Tairururaa mataeinaa 1995—Faaohieraa
1 E mea au roa iho â ia tae i te mau oroa i te pae varua, i te mau putuputuraa a te amuiraa e i te mau tairururaa haaati, te mau tairururaa taa ê hoê mahana aore ra i te mau tairururaa mataeinaa atoa. No te aha hoi? No te mea ua riro te amuimuiraa e te mau taata e mǎtaˈu ra i te Atua ei tumu tamahanahanaraa e e faahaamanaˈo te mau aparauraa i te pae varua ia tatou i te mau ohipa faufaa roa ˈˈe.
2 I te roaraa o teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua apiti mai tau tausani mau taata ia tatou i roto i taua mau rururaa i te pae varua ra, e mea rahi ratou o te na reira noa ra. I rotopu i te mau matahiti 1985 e 1994, ua maraa te numera o te amuiraa e 50 %, mai 49 716 i 75 573. I te mea hoi te faaoioi nei Iehova i te ohipa haaputuputuraa, e tia ia faanaho rahi atu â i te mau tairururaa mataeinaa e te haaati (Isa. 60:22). I te mau Hau Amui noa, te ite ra tatou i te faahopearaa o te maraaraa maere mau o te mau amuiraa i nia i te mau tairururaa mataeinaa: 168 tei faatupuhia i te matahiti 1994 i nia iho e 113 i te matahiti 1985. Ua maraa atoa te ohipa titauhia no te faaineineraa e no te tere-maite-raa te mau tairururaa atoa. I te mea e e haaputuputu tatou no te fanaˈo i te hoê oroa i te pae varua, e mea paari ia faaohie i te mau ohipa materia.
3 E tia ia rave i te mau faanahoraa apî: Te imi nei tatou i te haamaitairaa a Iehova, no te mea te haere nei tatou i mua. Te oaoa nei tatou i te iteraa e te horoa ra Iehova na to ˈna mau tavini i te paari e te maramarama ta ratou e titau ra. E tia ia tatou ia taa e te aratai nei Iesu Mesia ma te aravihi i te mau mea na roto i te arai o te tavini haapao maitai e te paari, no te faatupu i te opuaraa a Iehova ma te faahiahia mau (Mat. 24:45-47; Kol. 1:9, 10). I roto i Te taviniraa o te Basileia a Brooklyn no te avaˈe titema, e nehenehe e taiohia teie parau faaite e: “Eita e faaineine-faahou-hia te maa i te mau tairururaa mataeinaa 1995, i te mau tairururaa haaati e te mau tairururaa taa ê hoê mahana. E afai mai ïa te taata tataitahi i ta ˈna maa e te pape.” E rave-noa-hia te tuhaa haapao faaohiehia i te maa mai te ravehia ra i teie mahana i roto i te mau tairururaa haaati e te mau tairururaa taa ê hoê mahana tae noa ˈtu i te avaˈe atete 1995. E mea maitai te manaˈo i nia i teie parau faaite. E anaanatae paha outou i te ite eaha te faufaaraa o teie tauiraa. E faaite mai paha te hoê faahaamanaˈoraa i te mau tauiraa, ravehia i te roaraa o teie mau matahiti i mairi aˈenei no te faaohie i te ohipa i te mau tairururaa, i te mau haamaitairaa o teie huru raveraa.
