Ua faaite anei oe i te tereraa o te hoê haapiiraa Bibilia i te farereiraa matamua?
Ia pûpû tatou i te hoê haapiiraa Bibilia, e pahono mai paha vetahi e aita ratou e anaanatae ra aore ra e haapiiraa Bibilia ta ratou i ta ratou fare pure. Aita ratou i ite e e haapiiraa maramarama e te au te reira. No ratou, te hoê haapiiraa Bibilia, mai ta ratou noa ïa i matau. Eiaha ïa e pûpû noa ˈtu i te hoê haapiiraa, no te aha e ore ai e rave maa taime iti no te faaite atu i te tereraa o te reira? Ei hiˈoraa: Eiaha e parau noa ˈtu ia ratou e e tutu maa aravihi oe e e hoˈi mai oe e te hoê maa ia tamata ratou; a faatamata roa ˈtu! No te na reira, a faaohipa i te manaˈo tauturu i te api 6 o Ta tatou taviniraa i te Basileia no Tenuare 2006.
“Ia manaˈo oe, e tupu mau anei teie mau parau i te hoê mahana? [A taio i te Isaia 33:24, e a vaiiho i te taata ia pahono.] Te hinaaro nei au e faaite ia oe i te tahi mea anaanatae no nia i teie tumu parau.” A toro atu i te hoê buka Bibilia haapii i te taata, e a parau ia ˈna ia hiˈo i te api 36, te paratarafa 22. A taio i te uiraa i raro i te api, e a ani i te taata ia imi i te pahonoraa a taio ai oe i te paratarafa. A taio faahou i te uiraa, e a faaroo i to ˈna manaˈo. A taio i te tahi atu irava e o ˈna. A tuu i te hoê uiraa te pahonohia i te farereiraa i mua ˈtu, e a faanaho no te hoˈi-faahou-raa. Erâ, ua haamata oe i te hoê haapiiraa Bibilia!