VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 12/95 api 3-4
  • E tamau anaˈe i te faaanaana i to tatou maramarama

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tamau anaˈe i te faaanaana i to tatou maramarama
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • Papai tei tuea
  • ‘Ia anaana to outou maramarama’
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2011
  • ‘Ia anaana to outou maramarama’
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Ia anaana to outou maramarama no te faahanahana ia Iehova!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • A pee i te maramarama o te ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
km 12/95 api 3-4

E tamau anaˈe i te faaanaana i to tatou maramarama

1 Eaha te maramarama? Ia au i te hoê titionare, o te hoê ïa ito ‘o te turama i te mau ohipa.’ Tera râ, noa ˈtu eaha te mau ravea aravihi apî, aita te taata i ite â i te pahonoraa papu o te uiraa i faahitihia e Iehova i roto i te Ioba 38:24. Nafea tatou e nehenehe ai e hahaere na roto i te poiri? Mai te peu e aita e maramarama, eita tatou e nehenehe e ora. I te pae materia, e mea faufaa te maramarama no te ite i te mau ohipa, e i te pae varua te parau ra te Bibilia e “e maramarama te Atua.” (Ioa. 1, 1:5.) Ua niu-taatoa-hia to tatou ora i nia i Tei “haamaramarama mai ia tatou nei.”—Sal. 118:27.

2 Te mea mau o te auraa o te parau i te pae materia e mea mau atoa ïa i te pae varua. Ua haavare te haapaoraa hape e rave rahi taata, na roto i te haapoiriraa ia ratou i te pae varua i reira ratou e ‘perehahu noa i te pae fare, mai te matapo ra.’ (Isa. 59:9, 10.) Turaihia e to ˈna here e to ˈna aroha faito ore, te ‘faaite maira [Iehova] i to ˈna maramarama e te parau mau.’ (Ps. 43:3.) E mau mirioni taata aau tae tei pahono atu, no roto mai i “te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.”—Pet. 1, 2:9.

3 E tiaraa faufaa roa to Iesu Mesia no te afai mai i teie maramarama i te ao nei. Teie ta ˈna i parau e: “I haere mai nei au i te ao nei ei tiarama, ia ore tei faaroo mai ia ˈu ra ia parahi noa i te pouri.” (Ioa. 12:46). Ua horoa o ˈna i to ˈna taime taatoa, to ˈna puai taatoa e ta ˈna mau faufaa atoa no te faaite i te maramarama o te parau mau. Ua poro e ua haapii o ˈna na te mau vahi atoa i reira to ˈna oraraa, fatata i roto i te mau oire e te mau oire iti atoa. Ua faaoromai o ˈna i te hamani-ino-raa uˈana, aita râ o ˈna i taiva i ta ˈna hopoia e haaparare i te maramarama o te parau mau.

4 Ua maiti maitai o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ, ua faaineine e ua faanaho ia ratou no te hoê tumu papu. E ite tatou i te mau faaueraa ta ˈna i horoa ia ratou i roto i te Mataio 5:14-16: “O outou te maramarama o teie nei ao. (...) To outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.” Mai ia Iesu, ua riro ratou mai “te mau tiarǎma o te ao nei” e ua haaparare rahi ratou i te maramarama o te parau mau (Phil. 2:15). Ua farii ratou i teie hopoia ma te oaoa e ua faariro i te reira ei tapao matamua i roto i to ratou oraraa. I muri iho, ua nehenehe o Paulo e parau no nia i te parau apî maitai o “tei faaite-haere-hia i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kol. 1:23.) Ua tahoê te taatoaraa o te amuiraa kerisetiano no te rave i teie ohipa rahi.

5 E tia ia tatou i teie mahana ia faaite i te aau mehara i te parahiraa i rotopu i te feia o tei haapae “i te mau ohipa o te pouri.” (Roma 13:12, 13.) E nehenehe tatou e faaite i to tatou mauruuru na roto i te peeraa i te hiˈoraa o Iesu e te mau kerisetiano haapao maitai no mutaa ihora. E mea faufaa roa ˈtu â e te ru ia faaroo te mau taata i te parau mau. Aita e ohipa ê atu e mea ru e o te horoa mai i te mau haamaitairaa rahi.

