Mea faufaa te mau putuputuraa no te feia apî
1 Ua parau te hoê potii e: “I te tahi taime, e manaˈo vau e o te taurearearaa te taime fifi roa ˈˈe o te oraraa. Te haaatihia ra tatou e te mau taata o te faaturi, o te rave hua i te raau taero e te ava.” Tera atoa anei to outou manaˈo? Mai te peu e e, e manaˈo anei outou e e noaa ia outou anaˈe i te aro i te mau mana iino? Ua ite outou e eita. E hinaaro outou i te faaroo, i te hoê faaroo puai i te mau eˈa maitatai roa o Iehova, no te mea aita anaˈe e faaroo “e ore roa oia e mauruuru.” (Heb. 11:6) Ia haere outou i te mau putuputuraa a te amuiraa, e haapaari outou i ta outou mau tiaturiraa Kerisetiano e ta outou faaotiraa papu e ape i te ino.
2 E nehenehe te mau putuputuraa e tauturu rahi ia outou: No te aha tatou e au roa ˈi e amu i te hoê maa au maitai e te mau hoa rahi? E ere anei no te mea e faaau tatou i te hoê maa maitai i te hoê auhoaraa au roa i roto i te hoê huru tupuraa faafaaearaa? Mai tera atoa i roto i ta tatou mau putuputuraa, i te pae varua iho â ïa.
3 I te mau putuputuraa, e faahohonu tatou i te tahi mau tumu parau o te haapii: mai te ravea ia faaruru i te mau tapitapi i te mau mahana atoa e tae atu i te mau parau tohu Bibilia faahiahia mau. I reira, e fanaˈo tatou i te hoê haapiiraa ohie, o te tauturu mai ia ora tatou i te huru oraraa maitai roa ˈˈe e ia faaruru i te mau fifi e tupu mai. O te mau hoa e itehia ra i te mau putuputuraa te mau hoa maitai roa ˈˈe, e mea au maitai te huru tupuraa pae varua i reira. (Sal. 133:1) E ere i te mea maere ia parau te hoê taurearea e: “E haere au i te haapiiraa e pau aˈe te mahana, e mea rohirohi. Area te mau putuputuraa ra, e au ïa i te hoê vahi ruperupe i roto i te medebara: i reira, e noaa mai ia ˈu te puai no te faaoromai i te mahana haapiiraa i muri iho.” Ua parau te hoê potii e: “Ua itea mai ia ˈu e e tauturu mai te amuiraa fatata roa e te feia e here ra ia Iehova ia vai piri noa vau ia ˈna.”
4 Mai te peu e ua tapao outou i to outou iˈoa i te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia, e haapii outou i te haaputu i te tahi mau manaˈo Bibilia, i te faanaho i te reira ei tumu parau, ia oti, i te vauvau i te reira ei aparauraa i mua i te feia e faaroo ra i te Piha a te Basileia. Te taa ra anei ia outou e mea fanaˈo outou? Te haapii ra outou i te vauvau ma te aravihi i te mau parau mau faufaa roa o te Parau a te Atua. Te vai ra ˈtu â anei te tahi haapiiraa o te horoa ra i te hoê faaineineraa faufaa rahi mai teie na te feia apî?
5 Nafea ia haafaufaa roa i te mau putuputuraa: No te haafaufaa roa i te mau putuputuraa, mea titauhia e toru mea. Te faaineineraa, te pahonoraa e te faaohiparaa.
6 A faaineine i te reira: A faaherehere tamau i te taime no te faaineine i te mau putuputuraa. Eiaha e vaiiho e ia rave te mau ohipa haapiiraa, te hoê ohipa afa taime aore ra te mau faaanaanataeraa i te taime ta outou e hinaaro no te faahohonu na mua i te mau tumu parau e hohorahia i te mau putuputuraa atoa. Mea faufaa ia haamau i te hoê porotarama maitai. Mea faufaa iho â râ ia faaohipa i te porotarama tahebedoma o te taioraa Bibilia no te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia. E navai noa tau minuti i te mahana no te taio e no te feruriruri i te mau pene i faataahia. Hoê aore ra e piti aˈe mahana hou te haapiiraa buka e te haapiiraa o Te Pare Tiairaa, a faaherehere i te taime no te faaineine i te reira. Ia nehenehe ta outou, a faaineine atoa i te putuputuraa no te taviniraa o te hebedoma.
7 A pahono: Te faatia ra te Bibilia e i te 12raa o to ˈna matahiti, ua itehia Iesu i roto i te hiero e faaroo ra, e uiui ra e e horoa ra i te mau pahonoraa. (Luka 2:46, 47) Oia hoi, ua horoa roa oia ia ˈna iho. E faufaa-rahi-aˈe-hia outou i te mau putuputuraa ia tutava outou i te pahono.
8 Na mua, a haamau i to outou feruriraa i nia i te mea e haapiihia ra. I te tahi taime, mea fifi aˈe te faaroo i te vauvau i te hoê tumu parau. No te aha? No te mea e nehenehe to tatou feruriraa e nevaneva haere. E nafea ïa tatou? E rave tatou i te tahi mau tapaopaoraa. Aita ˈtu anaˈe e taoˈa ê no te papai i nia iho, e au ra e e afai mai te mau Kerisetiano no te senekele matamua i te tahi mau tâpû potera i te mau putuputuraa. Ia faaroo ratou i te taioraa o te mau Papai, e papai ratou i te mau irava e te inita i nia i te mau tâpû potera. Ma te rave i te tahi mau tapaopaoraa, e mau ïa to outou feruriraa i nia i te mea e parauhia ra.
9 Hau atu â, a haamau i te tapao e pahono i te mau taime atoa e hiˈopoahia ˈi te hoê tumu parau ma te mau uiraa e te mau pahonoraa. E faufaa-roa-hia ˈtu â outou i te reira ia pahono outou na roto i ta outou iho mau parau, no te mea te na ô ra te Maseli 15:28 e: “Te imi ra te aau o te feia parau-tia ra i te parau ia parau.”
10 A faaohipa i ta outou e haapii ra: Ia papu ia outou e ‘te ohipa ra’ te mea ta outou e haapii ra “i roto ia outou,” tera te tuhaa hopea. (Tes. 1, 2:13) Ia faaohipa outou i te mau manaˈo nehenehe ta outou e haapii ra i tera e tera putuputuraa, e haafatata ˈtu ïa outou i te Atua ra o Iehova. E riro oia ei ihotaata varua mau no outou e e ite outou i te oaoa e te mauruuru hohonu ma te ‘haapao tamau i te parau mau,’ e haafaufaa ˈtu ai i te reira.—Ioa. 3, 4.
11 E te mau taeae e tuahine apî, ia faaineine tamau outou i te mau putuputuraa, ia pahono outou e ia faaohipa outou i ta outou e haapii ra, e au mau â outou i te reira. I te hoê â taime, e faufaa-rahi-hia outou i te reira. E puai to outou faaroo e e faaoti papu outou eiaha e taiva i to outou Metua i te raˈi ra, o Iehova.—Sal. 145:18.