4 Te mau faaohieraa na mua ˈˈe: Hou te raveraahia te mau faanahoraa no te faatano e te faaohie i te ohipa i te mau tairururaa mataeinaa, mai te tuhaa haapao i te maa, te tuhaa haapao i te mau rima tauturu aore ra i te faaearaa, ua tia i te mau tausani taeae e mau tuahine ia rave i te ohipa i te roaraa o te mau faaineineraa. No te hepohepo rahi e faateimaha ra i to tatou mau taeae e te mau titauraa o te oraraa i te mau mahana atoa, e te maraaraa tamau o te faanahonahoraa, ua riro ei faufaaraa ia faaohie i te ohipa. No reira ïa i te matahiti 1978, i te mau Hau Amui, ua nehenehe e hau atu i te 70 000 taeae e tuahine, o tei rave rahi na hoi i te ohipa i te roaraa o te mau rururaa no te faaineine i te maa, e apee i te porotarama maoti te faaohieraa o te tuhaa haapao i te maa. I te matahiti 1987, ua ravehia te tahi atu mau faaohieraa no nia i te tuhaa haapao i te maa i te roaraa o te mau tairururaa. I te matahiti i muri iho, ua faaohipahia taua mau faanahoraa ra i roto i te mau Piha tairururaa. I muri iho, i te mau tairururaa mataeinaa, te mau tairururaa haaati e te mau tairururaa taa ê hoê mahana, ua horoahia te maa na te feia i putuputu mai ma te tamoni ore. Ua itehia e mea faahiahia roa taua mau tauiraa atoa ra. Ua haamama hoi i te ohipa, no te tuu rahi atu â i te tapao i nia i te tuhaa i te pae varua o te mau tairururaa, e ia nehenehe te mau rima tauturu e apee maitai aˈe i te porotarama e ia huti mai i te haapiiraa (Deut. 31:12). Te haamanaˈo maitai ra te feia i rotopu ia tatou e mea maoro i roto i te parau mau i taua mau tauiraa ra e ua faaite i te aau mehara no taua mau faaueraa ra. Eaha râ te tahi atu â ohipa te nehenehe e faaore ia nehenehe te mau taeae e te mau tuahine ia haafaufaa rahi atu â i te porotarama i te pae varua?
5 I te roaraa o te mau matahiti i reira te faaineineraahia e te horoaraahia te maa ohie, ua itehia e ‘mea iti’ roa ‘tei titauhia.’ (Hiˈo Luka 10:38-42.) Ua titau faahou râ teie mau ohipa hoê iti tataipitihia e te rahiraa o te feia i putuputu mai i te mau tauihaa e te ohipa, e te tahi atu a mau matini moni rahi. I reira faahou, ua titauhia e rave rahi rima tauturu no te faanaho e te faaohipa i te mau faanahoraa ravehia. Ua tia ïa ia faanahohia te maa e vai ra e ia opere atu. Hau atu, ua horoa te mau tuhaa haapao i te utuuturaa maˈi i roto i te tahi mau oire i te mau titauraa etaeta no nia i te tuhaa haapao i te maa, o tei faateimaha faahou i te hopoia a te mau taeae haapao. Ua faaîhia te mau pereoo faatoetoe a te Taiete i te mau maa, tei faahorohia e mau kilometera te atea e ua hurihia te mau maa i raro. Ua riro te reira ei mau hopoia na te Taiete o tei haapeapea rahi hoi. Ua tia atoa ia atuatu, ia tapea e ia faahoro i taua mau pereoo ra, o tei titau i te ohipa, te taime e te moni. Maoti i te faaohieraa apî, aita ïa e faufaa faahou to teie mau pereoo faatoetoe no te mau tairururaa, to te mau pereoo tavere atoa no te tie. Hau atu, e tiamâ mai ïa e rave rahi mau taeae i te atuaturaa o taua mau tauihaa ra.
6 E mea faahiahia roa te ohipa ravehia ma te mafatu taatoa e te mau rima tauturu; e tia mau ia haamauruuru ia ratou. Na roto râ i teie faaohieraa apî, e nehenehe te mau tausani taeae e mau tuahine o tei afai mai i ta ratou tauturu no te tamâ e no te faahoro i te mau pereoo faauta taoˈa, no te hoo, faaineine, afai e no te horoa i te maa, e horoa rahi i te taime no te tahi atu mau tapao teotaratia faufaa, e e fanaˈo hau atu â i te auhoaraa autaeae i te mau tairururaa. E nehenehe ïa te mau rima tauturu o tei haapao na i te tuhaa maa e turu i te tahi atu â mau tuhaa, mai te tuhaa haapao i te fariiraa i te taata e te tuhaa haapao i te tamâraa. No reira, e haamamahia te ohipa a te taata taitahi e aita e titau faahou e rave rahi rima tauturu no te ohipa i te maororaa po, i te poipoi roa aore ra i te roaraa o te mau rururaa, i roto iho â râ i te tuhaa haapao i te maa.
