Te taviniraa pionie: te hoê faaohiparaa paari i to tatou taime
1 “Mea ohipa roa hoi ta ˈu! Mea tano anei ia riro vau ei pionie i teie taime?” ta te hoê ïa tuahine e feruri ra a faaroo ai oia, i te hoê tairururaa haaati, i te hoê taeae orero, matahiapo e e pionie e vauvau ra i te hoê oreroraa parau oia hoi “E haere anaˈe i mua i roto i te taviniraa pionie.” Ua uiui te hoê taeae apî, tei tae atoa mai i taua tairururaa ra, e: “Nafea râ oia e faanaho ai ia ˈna no te riro ei pionie? E ere au i te matahiapo, e ua î aˈena hoi to ˈu oraraa!”
2 I te hoê taime o ta ˈna oreroraa parau o te tuatapapa ra hoi i te tahi mau haamaitairaa o teie taviniraa, ua uiui atura te taeae orero i te tahi mau pionie o te tuhaa haaati no nia i te tahi mau tauiraa ta ratou i rave no teie taviniraa e nafea Iehova i te haamaitairaa hau atu â i ta ratou mau tutavaraa. E hapepa te hoê o ratou, te tahi atu e ere ïa ta ˈna tane i te Ite e te tahi atu â, ua faarue ïa oia i ta ˈna ohipa, ua nehenehe râ oia e haapao i to ˈna mau hinaaro faufaa. Ma te faaroo i teie mau pionie i manuïa maoti te tauturu a Iehova, ua hiˈopoa faahou te taeae e te tuahine i to raua huru hiˈoraa i te mau mea e to raua oraraa. O ta matou ïa e titau manihini atu nei ia outou ia na reira atoa, no te mea iho â râ e nehenehe te faito hora titauhia i te mau pionie e naeahia e te feia poro o te parau apî e rave rahi atu â i teie mahana.
3 Ua ite tatou e o Iehova te Poiete e te Arii Mana hope o te ao nei, e no ǒ mai ia ˈna to tatou ora. (Dan. 4:17; Ohi. 17:28) No tatou, aita ïa e feaaraa e te faaohipa nei Iehova hoê anaˈe faanahonahoraa. Te fanaˈo nei tatou i te haamaitairaa e rave amui i te ohipa e o ˈna ma te taiva ore e e turu i “te tavini haapao maitai e te paari” ma te horoa i te faaiteraa no nia i te Basileia hou te hopea e tae mai ai. (Mat. 24:45; 25:40; Pet. 1, 2:9) I te mea hoi e fatata roa te “anotau hopea” i te hope, te taa ra ia tatou e te poto noa ˈtura te taime no te poro. (Tim. 2, 3:1) I taua area taime ra, e tia ia tatou ia haapao i te mau hinaaro o to tatou utuafare. (Tim. 1, 5:8) Teie râ, e au ra e mea iti roa te moni ohipa i tei mutaa iho. E ere paha to tatou oraora-maitai-raa mai tei mutaa iho. Ma te haavare ore hoi, te hinaaro nei tatou maa taime e te mau faufaa na tatou. (Koh. 3:12, 13) No reira, e uiui paha tatou e mea paari mau anei ia pahono i te titau-manihini-raa e riro ei pionie.
4 Na te taata tataitahi e hiˈopoa maite i to ˈna oraraa e e rave i te hoê faaotiraa. (Roma 14:12; Gal. 6:5) E mea faaitoito mau ia ite e te rahi noa ˈtura te feia poro o te pahono nei i te piiraa. Noa ˈtu te mau faateimaharaa e te mau fifi ta te mau mahana hopea e faahepo ra, te faaite nei te tabula o ta tatou ohipa i neneihia i roto i te Annuaire 1999, fatata e 700 000 pionie no te nunaa o Iehova o te tamau ra i roto i te taviniraa pionie. Noa ˈtu te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, te ereraa i te faurao, te mau fifi i te pae o te oraora-maitai-raa aore ra te tahi atu mau fifi aore ra mau tamataraa, aita taua mau taeae e mau tuahine ra e haaparuparu ra i te raveraa i te mea maitai, e e tia ia ratou ia haapopouhia. (Gal. 6:9) Te tamata nei ratou ia Iehova mai ta ˈna i ani ia ratou. (Mal. 3:10) Ua papu ia ratou e ei pionie, te faaohipa nei ratou i to ratou taime toe ra ma te paari, e ta ratou mau faufaa taotiahia, e te ite nei ratou e te haamaitai mau ra Iehova ia ratou no te mau tauiraa tei tia ia ratou ia rave no te riro ei pionie e no te tamau noa i roto i teie taviniraa.
