E nehenehe anei outou e pûpû i to outou fare?
1 I te senekele matamua, mea rahi te Kerisetiano tei pûpû i to ratou fare no te mau putuputuraa a ta ratou amuiraa. (Kor. 1, 16:19; Kol. 4:15; Philem. 1, 2) I teie mahana, te ere ra te tahi mau amuiraa i te vahi no te faatupu i te mau haapiiraa buka e te mau putuputuraa no te pororaa. Ua titauhia i te tahi taime ia haamau i te mau haapiiraa buka e 30 melo, aore ra hau atu, area te numera tano roa ˈˈe 15 melo ïa.
2 Te hoê haamaitairaa rahi: Ua feruri ê na anei outou i te pûpû i to outou fare no te hoê haapiiraa buka? E tano maitai te hoê piha huru rahi, te mâ, te naho, te maramarama, e te puvaˈivaˈi. I te mea e e putuputuraa te haapiiraa buka a te amuiraa e hoê tera o te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te haapii i to ˈna nunaa, e haamaitairaa rahi ïa ia faaterehia te reira i ǒ outou. Mea rahi te feia poro e parau ra e ua huti mai ratou i te mau maitai pae varua.
3 Mai te peu e te manaˈo ra outou e e tano to outou fare, a faaara ˈtu ïa i te mau matahiapo. Peneiaˈe te imi ra ratou i te tahi atu â mau fare. Mai te peu e eita e tia no te hoê haapiiraa buka, no te aha e ore ai no te mau putuputuraa no te pororaa? Noa ˈtu e aita e hinaarohia ra no teie nei, e oaoa te mau matahiapo ia pûpû outou i to outou fare. Peneiaˈe e tamata outou i tera haamaitairaa i mua nei.
4 Te mau peu maitatai: Ia ruru ratou i roto i te hoê fare, mea titauhia ia faatura te mau melo atoa i te mau taihaa a te fatu fare. E haapao te mau metua i ta ratou mau tamarii ia faaea noa i te vahi i faataahia no te haapiiraa, eiaha e hahaere na roto i te fare. A faatura atoa i te feia tapiri ma te ore e haapeapea rahi roa ia ratou.—Kor. 2, 6:3, 4; Pet. 1, 2:12.
5 Te faaitoito maira te Hebera 13:16 eiaha e haamoe i ‘te hamani maitai, e te horoa, te mauruuru roa ra hoi te Atua i te reira tusia.’ E ravea maitai roa te pûpûraa i to outou fare no te hoê putuputuraa a te amuiraa no te horoa na vetahi ê e no te ‘faatura ia Iehova i ta outou mau taoˈa rarahi.’—Mas. 3:9.