Te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa: te hoê opani rahi o te aratai atu i te ohipa ra
1 Na roto i te peropheta Ieremia, ua tohu Iehova e: “E tuu hoi au i te tiai i nia iho [i to ˈu nunaa], ei faaamu ia ratou ra. E ore atura ratou e mǎtaˈu faahou, e ore e horuhoru, e ore hoi ratou e na reira-faahou-hia mai.” (Ier. 23:4) Te tupu ra te hoê ohipa tiai mamoe mai tera i teie mahana i rotopu i te mau taata no te mau nunaa atoa. Te rave-maitai-hia ra te reira e te mau ahuru tausani matahiapo. Hau atu â, te pûpû ra te hoê nahoa taata apî mai te hau o te poipoi ra to ratou numera, ia ratou no te tavini ia Iehova. (Sal. 110:3) E haamaitairaa mau tera mau taeae haehaa no te mau amuiraa a te nunaa o te Atua. A tamau noa ˈi te ohipa haaputuputuraa pae varua, e mea titau-noa-hia â ia haavata te mau tane aravihi ia ratou no te tavini i to ratou mau taeae.
2 O te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa te hoê faanahoraa maitai roa no te faaineine i te mau matahiapo e tavini tauturu taa noa ia amo i te mau hopoia rahi atu â. Mai te haamataraa mai â o taua haapiiraa ra i te matahiti 1987, e 22 000 tiahapa piahi no roto mai fatata 140 amaa tei fanaˈo i te faaineineraa, oia hoi e 999 piha. Ua riro te haapiiraa no tera mau taeae ei “opani rahi o te aratai atu i te ohipa ra.”—Kor. 1, 16:9, MN.
3 Te fa: Te fa o te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, o te faaineineraa ïa i te mau tane ia nehenehe ratou e amo i te mau hopoia i te mau vahi atoa e hinaarohia ˈi te tauturu i roto i te faanahonahoraa. E haamaitai te haapiiraa i to ratou aravihi no te rave i te upoo i roto i te ohipa pororaa evanelia, te faaamu i te nǎnǎ e te haapii i roto i te amuiraa. I muri aˈe i te faatuiteraa, e nominohia vetahi mau piahi ei pionie taa ê aore ra tiaau ratere i to ratou iho fenua aore ra i te ara. E tonohia te tahi atu e tavini i roto i ta ratou iho amuiraa aore ra e tavini noa ratou i roto i te tuhaa fenua a ta ratou amaa, i te mau vahi e hinaarohia ˈi ratou.
4 I te roaraa o na hebedoma haapiiraa e vau, e haapii hohonu te mau piahi i te Bibilia. E hiˈopoa maite ratou e rave rahi roa haapiiraa bibilia e te mau hopoia a te tiai mamoe e te mau faaueraa e pee no te faaafaro i te mau fifi o te oraraa Kerisetiano. E haapii atoa ratou i ta te mau Papai e faataa ra no nia i te mau ohipa faatereraa, haavaraa, e faanahonahoraa. E fanaˈo ratou i te hoê faaineineraa taa maitai no te paraparau i mua i te taata. E e tauturuhia ratou taitahi ia haere oioi ratou i mua i te pae varua.
5 Te mau titauraa: Papu maitai e e titauhia te hoê faito teitei no te apiti i taua haapiiraa ra. E hinaarohia te mau matahiapo aore ra tavini tauturu e piti aˈe matahiti i te maoro to ratou taviniraa mai tera, mea faaea taa noa, e to roto to ratou faito matahiti i te 23 e te 50 matahiti. Ia ite ratou i te taio, te papai e te paraparau maitai i te reo e faaohipa-pinepine-hia i roto i te haapiiraa e tia ˈi. Hau atu â, mea oraora maitai ratou, a ore atu ai e hinaaro i te tahi utuuturaa aore ra maa taa ê. O te mau pionie tamau te maitihia na mua.
6 E titauhia ia ineine e ia tia i te mau piahi ia tavini i te vahi e hinaarohia ˈi ratou. E titauhia te hoê â huru feruriraa e to te peropheta Isaia, tei pûpû ia ˈna ma te aau atoa no te hoê ohipa taa ê, ma te parau e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” (Isa. 6:9) Ua faahotu atoa Isaia i te haehaa i te roaraa o to ˈna oraraa taatoa. Te mea e turai i te mau Kerisetiano o te apiti i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, o te here ïa i te mau taeae e te hinaaro e tavini ia ratou, eiaha râ te hinaaro i te tiaraa teitei aore ra te toroa taa ê. Papu maitai e i muri aˈe i taua faaineineraa maitai ra, e mea tia ia faaohipa te feia faatuitehia i ta ratou i haapii no te maitai o vetahi ê.—Luka 12:48.
7 Te mau haamaitairaa: I te roaraa o na hebedoma haapiiraa hohonu e vau, e “faaamuhia” te mau piahi ‘i te parau o te faaroo e i te parau maitai.’ (Tim. 1, 4:6) E ite ïa ratou e nafea ia tauturu e ia faaitoito i to ratou mau hoa i roto i te mau amuiraa e te mau tuhaa haaati i reira ratou e tonohia ˈi. I te vahi e rave rahi i tonohia ˈi te mau piahi o te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, ua maraa te pororaa, ua faaitoitohia te taviniraa pionie i rotopu iho â râ i te feia apî, e ua haapao-maite-hia ˈtu â e rave rahi melo tae apî mai i roto i te nunaa o te Atua.
8 E matahiapo aore ra e tavini tauturu taa noa anei outou to roto to outou faito matahiti i te 23 e te 50? No te aha e ore ai e faaî i te hoê parau aniraa no te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa? E taeae apî anei outou e uiui ra no nia i ta outou mau fa vai maoro i roto i te taviniraa a Iehova? No te aha e ore ai e ora noa ma te haehaa e te haapeapea ore, a tomo atu ai na tera “opani rahi o te aratai atu i te ohipa ra”? E horoa mai te reira i te oaoa e te mauruuru rahi. Oia mau, e haamaitairaa te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa eiaha noa no te feia e apiti atu, no te mau amuiraa atoa râ a te nunaa o te Atua i te ao nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 3]
Te tahi mau faaiteraa
“Mai taua faaineineraa mai ra, ua maitai mau â ta ˈu huru pororaa, e ua ite atu â vau i te faaamu i te mamoe ma te paari, ma te faaohipa i te mau Papai.”
“Maoti tera haapiiraa, te rave nei au i ta ˈu mau hopoia rau i roto i te amuiraa ma te tiaturi papu atu â”
“Ua taui [tera haapiiraa] fatata i te mau tuhaa atoa o to ˈu oraraa, ta ˈu iho â râ huru hiˈoraa i te faatereraa teotaratia e te faanahonahoraa a te Atua.”
“Ua tauturu mai te faaineineraa ta ˈu i fanaˈo ia taa ia ˈu e mea tia ia haavata vau ia ˈu no te tavini i te vahi e hinaarohia ˈi te tauturu.”