5 Te haamaitaihia nei te mau pionie: Te faataa nei te hoê tuahine pionie e ora ra i Cameroun e e tamahine iti ta ˈna, e: “Mai to ˈna fanauraahia mai, ua afai noa vau i ta ˈu tamahine na muri ia ˈu i roto i te taviniraa. Hou oia a haamata ˈi i te haere, ua puohu vau ia ˈna i roto i te hoê ahu o ta ˈu taamu ma te haapaari ia amo vau ia ˈna i nia i to ˈu tua. I te hoê poipoi, a poro ai au, ua faaea vau i mua i te hoê paepae a te hoê taata hoo. Ua rave ta ˈu tamahine i te tahi mau vea i roto i ta ˈu pute e ua atea ê atu. Ua haere vitiviti oia i te paepae i pihai iho. Eita ta ˈna e nehenehe e parau rahi atu, ua huti maira râ oia i te ara-maite-raa o te hoê vahine e ua faaite atura i te hoê vea. Ua maere taua vahine ra i te iteraa i te hoê tamarii iti e rave ra i teie ohipa. Ua farii oioi ihora oia i te mau vea e te hoê haapiiraa Bibilia atoa i to ˈna fare!”
6 I Zambie, ma te pahono i te piiraa ia rahi atu â te mau pionie tauturu, ua opua aˈera te hoê matahiapo, e ohipa ma te taime taatoa ta ˈna e te turu ra oia i to ˈna utuafare, e riro ei pionie tauturu noa ˈtu ta ˈna tabula ohipa î maitai. Ua hinaaro oia e horoa i te hiˈoraa i te amuiraa e i to ˈna utuafare. I te tahi mau taime, e tapea oia i to ˈna pereoo i te hiti purumu e e faaroo oia i te ripene no nia i te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. E titau manihini oia i te mau taata e hahaere ra ia haere mai e faaroo i te ripene. Mea na reira to ˈna vaiihoraa 16 buka Oaoa i te utuafare, 13 buka Te ite e to ˈna haamataraa e piti haapiiraa Bibilia.
7 Ua ite-atoa-hia teie huru feruriraa pionie maitai i te mau fenua tapiri i te fenua Zimbabwe. I te avaˈe Eperera 1998, i roto i te hoê amuiraa 117 feia poro, ua numerahia e 70 pionie tauturu e e 9 pionie tamau. I roto i te tahi atu amuiraa e 94 feia poro, 58 tei riro mai ei mau pionie tauturu. I roto i te tahi atu â amuiraa 126 feia poro, taa ê atu i na pionie tamau e 4, 58 tei opua e riro ei pionie tauturu. Ua riro te matahiti taviniraa i mairi aˈenei ei matahiti faahiahia mau i te fenua Zimbabwe. Noa ˈtu e e mea rahi roa ta te mau taeae ohipa e to ratou utuafare, te mau ohipa a te amuiraa e te mau ohipa paturaa na te amaa, ua tutava ratou i te faaohipa i to ratou taime ma te paari i roto i te taviniraa.
8 Ua taa i te mau pionie e te haamataraa i roto i teie taviniraa e te tutavaraa, e ere ïa tei to ratou iho noa puai. Noa ˈtu eaha ta ratou e nehenehe e rave, te faˈi mau nei ratou e ‘tei te [“puai,” MN] ta te Atua e horoa’ no ratou. (Pet. 1, 4:11) E tauturu to ratou faaroo ia ratou ia rave i ta ratou taviniraa i te mau mahana atoa. Maoti i te imi i to ratou iho maitai e to ratou oraraa fanaˈo, te taa ra i te mau pionie aravihi e, no te haere i mua, e tia paha ia ratou ia “aro, MN,” e fanaˈo râ ratou i te mau haamaitairaa e rave rahi.—Tes. 1, 2:2.
