A atuatu i te mau peu matauhia maitatai, a ooti i te mau haamaitairaa rahi
1. No te aha e mea maitai ai ia hiˈopoa i ta tatou tereraa ohipa matauhia i te pae varua?
1 I te riro-matamua-raa oe ei Kerisetiano, e tutava rahi paha oe i te faatupu i te hoê tereraa ohipa matauhia maitai o te mau mea pae varua, te vai ra te haapiiraa bibilia, te mau putuputuraa Kerisetiano, te pororaa, e te pure. Ei faahopearaa o te haamaitairaa a Iehova i ta oe mau tutavaraa, e paari oe i te pae varua. Peneiaˈe tau matahiti i teie nei to oe bapetizo-raa-hia. Te atuatu ra anei oe i te mau peu matauhia maitatai i te pae varua ta oe i faatupu i muri rii aˈe i to oe riroraa ei Kerisetiano?
2. E nafea tatou e fanaˈo ai i te taioraa i te Bibilia i te mahana taitahi?
2 A hiˈopoa i ta oe tereraa ohipa matauhia: E peu matauhia anei e oe te taioraa i te hoê tuhaa iti o te Parau a te Atua i te mahana taitahi? Auê ïa haamaitairaa rahi ta oe e ooti! (Ios. 1:8; Sal. 1:2, 3) I Iseraela i tahito, e mea tia ia taio te arii taitahi i te hohoˈa o te Ture “e hope noa ˈtu o ˈna pue mahana i te ao nei.” E eaha te mau haamaitairaa? Ua faatupu o ˈna i te aau haehaa e ua haapii i te mǎtaˈu ia Iehova a ore atu ai e faarue i ta ˈNa mau faaueraa. (Deut. 17:18-20) Oia atoa i teie mahana, e tauturu te taioraa i te Bibilia i te mahana taitahi ia tatou ia vai hapa ore e te ino ore i roto i teie ao ino e te piˈo. E tauturu atoa te reira ia tatou ia ineine roa no te taviniraa.—Phil. 2:15; Tim. 2, 3:17, MN.
3. Eaha te mau haamaitairaa ta oe e ooti i te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa?
3 E peu matauhia e Iesu te haereraa i te sunago, i reira te mau Papai e tauaparauhia ˈi. (Luka 4:16) Ma te feaa ore ua faaitoito te reira ia ˈna ia faaruru i te mau ati tei haamauiui ia ˈna. Te haapuaihia atoa nei tatou na roto i te mau haapiiraa i te pae varua e horoahia i te mau putuputuraa a te amuiraa e te “mahanahana” maitai. (Roma 1:12) E tauturu te haaputuputuraa e to tatou mau taeae ia tatou ia faaruru i te mau fifi o teie mau mahana hopea. (Heb. 10:24, 25) E peu matauhia noa anei e oe te haereraa i te mau putuputuraa atoa?
4. E nafea te pororaa i te mau hebedoma atoa e haamaitai ai ia tatou?
4 Te parau maira te faatiaraa faaurua e ua apiti te mau aposetolo i te pororaa i te parau apî maitai ‘i te mau mahana atoa i roto i te hiero e i tera fare i tera fare.’ (Ohi. 5:42, MN) Noa ˈtu e eita ta tatou e nehenehe e poro i te mau mahana atoa, e nehenehe anei tatou e haamatau i te apiti i te tahi huru taviniraa i te mau hebedoma atoa? I te na reiraraa, e papu ia tatou e e aravihi aˈe tatou i te faaiteraa i te Parau a te Atua, e e fanaˈo atoa tatou i te mau tupuraa faaitoito i te tufaraa i te parau mau bibilia na te tahi atu.
5. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia pure tamau ia Iehova?
5 Ua haamaitai-rahi-hia te peropheta Daniela no te taviniraa ia Iehova ma te “tamau maite” i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua titau te reira i te peu matauhia o te pure-tamau-raa ia Iehova. (Dan. 6:10, 16, 20) Oia atoa, a huri tamau ai tatou ia Iehova ra na roto i te pure ma te aau atoa, e haamaitai oia ia tatou i to ˈna varua moˈa. (Luka 11:9-13) Hau atu i te reira, e pahono mai Iehova ma te haafatata mai ia tatou, ma te haafanaˈo ia tatou i te taairaa piri roa e o ˈna. (Sal. 25:14; Iak. 4:8) Auê ïa haamaitairaa rahi e! No reira, ia haa tatou ma te itoito no te atuatu i te mau peu matauhia maitatai e ia ooti i te mau haamaitairaa rahi no ǒ mai ia Iehova ra.