6 Nafea ia riro mai te mau tiarǎma? Te ravea matamua o te apitiraa ïa i roto i te pororaa o te Basileia. Te faanaho tamau nei te mau amuiraa atoa no te poro i roto i ta ratou tuhaa fenua. Te pue noa ra te mau buka e na roto e rave rahi reo. Te hohora nei te mau putuputuraa i te hoê haapiiraa faufaa, e te tauturu nei te feia aravihi ia vetahi ê na roto i te faaineineraa i te taata tataitahi. E nehenehe atoa te mau tane, te mau vahine, te mau ruhiruhia e te mau tamarii atoa e turu mai. Te titau-manihini-hia ra te melo tataitahi o te amuiraa ia apiti mai ia au i ta ˈna e nehenehe e to ˈna huru oraraa. Ua haamauhia te mau ohipa atoa i roto i te amuiraa i nia i te pororaa, e ua ravehia te mau faanahoraa no te tauturu i te taata tataitahi ia apiti mai na roto i te mau huru ravea atoa. Te ravea maitai roa ˈˈe no te ite papu e te tamau noa ra to tatou maramarama i te anaana, o te amuimui-tamau-raa ïa i te amuiraa ma te piri roa.

7 E nehenehe atoa e anaana ma te ore e paraparau i roto i te pororaa. E nehenehe tatou e huti i te ara-maite-raa o vetahi ê na roto i to tatou noa haerea. Te reira hoi te manaˈo o Petero i to ˈna parauraa e: ‘Ia maitai ta outou [haerea] i rotopu i te mau Etene: ia hiˈo râ ratou i ta outou parau maitai, ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.’ (Pet. 1, 2:12). E rave rahi o te faito ra i te hoê ohipa aore ra te hoê faanahonahoraa ia au i te haerea o to ˈna mau melo. Ia ite anaˈe te feia hiˈopoa i te mau taata mâ i te pae morare, haavare ore, hau e te faatura i te ture, e faariro ratou i taua mau taata ra ei feia taa ê e e parau ratou e te pee nei ratou i te mau faaueraa teitei aˈe i ta te rahiraa. No reira, e faaanaana te hoê tane i to ˈna maramarama ma te faatura e ma te here i ta ˈna vahine; e na reira atoa te hoê vahine ma te auraro i te tiaraa upoo o ta ˈna tane. E taa ê atoa te mau tamarii ia auraro ratou i to ratou mau metua e e vai ara ratou i te peu taiata e te raau taero. E haafaufaa-rahi-hia te hoê taata rave ohipa haapao maitai, haavare ore e te faatura rahi ia vetahi ê. Na roto i te faahoturaa i teie mau huru kerisetiano maitatai, te faaanaana ra tatou i to tatou maramarama e te titau nei tatou i to tatou taata-tupu ia pee i to tatou huru oraraa.

8 Te pororaa, o te faaiteraa ïa ia vetahi ê i ta tatou i haapii maoti te Parau a te Atua. O te ohipa ïa e ravehia ra na mua mai aore ra i te mau uputa, aita râ teie ohipa i taotia-noa-hia i taua mau taime ra. Na roto i ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa e nehenehe ai tatou e farerei i te nahoa taata. Ehia taime i te mahana tatou e paraparau ai i te feia tapiri? Te patoto-pinepine-hia ra anei i to tatou uputa? Ehia rahiraa taata taa ê ta tatou e farerei nei ia haere tatou e hoohoo, ia tere tatou na nia i te pereoo mataeinaa, aore ra i te vahi raveraa ohipa? Outou te mau taurearea o te haere noa ra i te haapiiraa, e nehenehe anei outou e taio i te rahiraa taata o ta outou e paraparau atu i te mau mahana atoa? Fatata aita i taotiahia te mau taime e paraparau ia vetahi ê. E navai noa maa manaˈo bibilia i roto i te feruriraa, te hoê Bibilia e te tahi api parau iti i nia ia tatou e te haamataraa i te hoê aparauraa ia nehenehe anaˈe.