9 E tia ia peehia te hiˈoraa o Paulo: Te faaite ra te Bibilia i te mau ohipa a Paulo i roto i te taviniraa e te tauturu faufaa ta ˈna i afai i te mau taata e rave rahi. Mai te peu e te vai ra te hoê taata i ohipa puai roa, o Paulo mau ïa. Ua faaruru oia i te hamani-ino-raa e te mau mauiui no te poro i te parau apî maitai e no te haapuai i te mau amuiraa. Ua faaoromai atoa oia i te hoê fifi ino mau i te pae tino. (Kor. 2, 11:21-29; 12:7-10) Ua opua papu oia e faaohipa i to ˈna taime ma te paari. Ua faˈi oia e ua rave oia i te mau mea atoa maoti te tauturu a Iehova. (Phil. 4:13) I rotopu i te feia i fanaˈo i ta ˈna tauturu, aita ta te taata e tumu ia manaˈo e ua haamâuˈa o Paulo i to ˈna taime e to ˈna puai i roto i te taviniraa a Iehova aore ra e nehenehe oia e faaohipa maitai roa ˈtu â i te reira. I teie atoâ mahana, te fanaˈo nei tatou i te reira! I to tatou tau hepohepo, auê tatou i te mauruuru i ta ˈna mau aˈoraa faauruahia o te tauturu ia tatou ia haamau i te mau mea faufaa e ia tapea maite i te parau mau!
10 I teie mahana mai tei ore itehia aˈenei, ‘te poto nei te taime e toe ra no te poro i te [“parau apî maitai,” MN].’ (Kor. 1, 7:29; Mat. 24:14) E mea tano ïa ia uiui tatou e: ‘Ia pohe noa ˈtu vau ananahi, e nehenehe anei au e parau i teie mahana ia Iehova e ua faaohipa vau i to ˈu taime ma te paari?’ (Iak. 4:14) No te aha hoi e ore ai e faaite ia Iehova i teie nei â na roto i te pure, i to tatou hinaaro e faaohipa i to tatou taime ma te paari mai te hoê o ta ˈna mau Ite? (Sal. 90:12) E pure anaˈe ia Iehova ia tauturu oia ia tatou ia faaohie i to tatou oraraa. Noa ˈtu e aita tatou i hinaaro e riro ei pionie na mua ˈˈe, e nehenehe anei tatou i teie nei e faaoti e e nehenehe ta tatou?
11 E rave anaˈe i te maraa ia tatou i roto i to tatou oraraa: Oia mau, no te mau tupuraa, eita te feia atoa e hinaaro ra e riro ei mau pionie e nehenehe e rave e 70 hora i te mau avaˈe atoa i roto i te taviniraa pionie tamau. Teie râ, te faanahonaho nei e rave rahi feia poro ia ratou no te riro ei pionie tauturu, oia hoi e horoa ratou e 50 hora i te hoê avaˈe i roto i te taviniraa, ma te pinepine aore ra ma te tamau. Mai te peu e eita to outou oraraa e faatia ia outou i teie taime ia riro ei pionie tauturu aore ra tamau, eiaha e haaparuparu. A tamau i te pure no nia i taua tumu parau ra. A tiai noa ˈi, mai te peu e eita ta outou e nehenehe e rave i te tahi mau tauiraa, e tamahanahanahia outou i te iteraa e e mauruuru Iehova i te mea o ta outou e rave ra ma to outou nephe atoa i roto i ta ˈna taviniraa. (Mat. 13:23) Ua ite oia e te ati maite nei outou ia ˈna e te aro nei outou no te riro ei taata poro haapao maitai o te ore roa ˈtu e vaiiho i te hoê avaˈe ma te ore e rave i te mau ravea atoa no te horoa i te faaiteraa. E nehenehe paha outou e horoa i te faaiteraa ma te aravihi roa ˈtu â, e haamaitai atu â ia riro mai outou ei taata poro e ei taata haapii maitai roa i te parau apî maitai.—Tim. 1, 4:16.
12 I te mea e te fatata roa maira te “mahana rahi riaria o Iehova,” e tia ia tatou ia faaohipa i te taime e toe ra ma te paari mai te peu e te hinaaro ra tatou e faaoti i te ohipa i horoahia mai ia tatou. (Ioe. 2:31) Ua ite o Satani e taime poto to ˈna e toe ra, mai tei ore e itehia aˈenei, te tamata ra oia i te haafifi i to tatou oraraa ia fifi tatou i te haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau mea faufaa roa ˈˈe. (Phil. 1:10; Apo. 12:12) Eiaha e haafaufaa ore i to Iehova anaanatae ia tatou. E nehenehe oia e tauturu mai ia tatou ia ohie to tatou oraraa e ia rave hau atu â i roto i te taviniraa. (Sal. 145:16) Auaa râ, ma te hiˈopoa faahou i to ratou oraraa, te ite nei te rahiraa e e nehenehe ratou e apiti i te mau pionie tauturu e tamau. Oia mau, e mauruuru rahi to te mau pionie i te faaohiparaa i to ratou taime ma te paari. E riro anei outou mai te hoê o ratou?