamarii? E ite maitai aˈe ïa outou i ta ratou e anaanatae ra e to ratou mau fifi.
9 Eita te upoo utuafare e rave i te taime rahi roa i te mau hebedoma atoa no te faaineine. E oaoa paha te utuafare i te fanaˈo i te hoê â tuhaa i te hebedoma taitahi. Aita ïa e faufaa ia faaapî noa i te porotarama taatoa. Mea maitai paha no ˈna ia faaineine i te reira i te otiraa iho â te arui haamoriraa. Ua ite maitai ïa oia i te hinaaro o to ˈna utuafare. E papai vetahi i te porotarama a tuu atu ai i te hoê vahi e ite ohie ai to ˈna utuafare, mai te faatoetoeraa. E anaanatae e e tiai ru ïa ratou a vaiiho atu ai i te taime no te faaineine.
10. E nafea te feia o ratou anaˈe?
10 E nafea ïa o vau anaˈe? E nehenehe te feia o ratou anaˈe e haapii ia ratou iho i te arui haamoriraa utuafare. Ia riro te taioraa Bibilia, te faaineineraa i te mau putuputuraa, e te taioraa i Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! ei tuhaa matamua o ta ratou iho porotarama haapiiraa. E hiˈopoa atoa vetahi taata poro i te tahi atu papai. I te tahi taime, e titau manihini paha ratou i te tahi atu taata poro aore ra utuafare ia apiti mai no te hoê aparauraa Bibilia faaitoito.
11, 12. Eaha te tahi mau maitai o te arui haamoriraa utuafare tamau?
11 Maitai o te arui haamoriraa utuafare tamau: E piri atu â te feia e apiti roa ra i te haamoriraa mau ma te haavare ore ia Iehova. E haapaari atoa te mau utuafare e haamori amui ra i to ratou mau taairaa. Ua papai na hoa faaipoipo no nia i te haamaitairaa ta raua i fanaˈo: “Ei pionie aita e tamarii, te tiai ru nei mâua i ta mâua arui haamoriraa utuafare. E au ra e te piri noa ˈtura to mâua taairaa, oia atoa e to tatou Metua i te raˈi. I teie nei, a ara ˈi i te mahana o ta mâua haapiiraa, e parau mâua: ‘Eaha to teie po? E arui haamoriraa utuafare!’”
12 E tauturu atoa teie faanahoraa i te mau utuafare ohipa roa. Ua papai te hoê mama taa noa e piti ta ˈna tamaroa e e pionie tamau hoi: “Auê hoi ta matou haapiiraa utuafare i na mua ˈˈe! No to ˈu rohirohi e ere te reira i te mea tamau e te papu. Aita vau i ite e nafea. Te papai atu nei au no te haamauruuru roa ia outou no te arui haamoriraa utuafare. E haapiiraa utuafare tamau ta matou i teie nei e ua maitaihia matou.”
13. E nafea to outou utuafare e faufaahia ˈi i teie faanahoraa?
13 Mai te Sabati, e ô te arui haamoriraa utuafare a to tatou Metua i te raˈi o te tauturu i te mau utuafare. (Iak. 1:17) Tei to ratou huru faaohiparaa i te Sabati e maitaihia ˈi te mau taairaa o te mau utuafare Iseraela e o Iehova. Hoê â atoa, tei to tatou huru faaohiparaa i te arui no te haamoriraa utuafare e maitaihia ˈi to tatou utuafare. (Kor. 2, 9:6; Gal. 6:7, 8; Kol. 3:23, 24) Ia na reirahia, e tuati te huru aau o to outou utuafare i to te papai salamo: “E mea maitai râ ia ˈu ia haafatata ˈtu i te Atua: ua tiaturi au i te Fatu ra ia Iehova.”—Sal. 73:28.
[Hohoˈa i te api 5]
Eiaha te tamarii ia haumani e ia fiu i te arui haamoriraa utuafare, ia faaite râ te reira e e Atua oaoa ta tatou e haamori ra
[Hohoˈa i te api 6]
A FAAHEREHERE
Manaˈo no te arui haamoriraa utuafare
Bibilia:
• E taio i te hoê tuhaa o te taioraa Bibilia tahebedoma. Ia nehenehe, e taio hoê i te faatiaraa, e te tahi atu i te mau taata taa ê o te aamu.
• E hauti i te hoê tuhaa o te taioraa Bibilia.
• E ani oioi i te melo taitahi ia taio i te mau pene faataahia e ia papai hoê aore ra e piti uiraa. E e rave amui i te mau maimiraa.
• I te mau hebedoma atoa, e faaineine i te hoê tareta e irava Bibilia to nia iho e e tamata i te tamau aau e i te faataa. E rahi mai te tareta, e hiˈo faahou atu ïa i te mau hebedoma atoa no te ite ehia irava i mau.
• E faaroo i te hoê haruharuraa o te taioraa Bibilia a pee ai i te reira i roto i ta oe iho.
Putuputuraa:
• E faaineine i te tahi putuputuraa.
• E faaineine i te mau himene o te hebedoma i mua.
• Mai te peu e e tumu parau ta te tahi i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano aore ra e faahiˈoraa i te Putuputuraa no te taviniraa, e tauaparau i te mau manaˈo e faahitihia, aore ra e vauvau roa ˈtu i mua i te utuafare.
Hinaaro o te utuafare:
• E hiˈopoa i te tumu parau o te buka Les jeunes s’interrogent aore ra Écoute le grand Enseignant.
• E faaineine e nafea i mua i te hoê tupuraa e fa mai paha i te fare haapiiraa.
• E rave i te hoê faaineineraa i reira te mau metua e te mau tamarii e taui ai i to ratou tiaraa. E imi te tamarii i te tumu parau a haaferuri atu ai i te mau metua.
Taviniraa:
• E faaineine i te mau faaiteraa no te hopea hebedoma.
• E aparau no nia i te mau fa au noa a te utuafare no te apiti atu â i te taviniraa i te tau o te Oroa haamanaˈoraa aore ra faaearaa haapiiraa.
• E vaiiho tau minuti i te melo taitahi no te imi e nafea ia pahono i te uiraa taa ê e hiti mai paha i roto i te taviniraa a hauti atu ai i te tupuraa.
Manaˈo tauturu hau:
• E taio i te hoê tumu parau o te mau vea hopea nei.
• E ani oioi i te melo taitahi ia taio i te hoê tumu parau o te mau vea hopea nei ta ratou e anaanatae ra a haapoto atu ai i te reira.
• I te tahi taime, e titau manihini i te hoê taata poro aore ra na hoa faaipoipo ia amui i ta outou arui haamoriraa utuafare e e uiui atu no nia i ta ratou taviniraa.
• E mataitai e e aparau i nia i te hoê o ta tatou video.
• E tauaparau i nia i te Réveillez-vous! i te tumu parau “Les jeunes s’interrogent” aore ra “Apprenons en famille.”
• E tauaparau i nia i Te Pare Tiairaa i te tumu parau “A haapii i ta oe mau tamarii” aore ra “No to tatou feia apî.”
• E taio e e aparau i nia i te hoê tuhaa o te Annuaire hopea nei aore ra i te tahi papai i matara mai i te tairururaa mataeinaa hopea nei.
• Ia oti te hoê tairururaa, e hiˈo faahou i te mau manaˈo faufaa.
• E mataitai i te poieteraa a Iehova, e e aparau no nia i ta te reira e haapii maira no nia ia ˈna.
• E haa amui i nia i te tahi ohipa, mai te hoê hohoˈa iti, hohoˈa fenua, aore ra tapura.