7 E turu anaˈe i te mau faanahoraa ravehia: Te haamauruuru rahi nei te Taiete ia outou, e te mau taeae e te mau tuahine, no te turu faahiahia roa, e rave rahi matahiti te maoro, o ta outou i afai mai ma ‘te mafatu taatoa’ i te mau faanahoraa ravehia no te mau tairururaa, no nia atoa i te tuhaa haapao i te maa (Par. 1, 29:9). Ua faufaahia taua tauturu ra i roto e rave rahi tuhaa. Auaa te reira, ua nehenehe matou e tarahu i te mau fare nahonaho maitai e e faanaho i te mau haamâuˈaraa. Ua nehenehe i te feia i putuputu mai e faaea noa i te mau vahi tairururaa i te taime faafaaearaa i te avatea, ia tamaa e ia inu ma te au, e ia apee faahou i te porotarama i te pae varua. E mea papu e e tamau te mau taeae e te mau tuahine o tei horoa i te rima tauturu e tei faaite i te horoa maitai, ma te faaite hoi i to ratou aau mehara na roto i te mau ohipa, i te faaite i te hoê â huru feruriraa.—Mas. 11:25; Luka 16:9.
8 Eaha te rave no te tamaa: No teie faaohieraa apî, e tia ïa i te mau utuafare ia rave, no ratou anaˈe, i te mea ta ratou e hinaaro e amu i te avatea i te taime faafaaearaa. Te haafaufaa nei tatou i te mau haamaitairaa faahiahia roa no roto mai i te porotarama i te pae varua. Eita te haafaufaa-rahi-roa-raa i te maa i te pae tino i te hoê huru paari. I roto i taua tuhaa ra, e mea faufaa roa no te taata taitahi ia ‘au atu hoi i te mau mea i hau i te maitai ra.’ (Phil. 1:9, 10a.) I roto i te mau tairururaa rahi o ta te nunaa o Iehova i faanaho aita i maoro aˈenei i Polonia, i Rusia e i Ukraine, e i te tahi atu â mau vahi, aita i faanahohia te tuhaa haapao i te maa, e ua tere maitai te mau mea atoa. E tapao atoa tatou e, no te tahi atu mau huru tupuraa o te fenua, ua faatupuhia te mau tairururaa haaati e te mau tairururaa taa ê hoê mahana i te mau Hau Amui ma te ore e haamau i te tuhaa haapao i te maa. I taua mau tairururaa tataitahi ra, na te feia iho â tei putuputu mai i afai mai i ta ratou maa no te avatea. E ite atoa tatou e mai te peu e e tamaa tatou ma te au, e faaroo maitai e e fanaˈo rahi atu â tatou i te porotarama i te pae varua. No reira e tia i te taata taitahi ia afai mai i ta ratou maa ohie, e te atuatu i te ora. Ei hiˈoraa noa, e haamanaˈo anaˈe e i to ˈna faatamaaraa i te mau taata e piti noa maa ta Iesu i horoa na ratou, te pane e te iˈa (Mat. 14:16-20; hiˈo atoa Luka 10:42a). No reira, te oaoa nei matou i te horoa ˈtu i te tahi mau manaˈo tauturu ohie paha e te tano, ia au i te huru fare e faaohipahia e e haapotohia te taime faafaaearaa i te avatea.
