“Te feia e arue i te Atua ma te oaoa”—Tairururaa mataeinaa 1995
1 Auê tatou i te oaoa e i to tatou apitiraa e na 3 504 taata tei putuputu mai i te mau tairururaa mataeinaa “Te mǎtaˈu paieti” faanahohia i Polinesia nei i teie tau veavea i mairi aˈenei! E 71 taata tei bapetizo ia ratou no te faaite i to ratou mǎtaˈu paieti. E faaitoito-mau-hia tatou e te mau tairururaa mataeinaa i mua nei e toru mahana “Te feia e arue i te Atua ma te oaoa.” Na teie upoo parau o te faaara i te anaanatae e turai ia tatou paatoa ia tutava no te haere i taua mau tairururaa ra e te feia e haapii ra na muri ia tatou. Mea papu, e riro te reira ei tamahanahanaraa i te pae varua no tatou paatoa, no te mea te hinaaro nei tatou e tamau i te tavini ia Iehova ma te faaroo i teie tau hopea nei.
2 A faanaho maitai ia outou na mua roa ia nehenehe outou e tae i taua amuraa maa ra au maitai i te pae varua e toru mahana, mai te himene haamataraa e tae noa ˈtu i te pure faaotiraa. Ia rave outou i te mau faanahoraa no te haere i te tairururaa, a faaite i te here ma te haamanaˈo i te feia e hinaaro ra i te tauturu, te feia iho â râ tei anaanatae apî mai i te parau mau, ia tae atoa ratou i te mau rururaa atoa. E mea faufaa roa ia hiˈopoa i te mau haamaramaramaraa i roto i te api hau e te feia e haapii ra i te Bibilia na muri ia outou e o te opua ra e haere i te tairururaa (Gal. 6:6, 10). I te mahana pae, e haamata te tairururaa e te upaupa i te hora 9H40 e e faaoti i te hora 4H30 i te ahiahi. I te mahana maa, e haamata oia i te hora 9H30 e e faaoti, te himene e te pure faaotiraa atoa, i te hora 4H40 i te ahiahi. E haamata te rururaa o te sabati poipoi i te hora 9H30 e e faaoti te tairururaa i te hora 3H50 i te ahiahi. E tauturu te mau haamaramaramaraa i muri nei ia outou i roto i ta outou faaineineraa.
Mau faaueraa ia noaa mai te hoê piha
3 E haere mai te mau taeae e mau tuahine atoa no Raromatai mai, no Tuamotu e Tuhaa pae i Tahiti no te apiti i te tairururaa mataeinaa 1995. No reira, e nehenehe te feia e hinaaro e haere i roto i te mau hotela. Mai te peu e te reira iho â, a niuniu roa ˈtu i te hotela ta outou i maiti.
4 E TIA IA HOROA I TE MONI TARAHU oia hoi te moni no te hoê po no te tapao i te piha. A afai OIOI roa ˈtu i te hotela i muri noa ˈˈe te tapaoraa. Mai te peu e eita te moni tarahu e afaihia, e nehenehe te tapaoraa e faaorehia i te mau taime atoa. EITA TE MAU HOTELA E TAPAO I TE MAU PIHA TAOTORAA MAI TE PEU E AITA TE MONI TARAHU I HOROAHIA. Mai te peu e e tia ia outou ia faaore i ta outou tapaoraa, a faaite oioi atu i te hotela. E horoahia ïa te piha no te tahi atu mau taata.
5 Mai te peu e ua î te hotela matamua, a niuniu i te piti ta outou i maiti e te vai aturâ. I te mea hoi aita i rahi te mau hotela na pihai iho i ta tatou piha tairururaa no Toahotu, e tamata paha ïa outou i te imi na te mau vahi atea ˈtu â. Eiaha e haamoe i te faaiteraa ta tatou e nehenehe e horoa i te roaraa o te tairururaa.