9 Noa ˈtu e e mea ohie ia poro ma te faanaho-ore-hia, e au ra e te tâia nei vetahi. Te feaa nei paha ratou, no te mea e mea mamahu roa ratou aore ra mea haama roa no te paraparau e te feia ěê. Te mǎtaˈu nei paha ratou i te huti mai te ara-maite-raa i nia ia ratou aore ra i te tuhihia mai. E nehenehe te feia aravihi i roto i te pororaa faanaho-ore-hia e te amuiraa e haapapu mai e aita e faufaa ia mǎtaˈu. Mai ia tatou atoa te mau taata; hoê â hinaaro to ratou, hoê â fifi e te hinaaro nei ratou i te hoê â mau ohipa no ratou e no to ratou utuafare. Te farii popou nei te rahiraa i te hoê hohoˈa mata ataata aore ra i te hoê aroharaa auhoa. No te haamata, e tia ia tatou ia ‘ite i te itoito.’ (Tes. 1, 2:2.) Tera râ, ia paraparau anaˈe tatou, e maere roa tatou i te mau faahopearaa e e oaoa tatou.

10 E haamaitaihia tatou ia faaanaana tatou i to tatou maramarama: Teie te tahi mau faatiaraa mahanahana no roto i te hoê pororaa faanaho-ore-hia e te amuiraa: Te haamata ra te hoê vahine e 55 matahiti i te haere i te tahi aˈe pae o te purumu. I te tereraa mai râ te hoê pereoo tei fatata i te faaû ia ˈna, ua haru mai te hoê tuahine i to ˈna rima e ua huti mai ia ˈna ma te parau e: “A haapao maitai; te ora nei tatou i te hoê tau atâta!” E ua faataa te tuahine ia ˈna i muri iho e no te aha e mea atâta roa to tatou nei tau. Ua ani atura te vahine ra ia ˈna: “E Ite no Iehova anei oe?” Ua horoa to ˈna tuahine na ˈna i te hoê o ta tatou mau buka, e ua hinaaro o ˈna e farerei i te hoê Ite no Iehova. Auaˈa teie ohipa, ua tupu to ˈna hinaaro.

11 Ua haamata te hoê tuahine i te tauaparau e te hoê vahine i roto i te piha tiairaa a te hoê taote. I muri aˈe i to ˈna faaroo-maitai-raa, ua parau te vahine e: “Ua farerei aˈena vau i te mau Ite no Iehova, ia riro noa ˈtu râ vau ei Ite no Iehova atoa, auaˈa ïa te mea ta oe i parau mai nei. Ia faaroohia ˈtu ia oe, mai te huru ra e te itehia ra te maramarama i roto i te poiri.”

12 Peneiaˈe na te hoê ohipa maitai e tauturu ia vetahi ê ia ite i te parau mau. I te hoˈiraa mai te pororaa mai, ua ite e piti tuahine i te hoê vahine ruhiruhia o te mauiui ra i to ˈna pouraa mai te pereoo mataeinaa. Ua faaea ˈtura raua e ua ani atu e e hinaaro anei o ˈna i te tauturu. Ua maere roa o ˈna i te iteraa e piti vahine ta ˈna i ore i matau i te faaiteraa mai i te anaanatae e ua onoono o ˈna no te ite e na te aha i turai i teie huru maitai. Te reira hoi te taime no te poro. Ma te haamarirau ore, ua vaiiho mai te vahine i to ˈna vahi nohoraa e ua titau manihini o ˈna ia raua ia haere mai e farerei ia ˈna. Ua haamata te hoê haapiiraa. Ua haere oioi te vahine ra i te mau putuputuraa, e i teie nei te faaite ra o ˈna i te parau mau ia vetahi ê.

13 Te faaohipa ra te hoê tuahine ruhiruhia i te mau taime atoa no te horoa i te faaiteraa i te poipoi i te pae tatahi. Te farerei nei o ˈna i te mau taata rave ohipa i te fare, te feia haapao tamarii, te feia rave ohipa i te fare moni e te tahi atu o te ori haere na reira i te poipoi. Te faatere nei o ˈna i te mau haapiiraa bibilia, a parahi noa ˈi oia. E rave rahi taata tei ite i te parau mau auaˈa o ˈna e e mau Ite no Iehova ratou i teie nei.

