A haapii i ta oe mau tamarii ia haamaitai ia Iehova
1. E nehenehe anei te mau tamarii rii e haamaitai ia Iehova?
1 Te faaitoito ra te Salamo 148:12, 13 i te mau tamaroa e tamahine “ia haamaitai i te iˈoa o Iehova.” Mea rahi te hiˈoraa o te mau tamarii o tei na reira i roto i te mau Papai. Ei hiˈoraa, ‘ua rave noa te tamaiti iti ra o Samuela i te ohipa i mua i te aro o Iehova.’ (Sam. 1, 2:18) Na “te hoê potii iti” i parau i te vahine a Naamana e e nehenehe te peropheta a Iehova i Iseraela e faaora ia Naamana i to ˈna lepera. (Arii 2, 5:1-3) I to Iesu tomoraa i roto i te hiero e te raveraa i te mau ohipa mana, o “te tamarii” tei pii: “Hosana te Tamaiti a Davida.” (Mat. 21:15) E nafea te mau metua e nehenehe ai e haapii i ta ratou mau tamarii ia haamaitai ia Iehova?
2. No te aha mea faufaa ˈi no te mau metua ia horoa i te hoê hiˈoraa maitai no ta ratou mau tamarii?
2 Hiˈoraa: Hou a faaô ai i te parau mau i roto i te aau o ta ratou mau tamarii, ua faaue-na-mua-hia te mau metua tane Iseraela ia hinaaro ia Iehova e ia vai ta ˈna mau faaueraa i roto i to ratou iho aau. (Deut. 6:5-9) Mai te peu e e paraparau maitai oe no nia i te taviniraa a faariro atu ai ei tuhaa o ta oe porotarama tahebedoma, e turaihia ïa ta oe mau tamarii ia hiˈo i te taviniraa mai te hoê ohipa faufaa e te mauruuru.
3. Mea nafea te hoê tuahine i te faufaaraahia i te hiˈoraa o to ˈna mau metua?
3 Te haamanaˈo ra te hoê tuahine ma te putapû: “I to ˈu paariraa mai, ua matau to matou utuafare i te apiti i te taviniraa i te mau hebedoma atoa. Ua nehenehe au e ite e ua oaoa mau to ˈu mau metua i te pororaa. Ua paari matou ma te hiˈo i te taviniraa mai te hoê ohipa au maitai.” Ua riro mai teie tuahine ei taata poro bapetizo-ore-hia i te 7raa o to ˈna matahiti e e 33 matahiti i te maoro to ˈna taviniraa ma te taime taatoa.
4. Eaha te auraa e haamataro riirii i te mau tamarii?
4 Haamataro-riirii-raa: A faaô i ta oe mau tamarii i roto i te taviniraa. Peneiaˈe e nehenehe ratou e horoa i te hoê api parau i te fatu fare, aore ra e taio i te hoê irava. E faaoaoa e e tauturu te reira ia ratou ia tiaturi i to ratou aravihi e faaite i te poroi o te Basileia. A paari noa ˈi ratou, e mea tia ia rahi atu â ta ratou apitiraa i te taviniraa. No reira, a tauturu ia ratou ia haere i mua e ia feruri i te mau fa pae varua.
5. Eaha te titauhia ia faaî te hoê tamarii i te mau titauraa ei taata poro bapetizo-ore-hia?
5 A paraparau i te mau matahiapo ia manaˈo oe e te faaî ra ta oe mau tamarii i te mau titauraa no te riro ei taata poro bapetizo-ore-hia e ia faaite ratou i te hinaaro e na reira. E haamanaˈo te riroraa mai ei taata poro ia ratou i ta ratou iho hopoia e haamaitai ia Iehova. A haamanaˈo noa e eita e titauhia ia ite roa te hoê tamarii mai te mau taata paari bapetizohia hou oia e nehenehe ai e faaî i te mau titauraa. Te taa ra anei i ta oe tamarii te mau haapiiraa tumu o te Bibilia? Te pee ra anei oia i te mau ture aveia morare o te Bibilia? Te hinaaro ra anei oia e apiti i te taviniraa e ia itehia mai oia ei Ite no Iehova? Mai te peu e e, e nehenehe ïa te mau matahiapo e faaoti e te faaî ra oia i te mau titauraa ei taata poro bapetizo-ore-hia.—A hiˈo i te Organisés pour faire la volonté de Jéhovah, api 79-82.
6. No te aha e hoona ˈi ia haamataro te mau metua i ta ratou mau tamarii?
6 E titauhia te tutavaraa no te haapii i te mau tamarii ia haamaitai ia Iehova ma to ratou aau. Teie râ, aita e rea mea o te faaoaoa rahi aˈe i te mau metua i te iteraa i ta ratou mau tamarii ia haere i mua i te pae varua. Te mea faufaa roa, te oaoa ra Iehova ia faaite te mau tamarii i ta ˈna mau ohipa faahiahia.