9 I te mea hoi e aita e tuhaa haapao faahou i te maa i te mau tairururaa, e nehenehe te feia e putuputu mai, na roto i te hoê faanahonahoraa maitai, e inu ta ratou taofe e to ratou utuafare, i ǒ ratou aore ra i roto i te hoê fare tamaaraa paha. Mai te peu e e taoto maitai tatou, e tia oioi ïa tatou no te inu i te taofe e no te tae na mua ˈˈe i te tairururaa, e fanaˈo ïa tatou i te auhoaraa o to tatou mau taeae e mau tuahine. Te tahi atu â vahi maitai o teie faaohieraa, aita e faufaa faahou ia tatara i te mau fare e ia haamata i te vai ara i te poipoi roa, mai te reira hoi na mua ˈˈe ia tae mai te mau rima tauturu o te tuhaa haapao i te maa e to ratou utuafare na mua ˈˈe i te tahi mau taata. E matara ïa te mau opani i te hora 8 i te poipoi. E parau mau, e faatiahia te feia noa e tia ia ratou ia rave i te hoê ohipa taa ê ia tomo oioi. Aita e faufaa e ia haere oioi i te mau vahi tairururaa no te imi i te parahiraa, no te mea e e navai roa te mau parahiraa ia au i te rahiraa o te feia e putuputu mai.
10 E poto-roa-hia te taime faafaaearaa i te avatea. E navai noa iho â râ te taime no te tamaa ma te au e no te fanaˈo i te auhoaraa o te tahi e te tahi na mua ˈˈe i te rururaa i te avatea. Aita e fifi no te mau taeae e te mau tuahine o te noho ra i roto i te oire i reira e faatupuhia ˈi te tairururaa, aore ra na pihai iho mai, e o te hoˈi i te fare i te mau po atoa, ia faaineine i te tahi maa no te melo tataitahi o te utuafare. E nehenehe e rave rii mai te ravehia no te mau tamarii, o te afai i te fare haapiiraa i te faraoa inai, te mau maa hotu, te mau faraoa rii e te tahi inu. Te rave nei e rave rahi taata i teie mau huru maa i nia i ta ratou vahi raveraa ohipa.
11 E mea taa maitai e ere mea ohie roa no te feia no te vahi atea mai. E tia ia ratou ia faanaho i te maa no te avatea. E nehenehe paha outou e afai mai i te mau horoi rima papie e te mau hapaina papie. E manaˈo paha vetahi e navai noa te hoê maa mama mai te mau pota e te maa hotu, e nehenehe ratou e rave mai i te mea ta ratou e hinaaro. E nehenehe atoa e hoo i te maa no te avatea i te mahana tataitahi i te fare toa i te oire i reira e faatupuhia ˈi te tairururaa. Te taa nei ia matou e eita te feia e noho ra i roto i te hoê hotela e haaputu e rave rahi maa.
12 Ei haamanaˈoraa: Eiaha E TUNU I TE MAA I ROTO I TE MAU PIHA O TE HOTELA, taa ê noa ˈtu e te vai ra te hoê vahi tunuraa maa. E mea atâta, e hau atu â mea opanihia e te ture ia tunu i te maa i roto i te hoê piha o te hotela. Hau atu, e nehenehe tatou e faarepo na roto i te tafetaraa e te vaiihoraa i te hauˈa o te vai noa e rave rahi mahana te maoro. E fifihia ïa te fatu hotela ia horoa tarahu i te piha, taa ê noa ˈtu e ravehia te tahi mau haamâuˈaraa no te tamâ e te faanoˈanoˈaraa. No reira e mea paari ia hoo i te maa eita e pe, mai te mau faraoa rii, te mau faraoa nainai, e te mau faraoa monamona e te vai atu â. Mai te peu e e hinaaro outou e amu i te tahi maa paia ˈtu â, mai te mau faraoa inai, a haere atu i te hoê fare toa na pihai iho mai. Aita ïa e faufaa faahou ia faaineine i te maa i roto i to outou piha hotela aore ra i roto i te pereoo.
