Eaha ta outou e tuu i te parahiraa matamua?
1 Te tuu nei te mau pǔpǔ faaroo e rave rahi i te faufaaraa i nia i te mau ohipa hamani maitai, mai te haamauraa i te mau taatiraa no te haapiiraa aore ra no te rapaauraa. Noa ˈtu e aita i moe ia ratou “te hamani maitai, e te horoa,” te haafaufaa nei te mau Ite no Iehova i te tauturu pae varua.—Heb. 13:16.
2 Te hiˈoraa i vaiihohia mai i te senekele matamua: Ua rave o Iesu i te ohipa faahiahia e rave rahi i roto i ta ˈna taviniraa i te fenua nei. O te faaiteraa râ i te parau mau ta ˈna i tuu i te parahiraa matamua. (Luka 4:43; Ioa. 18:37; Ohi. 10:38) Ua horoa o ˈna i te aˈoraa ‘e haere e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ ma te haapii atu ia ratou,’ i te feia i pee ia ˈna. (Mat. 28:19, 20) Hau atu â, ua haapapu o ˈna e e rave te feia e faaroo to ratou ia ˈna i te ohipa ta ˈna i rave i nia i te hoê faito rahi atu â. (Ioa. 14:12) Ua tuu o Iesu i te pororaa i te parahiraa matamua no te mea e faaite te reira i te mau taata i te eˈa o te ora.—Ioa. 17:3.
3 No te aposetolo Paulo e mea “tia” ia poro oia, e titauraa tera eita e tia ia ˈna ia haafaufaa ore. (Kor. 1, 9:16, 17) Ua ineine o ˈna i te rave i te mau haapaeraa atoa e i te faaruru i te mau tamataraa atoa no te rave i ta ˈna taviniraa. (Ohi. 20:22-24) Te reira atoa te huru feruriraa o te aposetolo Petero e to ˈna mau hoa. Noa ˈtu te tapearaa e te papai, “aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia.”—Ohi. 5:40-42.
4 E o tatou ïa? Te tuu ra anei tatou i te ohipa e faaite i te parau apî maitai o te Basileia e e faariro i te taata ei pǐpǐ i te parahiraa matamua? Mai ia Iesu, te anaanatae ra anei tatou ma te haavare ore i te mau taata ‘tei purara e tei faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra’? (Mat. 9:36) Te faaite maitai ra te mau tupuraa i teie mahana e te mau parau tohu bibilia atoa e ua fatata teie faanahoraa ino i te mou. Mai te peu e e haamanaˈo noa tatou i te faufaaraa ia poro, e tamau noa tatou i te rave atu ma te itoito rahi.
5 A hiˈopoa i to outou huru tupuraa: A taui noa ˈi to tatou huru tupuraa, e mea maitai ia feruri tamau mai te peu e e nehenehe tatou e taui i to tatou oraraa no te poro hau atu â. Ua faaea te hoê tuahine e pionie tamau i te mau matahiti 50, 60, e 70 i ta ˈna taviniraa no to ˈna maˈimaˈi. I muri aˈe râ, ua maitai mai oia. Aita i maoro aˈenei, ua hiˈopoa faahou o ˈna i to ˈna huru tupuraa e ua manaˈo e e nehenehe ta ˈna e rave faahou i te taviniraa pionie. Auê ïa oia i te oaoa i te apitiraa i te Haapiiraa no te mau pionie i te 90raa o to ˈna matahiti! E o outou? Ua fatata anei outou i te faatuhaahia, aore ra i te faatuitehia? E nehenehe anei te hoê tauiraa e tauturu ia outou ia riro ei pionie?
6 I to Iesu iteraa e ‘te peapea ra o Mareta i te haapaoraa i te manihini,’ ua haaferuri aˈera o Iesu ia ˈna ma te mǎrû e e ite o ˈna i te mau haamaitairaa rahi atu â ma te rave i te mau mea ma te faahaehaa. (Luka 10:40-42) Eita anei ta outou e nehenehe e faahaehaa i to outou oraraa? E mea faufaa mau anei ia rave te tane e te vahine atoa i te ohipa? E nehenehe anei te utuafare e ora e hoê noa moni ohipa maoti te tahi mau faatanoraa? E rave rahi tei haamaitaihia i te pae varua i to ratou tauiraa i to ratou huru oraraa no te apiti hau atu â i roto i te taviniraa.
7 Ia pee tatou paatoa i te hiˈoraa o Iesu e te mau aposetolo! E nehenehe tatou e papu e e haamaitai mai o Iehova i ta tatou mau tutavaraa haavare ore no te rave faahope i te ohipa faufaa roa e faaite i te parau apî maitai o te Basileia.—Luka 9:57-62.