Te tapearaa i te au-maitai-raa i rotopu i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu
I MURI iti noa ˈˈe i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua tupu te hoê ohipa ru i roto i te amuiraa kerisetiano haamau-apî-hia. Ua ravehia te hoê faanahoraa no te haapao i te mau vahine ivi. I muri iho aˈera “ua tupu ihora te amuamu a te Heleni i te Hebera, no te mea aore to ratou mau ivi vahine i haapaohia i te tufaraa taoˈa i te mau mahana atoa ra.”—Ohipa 6:1.
Ua haere teie mau amuamu i roto i te taria o te mau aposetolo. “E ua haaputuputu maira te ahuru ma piti ra i te mau pîpî atoa e rave rahi, na ô atura, E ere hoi i te mea au ia matou ia haapae i te parau a te Atua a raverave ai i te mau amuraamaa na. E tena na, e te mau taeae nei, e imi iho na outou i e toohitu pue taata roo maitatai, e te î i te varua moˈa e te paari i roto ia outou na, o ta matou ïa e haapao no te reira ohipa.”—Ohipa 6:2, 3.
Te faahohoˈa ra te reira i te hoê faaueraa tumu faufaa no te faanahonahoraa i roto i te amuiraa kerisetiano. Ua faaohipahia te tahi mau taata haapao no te arai i te mau tereraa ohipa matauhia, area te haapao nei vetahi ê atu i te mau mea faufaa i te pae varua. E ere râ i te taime matamua a itehia ˈi te reira. I Iseraela tahito, ua nominohia o Aarona e ta ˈna huaai ia tavini ei mau tahuˈa no te pûpû i te mau tusia na te Atua. Teie râ, ua faaue o Iehova ia tauturu te mau ati Levi ia ratou na roto i te ‘arairaa i te mau mauhaa atoa o te tiahapa amuiraa.’ (Numera 3:5-10) Oia atoa, te tauturuhia nei te mau tiaau no teie mahana na te mau tavini tauturu.
Te tuhaa a te mau matahiapo e a te mau tavini tauturu
Te faataa ra te mau Papai i te mau aravihi taa ê e titauhia i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu. (Timoteo 1, 3:1-10, 12, 13; Tito 1:6-9) E ere ratou i te mau taata tataˈu, te ohipa nei râ ratou no te hoê â tapao—te faaitoitoraa i te amuiraa. (Faaau e te Ephesia 4:11-13.) Noa ˈtu râ, te vai ra te tahi mau taa-ê-raa i roto i te ohipa o ta ratou e rave nei i roto i te amuiraa. I roto i te Petero 1, 5:2, te parauhia ra i te mau tiaau e: “A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na, e rave i te toroa episekopo, eiaha ra no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mau râ o te aau.” E utua ta ratou i mua i te Atua no ta ratou huru amoraa i teie hopoia moˈa.—Hebera 13:17.
Eaha ïa no te mau tavini tauturu? Aita te mau Papai e titau ra ia aravihi aˈe ratou no te haapii. Mea taa ê rii ta ratou mau hopoia i ta te mau matahiapo. I te senekele matamua o to tatou nei tau, ma te feaa ore e vai na e rave rahi mau mea i te pae materia, mea matauhia, aore ra i te pae tamuta o tei titau i te ara-maite-raa, peneiaˈe te imiraa i te mau mauhaa no te papai faahou i te mau Papai aore ra no te papai ia ˈna iho i te reira.
I teie mahana, te tamau noa nei te mau tavini tauturu i te faatupu e rave rau mau ohipa faufaa i roto i te amuiraa, mai te haapaoraa i te faufaa moni a te amuiraa e te mau tuhaa fenua, te opereraa i te mau vea e te mau buka, e te tamâraa i te Piha no te Basileia. Ua faaohipa-atoa-hia paha vetahi mau tavini tauturu aravihi no te orero, i te tahi mau taime no te faatere i te Haapiiraa buka a te amuiraa, no te haapao i te Putuputuraa no te taviniraa, e no te horoa i te mau oreroraa parau huiraatira.
Ia ohipa amui te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ma te au maitai, te haamâhahia ra te mau hinaaro o te amuiraa—i te pae varua e te pae faanahonahoraa—ma te hoê huru aifaito. E oaoa, e puai, e e hotu ïa i te pae varua te mau melo o te amuiraa. A haamanaˈo i ta Paulo i papai no tei faatavaihia i Ephesia e: “E i ati ai hoi no te maitai o te mau tiaatiraa atoa, e te puai au o te mau vahi atoa ra, tupu aˈera te tino i te rahiraa o to ˈna iho maitai ma te aroha.”—Ephesia 4:16.