13 I te mea hoi e ua riro te vahi tairururaa tataitahi ei Piha rahi no te Basileia, e ara ïa tatou i te faaite i te huru paari ma te ore e faatupu i te tamaaraa i te taime faafaaearaa i te avatea. E aita tatou e tamaa nei i te mau putuputuraa, eita atoa ïa tatou e tamaa e e inu i te roaraa o te mau rururaa. Eita e faatiahia ia afai mai i te mau afata faatoetoe a te utuafare i roto i te Piha tairururaa. E nehenehe e fifihia, e faaapǐapǐ i te mau haereraa taata aore ra e tuuhia i nia i te mau parahiraa. E mea maitai aˈe ia tuu i te maa ta outou i faaineine no te avatea i roto i te mau puohu uraina aore ra te papie. Mai te peu e e titauhia, a tuu atu i roto i te hoê afata faatoetoe o te nehenehe e tuu i raro aˈe i te parahiraa. Eiaha râ e tuu atu i nia i te parahiraa.
14 E tia atoa ia outou ia ara i te mau farii pape ta outou e afai i te mau vahi tairururaa. E nehenehe outou e rave i te mau thermos no te mau inu veavea. E mea atâta te mau farii mohina, noa ˈtu eaha te huru. E opanihia te reira i roto e rave rahi mau vahi tairururaa. Mai te peu e e hoo mai outou i te mau inu haumǎrû aita i roto i te mau farii uraina aore ra aluminium, e tia anei ia outou ia tuu atu i roto i te mau farii nainai eita e parari o te nehenehe e tuu ohie atu i raro aˈe i te parahiraa.
15 Te tahi atu mau haamaitairaa: Te taa ra ia tatou i te huru paari o te faaohieraa apî. E nehenehe ïa tatou paatoa e tapea i to tatou feruriraa i nia i te mau tumu parau i te pae varua hohorahia i roto i te mau oreroraa parau, o te tumu mau ïa o te mau tairururaa. E huti mai tatou i te mau haamaitairaa o te auhoaraa o to tatou mau taeae e mau tuahine, e o te porotarama atoa. Maoti râ i te faarue i te mau vahi tairururaa i te taime faafaaearaa i te avatea no te haere e tii i te maa, e mea maitai aˈe ia afai mai i te mea ta tatou e hinaaro. E nehenehe ïa tatou e tauaparau e to tatou mau hoa kerisetiano e eita ïa tatou e mairi i te hoê noa ˈˈe oreroraa parau o te rururaa i te avatea.
16 I muri aˈe i te faaitoito-maitai-raahia i te pae varua, e hinaaro paha vetahi, e to ratou utuafare e to ratou mau hoa, e fanaˈo i te hoê taime auhoaraa autaeae e e tauaparau i te mau mea haapiihia i te roaraa o te mahana, a tamaa maitai noa ˈi i roto i te hoê fare tamaaraa aore ra hoê fare amuamuraa. E hinaaro paha vetahi e hoo mai i te maa i roto i te hoê fare hoohooraa aore ra hoê fare toa i reira e hoohia ˈi te mau maa tunu-aˈena-hia. E maiti paha te feia e nehenehe ratou e hoˈi i te fare no te tamaa mai te tahi atu mau mahana atoa.
17 Te oaoa mau nei tatou ia tae i te mau tamaaraa i te pae varua oia hoi te mau tairururaa. E noaa ia tatou te mau buka apî, te hoê haapiiraa faahiahia roa e te mau aˈoraa ohie. Te reira taua mau haamaitairaa ra ta tatou e haamanaˈo paatoa ra. Te oaoa atoa nei tatou i te farereiraa i te tahi atu mau tavini a te Atua. Te parau ra te Maseli 10:22 e: “Na Iehova te maitai i taoˈahia te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.” Oia mau no te mea aita tatou, te mau tavini o Iehova, e haere nei i te mau tairururaa ma te faaetaeta ia tatou i nia i te mau tumu parau i te pae materia aore ra ma te imi i to tatou iho maitai. Mea na roto râ i te hoê hinaaro maitai e huti rahi mai roto mai i te mau tairururaa i te haapiiraa i te pae varua e haaputuputu ai tatou, e te haamaitai rahi maira Iehova ia tatou no to tatou huru feruriraa.—Tim. 1, 6:6-8; Heb. 11:6.
18 E mau tupuraa faaitoito anaˈe te mau tairururaa o te faahaamanaˈo ra ia tatou e teihea roa tatou i roto i te auhune i te pae varua (Ioane 4:35, 36). Te haamata ra te pene 54 o te buka Isaia na roto i te hoê titau-manihini-raa i te faanahonahoraa a Iehova tei faaauhia i te hoê vahine, te hoê titau-manihini-raa ia faaineine no te hoê maraaraa oaoa. Mai ta Isaia i tohu, e tia i te faanahonahoraa ia haere â i te rahi, ia aano e ia turaihia e te hoê puai faaapîhia: “A faatea na i to tiaraa tiahapa; e hopoi i te paruru o to parahiraa i te atea ê: eiaha e faaherehere; e haamaoro i to mau taura, e haamau etaeta i to mau tîtî. E tupu hoi oe i te rahi, i te pae atau, e te pae aui.” Te itehia ra te tupuraa o teie parau tohu maere mau i roto i te parareraa faahiahia roa o te haamoriraa viivii ore i teie mahana.—Isa. 54:1-4.
19 Oia, ua riro mau te faaohieraa apî ei tapao o te manaˈo tia. E fanaˈo ïa te taatoaraa o te mau taata e putuputu mai i te porotarama i te pae varua o te faaineinehia no te mau tairururaa, e ma te faaiti mai i te mau mea e fariu ê i to tatou manaˈo. Te tiaturi papu nei tatou e e haamaitai mai Iehova i taua mau faanahoraa ra, no te mea e nehenehe ïa e turu i te maraaraa. Ma te tapea i te feruriraa i nia i te mea faufaa, e haafaufaa ïa tatou i te mau mahana maitatai e te auhoaraa o to tatou mau taeae e mau tuahine, e e maitaihia tatou i te pae varua. E pure ïa tatou ia Iehova ia haamaitai i te mau tutavaraa atoa o ta tatou e tamau noa i te rave no te haere e tamaa i nia i te amuraa maa a Iehova.—Hiˈo Deuteronomi 16:14, 15.
[Box on page 6]
Te mau haamaitairaa no roto mai i te faaoreraa te tuhaa haapao i te maa
◼ E iti mai te ohipa na mua ˈˈe, i te roaraa e i muri aˈe i te tairururaa, ia nehenehe e fanaˈo rahi atu â i te auhoaraa o to tatou mau taeae e mau tuahine.
◼ Aita e tauihaa e atuatu no te tuhaa haapao i te maa.
◼ E rave rahi atu â mau taata o te nehenehe e fanaˈo rahi i te porotarama i te pae varua.
◼ E rave rahi atu â rima tauturu no te tahi atu â mau tuhaa.
◼ E rave rahi atu â taime no te tahi atu â mau tapao teotaratia.
Te mea ta tatou e nehenehe e afai mai no te avatea
◼ Maa mama, ohie e te paia.
◼ Mau faraoa monamona, te faraoa, te mau maa hotu apî, mau faraoa rii.
◼ Mau afata faatoetoe, mai te peu e e hinaarohia.
◼ Mau inu, te pape vaiharo e te pape, i roto i te mau farii eita e parari.
Te mea EITA E TIA ia afai i te mau vahi tairururaa
◼ Mau ava.
◼ Mau farii mohina.