Tupuraa taa ê
6 E nehenehe outou e taniuniu atu i te tuhaa haapao i te faaearaa na roto i te arai o te papai parau o te amuiraa o te haapao i te mau mea atoa no nia i te tairururaa. No te feia no te mau motu iho â râ teie parau. E fariihia na mua roa i roto i te mau utuafare kerisetiano i pihai iho i te tairururaa te feia tei roto i te mau tupuraa taa ê. No te feia poro anaˈe, e ta ratou mau tamarii teie faanahoraa, e roo maitai to ratou e ua fariihia e te tomite no te taviniraa o te amuiraa i ta ratou aniraa. E tia i te amuiraa ia ara i te haapao i taua mau taata ra e eiaha râ e vaiiho e na te tuhaa haapao i te faaearaa no te tairururaa e haapao i ta ˈna hopoia. E nehenehe te mau matahiapo aore ra te tahi atu mau melo o te amuiraa tei ite i to ratou huru oraraa e faaite i te here ma te horoa i te tauturu titauhia. E pinepine te reira i te titau e ia tapitapi te feia poro i te mau hinaaro o te mau tavini ma te taime taatoa, te feia paari aore ra hapepa, e te vai atu â. Ei hiˈoraa, e nehenehe ratou e tauturuhia ma te afai ia ratou aore ra ma te haapao maite ia ratou na roto i te mau huru ravea atoa.—Iak. 2:15-17; Ioane 1, 3:17, 18.
7 E parau mau, e tutava te tuhaa haapao i te faaearaa ia imi i te nohoraa no te feia poro e mau hinaaro taa ê to ratou e eita te mau melo o ta ratou amuiraa e nehenehe e tauturu ia ratou. E faaite taua mau taata poro ra i te taeae papai parau i te mau fifi ta ratou e farerei nei. Na te taeae papai parau e aparau atu i te tomite no te taviniraa o te amuiraa no te ite e nehenehe anei te amuiraa e tauturu i taua mau taata ra ia farii mai ia ratou i te fare i te roaraa o te tairururaa. Mai te peu e eita, e tahoê te taeae papai parau i te mau aniraa e e haere roa ˈtu o ˈna i te tuhaa haapao i te faaearaa ma te faaite i te iˈoa o te mau taata, to ratou numera, e te tahi atu â mau haamaramaramaraa faufaa. E nehenehe ïa te tuhaa haapao i te faaearaa e farerei roa ˈtu i te mau taata ani.
8 EIAHA te feia e mau hinaaro taa ê to ratou e ani i te hoê piha ia tae ratou i te tairururaa, no te mea e tia i te tuhaa haapao i te faaearaa ia ite i te manaˈo o te tomite no te taviniraa o te amuiraa.
9 Ua faanahohia te faaearaa no te feia mea fifi mau no ratou ia ite i te faaearaa. Aita i faanahohia teie huru faaearaa no te feia e nehenehe e noho i te hotela, o te hinaaro noa râ i te hoê faaearaa tamoni ore aore ra mama, e te reira no te faatarani noa i te moni. Hau atu â, e ere i te mea tano ia faaohipa te feia i ani ma te miimii i te farii maitai o te mau taeae ma te tiai e e fariihia ratou na mua ˈˈe aore ra i muri iho i te tairururaa. E pûpûhia te faaearaa I TE TAIME NOA o te tairururaa. E tia i te feia e fanaˈo ra i teie huru faaearaa ia rave maitai i te mau taoˈa a te fatu fare, eiaha e faaino, e haere i te mau vahi aita ratou i titauhia, e ia ara ia na reira atoa ta ratou mau tamarii. Mai te peu e e tia i te mau fatu fare ia faaruru i te hoê fifi i roto i taua tuhaa ra, e tia ïa ia ratou ia faaara oioi noa i te tuhaa haapao i te faaearaa, o te oaoa e tauturu ia ratou. Ia hiˈopoahia te mau huru tupuraa atoa, e nehenehe te mau taeae e mau tuahine e fanaˈo i te tauturu o teie huru faaearaa ia au i te mau vahi vata. E nehenehe ïa te feia atoa e noho ra i Tahiti e o te hinaaro ra e rave mai i to ratou mau taeae e mau hoa i te parau mau no te mau motu e farii maitai ia ratou. A haere atu e farerei i te taeae papai parau o ta outou amuiraa o te farerei atu i te mau taeae no te tuhaa haapao i te faaearaa i te fenua tuati e te reira no te hoê tatuhaaraa maitai roa ˈˈe o te feia atoa e haere mai i te tairururaa. Te haamauruuru nei matou ia outou no ta outou turu e te here ta outou e faaite i taua tupuraa ra na roto i teie tumu parau.
Te titauhia nei ta outou turu
10 E nahonaho maitai e e aravihi atoa te tereraa o te tuhaa haapao i te faaearaa ia au i te turu a te taata tataitahi (Heb. 13:17). No reira matou e ani ai i te taatoaraa ia turu i te tuhaa haapao i te faaearaa haamauhia e te Taiete. Te haafaufaa nei te rahiraa o te feia poro i te mau faaueraa papu tei horoahia i roto i te mau api hau o Te taviniraa o te Basileia i mairi, o tei horoa mai i te mau faahopearaa maitai roa. Teie nei râ, e mea faufaa noâ ia faaitoito i te taata tataitahi ia PEE I TE MAU FAAUERAA i roto i te tumu parau tarenihia i raro aˈe mai O TE FAAITE RA E NAFEA IA TURU.
11 IA FAREREI NOA ˈTU OUTOU I TE MAU FIFI I ROTO I TE HOÊ HOTELA, a faaara ma te haamarirau ore i te tiaau o te haapao i te tuhaa faaearaa i te roaraa o te tairururaa ia tauturu o ˈna ia outou ia faaafaro oioi i te reira.
Na te tino matahiapo: I te putuputuraa no te taviniraa i te hebedoma no te 2 no tenuare, a taio i te rata a te Taiete no te 7 no atete 1994, o te faaite ra i teihea tairururaa e titauhia te amuiraa. I muri aˈe i taua putuputuraa ra, a pine atu te rata i nia i te tabula. EITA e tia i te mau matahiapo ia faanuu i te mahana o te putuputuraa no te taviniraa no te faatupu oioi i te reira i taua hebedoma ra. Mai te peu e e nehenehe, e hohora te taeae papai parau o te amuiraa i te mau tumu parau atoa e te mau parau faaara no nia iho i te tairururaa i roto i te mau putuputuraa no te taviniraa i mua, taa ê noa ˈtu i te tahi atu faaiteraa aore ra eita o ˈna e nehenehe e rave.
[Box on page 3]
Ia noaa mai te hoê piha
◼ A niuniu i te hotela ta outou i maiti.
◼ A faaite atu e Ite no Iehova outou.
◼ A haamanaˈo e e tia ia outou ia horoa i te moni tarahu o te tuea i te moni no te hoê po ia tapao atu outou.
[Box on page 4]
Nafea ia turu
◼ Eiaha e tapao i te piha i roto i te hoê hotela eita outou e haere i reira, aore ra i roto e rave rahi hotela ma te opua e haere roa ˈtu i reira no te maiti i te piha maitai roa ˈˈe e e faaore i te tahi atu mau tapaoraa (Mat. 5:37). Eita ïa e tano, no te mea te haafifi nei outou i te mau hotela ia horoa tarahu i taua mau piha ra e ia ani atoa te tahi atu feia poro, area hoi te imi-pinepine-hia nei ratou.
◼ Eiaha e tapao i te mau piha no outou iho aore ra no te tahi atu mau taata ma te ore e faaite o vai outou aore ra ma te ore e afai oioi i te mau moni tarahu no te piha tataitahi.
◼ Eiaha e faataoto i roto i te hoê piha i te rahiraa taata opanihia e te ture aore ra e te aratairaa a te feia haapao i te hotela. I te rahiraa o te taime, eita teie numera e rahi aˈe i te maha aore ra pae, te mau tamarii atoa. Eiaha e haamoe e te aufau nei outou i te hoê tino moni no te numera FAAAUHIA o te mau taata.