E tia i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ia haa no te faatupu i te hoê â au-maitai-raa, oia hoi, te fariiraa, te tuearaa, te rave-amui-raa i te ohipa, e te tahoêraa. Teie râ, eita teie au-maitai-raa e haere noa mai. E tia ia faatupu e ia paruru maite i te reira.
Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave
Te hoê taahiraa avae faufaa roa oia hoi te fariiraa e e ere te mau taairaa i rotopu i te hoê matahiapo e te hoê tavini tauturu mai te mau taairaa i rotopu i te hoê fatu e te hoê tîtî aore ra i rotopu i te hoê paoti e te hoê rave ohipa. Ia vai anaˈe te au-maitai-raa mau, e faariro te mau matahiapo i te mau tavini tauturu mai te mau tavini au a te Atua. (Faaau e te Korinetia 1, 3:6-9.) “I te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi, [a horoa ˈtu i te hiˈoraa]” ta te Roma 12:10 ïa e parau ra. E ape ïa te mau matahiapo i te faariro i te mau tavini tauturu ma te hoê huru faahaehaaraa ia ratou. E faaitoito ratou, eita râ ratou e faaino i te tahi opuaraa tia. E riro te faaturaraa i te mau tavini tauturu i te turai ia ratou ia horoa i te mau huru maitatai roa ˈˈe i roto ia ratou e e tauturu atoa oia ia ratou ia haafaufaa i ta ratou ohipa i roto i te amuiraa.
E tia atoa i te mau matahiapo ia haamanaˈo e i roto i ta ratou hopoia tiai i te mamoe a te Atua e tufa na ratou te haapaoraa i te mau taeae e tavini ra oia atoa te mau tavini tauturu. Parau mau, te tiaihia ra i teie mau taata haapao ia riro ei mau kerisetiano paari. Noa ˈtu râ, mai te toea o te nǎnǎ, te titau nei ratou ia haapaohia ratou i te tahi mau taime. E tia i te mau matahiapo ia anaanatae maite i to ratou tupuraa i te pae varua.
Ei hiˈoraa, i to te aposetolo Paulo farereiraa i te taata apî ra o Timoteo, ua ite oioi ia ˈna i tei maraa ia Timoteo e ua ‘hinaaro atura oia ia ˈna e haere atoa raua.’ (Ohipa 16:3) Ua tavini o Timoteo ei hoa ratere no Paulo, ma te fanaˈo oia i te hoê faaineineraa faufaa mau. Oia mau, ua nehenehe ia Paulo e papai tau matahiti i muri iho i te mau kerisetiano no Korinetia e: “I tono atu ai au i tau tamaiti here e te haavare ore i te Fatu nei, ia Timoteo, ia outou na, na ˈna e faaite atu ia outou i to ˈu mau haerea i te Mesia nei.”—Korinetia 1, 4:17.
E te mau matahiapo e, ua haamata anei outou i te faaohipa i te aravihi o te mau tavini tauturu i roto i ta outou amuiraa? Te tauturu ra anei outou ia ratou ia haere i mua na roto i te haamataroraa ia ratou ia orero i mua i te taata e ia rave i te mau maimiraa bibilia? Ua titau manihini anei outou i tei aravihi no te apiti atu ia outou i roto i te mau tere farereiraa no te faaitoitoraa? Te ohipa ra anei outou e o ratou i roto i te taviniraa? I roto i te parabole a Iesu no nia i te mau taleni, ua parau te fatu i ta ˈna mau tavini haapao maitai e: “Ua tia roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore.” (Mataio 25:23) Te haapopou rahi atoa ra anei outou i te mau tavini tauturu o te amo haehaa nei i ta ratou mau hopoia ma te hoê huru maitai? (Faaau e te Maseli 3:27.) Mai te peu e aita, aita anei ratou e manaˈo e aita ta ratou ohipa e auhia ra?
Mea faufaa rahi atoa te aparauraa no te hoê auraa raveraa i te ohipa au maitai. (Faaau e te Maseli 15:22.) Eita roa ˈtu e tia ia operehia te mau hopoia e ia faaotihia ratou ma te hoê huru etaeta aore ra ia rave-noa-hia mai te reira. E tia i te mau matahiapo ia tauaparau na roto i te pure e nafea te mau aravihi o te hoê taeae e nehenehe e faaohipa-maitai-hia aˈe i roto i te amuiraa. (Faaau e te Mataio 25:15.) Ia faaotihia te hoê hopoia, e tia i te hoê taeae ia taa maitai e eaha mau na tei titauhia ra ia ˈna. “Aore e aˈo ra” ta te Maseli 11:14 ïa e faaara ra, “e hiˈa ïa te taata.”
E ere roa ˈtu i te mea ohie ia parau noa ˈtu i te hoê taeae e e rave i te hopoia haapaoraa i te faufaa moni, i te mau vea, aore ra i te mau buka a te tahi atu tavini. I te tahi mau taime, e rave te hoê taeae tei horoa-apî-hia i te hoê hopoia i te mau tabula e rave rahi mau hape aore ra aita i hope roa. Auê ïa au ore e! “E rave râ i te mau mea atoa ra ma te tia e ma te nehenehe,” ta te Korinetia 1, 14:40 ïa e faataa ra. E tia i te mau matahiapo ia rave i te mau faanahoraa no te faaineine i te mau taeae, ma te haapii ia ratou i te mau huru raveraa o te amuiraa e ma te horoa ˈtu i te hoê hiˈoraa mea nafea ia pee i teie mau huru raveraa. Ei hiˈoraa, e tia ia faanaho te mau matahiapo i te mau faufaa moni a te amuiraa ia hiˈopoahia e ia fariihia i te mau toru avaˈe atoa. E nehenehe te haafaufaa-ore-raa i teie faanahoraa faufaa mau e aratai mai i te mau fifi e e faaino i te faaturaraa a te mau tavini tauturu i te mau titauraa faanahohia.
Tera râ, mai te peu e e au ra e mea haapao ore te hoê taeae i roto i te amoraa i te hoê hopoia taa ê? Maoti i te iriti-oioi-noa-raa i ta ˈna hopoia, e tia i te mau matahiapo ia tauaparau e o ˈna no nia i taua ohipa ra. Peneiaˈe te tumu o te fifi o te matau-ore-raa ïa. Mai te peu e e fifi-tamau-noa-hia te taeae i te amoraa i ta ˈna hopoia, e ohipa maitai aˈe paha o ˈna i nia i te tahi atu hopoia.
E nehenehe atoa te mau matahiapo e faatupu i te au-maitai-raa na roto i te faaiteraa i te haehaa. Te faaitoito ra te Philipi 2:3 i te mau kerisetiano ‘ia ore roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho.’ E tia ïa i te hoê matahiapo ia tamata i te auraro mai te peu e e faaue te hoê taeae farii taata ia ˈna ia haere oia e parahi i te tahi atu vahi o te piha, ma te ore e manaˈo e i te mea e e matahiapo o ˈna, eita ïa e tia ia ˈna ia auraro. Peneiaˈe te pee noa ra te taeae farii taata i te faaueraa e parahi i te tahi atu vahi o te piha, tera râ e tia ia ˈna ia haamanaˈo e e ere te reira i te ture ofati ore.a E ape te hoê matahiapo i te vahavaha faufaa ore noa i te mau faaotiraa no taua mau mea ra i haapaohia e te hoê tavini tauturu.
Te ohiparaa te mau tavini tauturu no te au-maitai-raa
‘E tia atoa i te mau tavini tauturu ia haapao maitai,’ ta te aposetolo Paulo ïa i faataa. (Timoteo 1, 3:8) E ohipa ma te rahi to ratou raveraa i te mau hopoia ma te haapao maitai—mai te hoê tuhaa o ta ratou taviniraa moˈa—no te arai i te mau fifi e nehenehe e tupu mai. Mai te peu e e tavini tauturu outou, te rave ra anei outou i ta outou mau hopoia ma te anaanatae mau? (Roma 12:7, 8) Te haamaitai ra anei outou ia outou iho ia aravihi oia i roto i te amoraa i ta outou mau hopoia? E nehenehe anei outou e tiaturihia e e papuhia? Te faaite ra anei outou i te hoê huru feruriraa tae mau ia operehia te mau hopoia? Te amo nei te hoê tavini tauturu no te hoê vahi no Afirika e toru hopoia taa ê i roto i te amuiraa. Eaha to ˈna haerea? “E, te faataa ra te reira e e rave rahi â ohipa puai,” ta ˈna ïa e faahiti ra, “e aita te rave-puai-raa i te ohipa i haapohe aˈenei ia outou.” Oia mau, te fanaˈo nei te feia e horoa ra ma te aau tae i te oaoa rahi mau.—Ohipa 20:35.
E nehenehe atoa outou e ohipa ma te rahi, no te faatupu i te au-maitai-raa na roto i te rave-amui-raa i te ohipa e te mau matahiapo. “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou,” ta te Hebera 13:17 ïa e parau ra, “te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau varua [nephe], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.” Parau mau, e mau taata tia ore te mau matahiapo, e peneiaˈe mea ohie roa ia ite i te hapa i roto ia ratou. E faatupu te hoê haerea faahapa ia vetahi i te tiaturi ore. E nehenehe oia e faaino i to outou oaoa e e faaino i te tahi atu i roto i te amuiraa. Ua horoa ïa te aposetolo Petero i teie aˈoraa e: “O outou . . . te feia apî ra, e auraro maite outou i te feia paari. E o outou atoa hoi e auraro maite ia outou iho, e ia faaahuhia outou i te haehaa . . . E tena na, e faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra.”—Petero 1, 5:5, 6.
E tano maitai teie aˈoraa mai te peu e te manaˈo ra outou e te tâuˈa-ore-hia ra outou i te pae o te mau hopoia taviniraa. Peneiaˈe ua ‘hinaaro uˈana outou i te hoê toroa tiaau,’ aita râ te tahi noa ˈˈe nominoraa i ravehia. (Timoteo 1, 3:1) E nehenehe te hoê huru feruriraa haehaa e tauturu ia outou ia tapea noa i ‘te hoê haerea tiai.’ (Te oto o Ieremia 3:24) Maoti i te inoino i te mau matahiapo—o te faaino ma te papu maitai i ta outou mau auraa i roto i te ohipa—a ani ia ratou e mai te peu e te vai ra te tahi mau tuhaa ta outou paha e nehenehe e haamaitai. Ma te feaa ore e riro to outou aau tae mau i te farii e i te faaohipa i te mau aˈoraa ei tapao no te paari i te pae varua.
E nehenehe te haehaa paieti e te iteraa i te mau otia e tauturu i te hoê tavini tauturu ia tapea noa i to ˈna aifaitoraa mai te peu e te vai ra ia ˈna i te tahi mau aravihi taa ê aore ra te tahi mau maitai i te pae ite e totiale. Auê ïa to ˈna hinaaro rahi e tamata i te tataˈu i te mau matahiapo aore ra i te tuu i te tapao i nia i to ˈna iho mau aravihi e! Te faahaamanaˈo ra te Maseli 11:2 ia tatou e “tei te feia haehaa râ te paari.” E taa i te hoê taeae haehaa i to ˈna mau otia. E ohipa o ˈna ma te aau tae e te mǎrû e e faaohipa oia i to ˈna mau aravihi no te turu i te mau matahiapo. E faaitoito atoa te iteraa i to ˈna mau otia ia ˈna ia feruri e noa ˈtu e e ite o teie nei ao hau atu paha to ˈna, te erehia paha o ˈna i te pae o te mau tuhaa faufaa o te paari e te ite i te pae varua—mau huru maitatai aˈe paha e vai ra i te mau matahiapo.—Korinetia 1, 1:26–2:13; Philipi 1:9.
Papu maitai, e tuhaa faufaa roa ta te mau matahiapo e te mau tavini tauturu. E nehenehe ratou paatoa e ohipa ma te rahi no te faaitoito i te taatoaraa o te amuiraa. No te rave râ i te reira, e tia ia ratou ia rave amui i te ohipa ma te au maitai, “ma te aau haehaa, e te mǎrû, ma te haamahuraa roa, i te faaoromairaa te tahi i te tahi ma te aroha; ma te ara maite ia vai â te au tahoê a te varua i te ati ra i te hau.”—Ephesia 4:2, 3.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no atete 1992, api 12.
[Hohoˈa i te api 27]
Te faariro nei te mau matahiapo i te mau tavini tauturu, eiaha mai te feia o ta ratou e raatira nei, mai te mau tavini râ a te Atua