14 I te vahi raveraa ohipa, ua faaroo atura te hoê tuahine i te parauraa te hoê hoa ohipa no nia i te hoê pǔpǔ politita o te nehenehe, i to ˈna manaˈoraa, e faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei. Ua pahono atura te tuahine, ma te faahiti i te mau parau tǎpǔ e faatupuhia e te Basileia o te Atua. Ua faaoti teie aparauraa i te vahi raveraa ohipa na roto i te hoê haapiiraa bibilia tamau i te fare, e ua riro mai te vahine e ta ˈna tane i te pae hopea ei Ite no Iehova.

15 Eiaha e moehia e tatou e mau Ite tatou! I to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e o ratou “te maramarama o teie nei ao,” ua hinaaro o ˈna e parau e e tia ia ratou ia tauturu ia vetahi ê ia huti rahi mai i te mau haamaramaramaraa i te pae varua i roto i te Parau a te Atua. Mai te peu e e pee tatou i te aˈoraa a Iesu, eaha ïa to tatou manaˈo no nia i ta tatou taviniraa?

16 Te imi nei vetahi i te hoê ohipa afa mahana. Te taotia nei ïa ratou i te taime e te mau tutavaraa ta ratou e horoa nei i te ohipa, no te mea te hinaaro nei ratou e rave hau atu â i te mau ohipa faahiahia roa ˈtu â. Te reira anei to tatou manaˈo no nia i ta tatou taviniraa? Noa ˈtu e te manaˈo nei tatou e e tia ia tatou ia faaherehere i te taime no te taviniraa, e ua ineine iho â tatou no te reira, aita anei tatou e tapitapi rahi ra i nia i te tahi atu mau ohipa?

17 Ua ite tatou e eita e nehenehe e riro ei kerisetiano ma te afa taime, ua pǔpǔ tatou ia tatou, ‘ma te faarue ia tatou iho’ e ma te pee “tamau” ia Iesu. (Mat. 16:24, MN) Te hinaaro nei tatou e tavini ma te tuutuu ore ma ‘to tatou [nephe] atoa,’ ma te faaohipa i te mau taime atoa no te faaanaana i to tatou maramarama no te haaputapû i te mau taata atoa i te mau vahi atoa (Kol. 3:23, 24). E tia ia tatou ia ape i te mau haerea o teie nei ao, ia atuatu i to tatou itoito i te omuaraa ra e ia papu tatou e ore roa to tatou maramarama e mohimohi. Peneiaˈe ua vaiiho noa vetahi ia paruparu ratou e ia mohimohi to ratou maramarama, eita e ite-maitai-hia. Te hinaaro nei ratou i te tauturu no te ite faahou i to ratou itoito.

18 Te otohe nei paha vetahi no te mea aita ta tatou poroi e auhia ra. Ua parau o Paulo e ua riro te poroi no nia i te Mesia ei “parau maamaa ïa i te feia e pohe.” (Kor. 1, 1:18.) Ma te ore e tâuˈa i ta vetahi ê i parau, ua parau oia ma te itoito e: “Aore hoi au i haama i te evanelia.” (Roma 1:16). Te manaˈo ra te hoê taata e haama ra e mea haihai o ˈna aore ra eita e tia ia ˈna. Nafea tatou e haama ˈi e paraparau no nia i te Arii mana hope o te ao atoa nei e te mau faanahoraa faahiahia roa ta ˈna i rave no to tatou oaoaraa mure ore? Eita e tia ia tatou ia manaˈo e mea haihai aore ra e eita e tia ia tatou, ia faaite anaˈe tatou i teie mau parau mau ia vetahi ê. E tia râ ia tatou ia horoa i te mea faahiahia roa ˈˈe o tatou nei, ma te ite papu e “aita e haamaraa” ta tatou.—Tim. 2, 2:15.

19 Te horoa nei te maramarama o te parau mau o te anaana ra i teie nei e ati aˈe te fenua nei, i te tiaturiraa mahanahana o te ora mure ore i roto i te paradaiso. E faaite anaˈe ïa e te haafaufaa nei tatou i te faaueraa e tamau noa i te faaanaana i to tatou maramarama! E tia mau â ia tatou ia oaoa mai te mau pǐpǐ e “aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia.”—Ohi. 5:42.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono