Te mau vea iti: e mau tauihaa faufaa roa no te taviniraa
1 E afai iho â te hoê taata aravihi i te pae o te hamaniraa e rave rau tauihaa, e faaohipahia te tauihaa tataitahi no te hoê tuhaa papu. Te vai ra ia tatou nei, e feia poro hoi tatou, e rave rau vea iti o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haamâha ma te aravihi i te mau hinaaro pae varua o te mau taata ta tatou e poro nei (Mas. 22:29). E nehenehe tatou e farerei i te hoê taata e hepohepo nei. Aore ra, i te hoê taata e titau nei i te hoê faatereraa tia, aore ra o te uiui nei e e tumu anei to te oraraa. Nafea e faaohipa i ta tatou mau vea iti no te tauturu ia ratou?
2 Ma te pûpû i te vea iti “Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?”, e nehenehe tatou e parau e:
◼ “Te faahapa nei vetahi mau taata o te ite ra i te mau mauiui e te parau-tia ore i roto i te ao nei e o te Atua te tumu. Te parau nei ratou e, i te mea hoi e Atua Mana hope o ˈna, ahiri e te haapao mau ra oia ia tatou e faaore oia i to tatou mau mauiui. Eaha to oe manaˈo? [A vaiiho i te taata ia pahono.] Te faaite ra te Salamo 72:12-14 e te haapao mau ra te Atua ia tatou. E ere o ˈna te tumu o te mau mauiui e te parau-tia ore. Te tǎpǔ ra oia e e fatata te feia ino i te tâpû-ê-hia. Te faataa ra teie vea, Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?, te mea ta ˈna e rave e nafea tatou e fanaˈo ai i te reira.” E faahaere â paha tatou i te aparauraa i mua ma te tuatapapa i te paratarapha 22, i te api 27.
3 Mai te peu e e faaohipa tatou i te vea iti “Te tumu o te oraraa”, e nehenehe tatou e haamata i te aparauraa mai teie e:
◼ “Ia tae iho â i te hoê taime, e uiui te taatoaraa aore ra te tahi noa no nia i te tumu o te oraraa. O te ora-noa-raa anei e 70 aore ra e 80 matahiti e e pohe atu ai i muri iho? Aore ra e auraa anei to te oraraa? Eaha to oe manaˈo? [A vaiiho i te taata ia pahono.] I roto i te Salamo 37:29, te ite ra tatou eaha te opuaraa nehenehe mau a te Atua no nia i te taata e te fenua.” I muri iho i te taioraa i te irava, e faaite tatou i te hohoˈa i te api 31, e e faataa tatou eaha te huru oraraa e fanaˈohia e tatou i roto i te paradaiso.
4 E nehenehe tatou e faaô mai i te vea “Inaha” ma te faaite i te taatoaraa o te hohoˈa i te apî matamua e ma te ani e:
◼ “I to oe manaˈoraa, eaha te tia ia rave no te faariro i te fenua mai teie te huru? [A vaiiho i te taata ia pahono.] I nia i teie hohoˈa, e fare e e ohipa faahiahia ta te taata tataitahi. Te vai ra te hau, e mea rahi te maa e e ere te fenua i te mea viivii. Noa ˈtu ta ratou mau tutavaraa puai, te ite nei te mau faatereraa taata e eita roa ˈtu ratou e nehenehe e haamau i te hoê ao mai teie te huru. Teie râ, te haapapu mai ra te Bibilia ia tatou e ‘e faaapî [te Atua] i te mau mea atoa’. [A hohora ˈtu i te vea iti i te api 30, e a taio i te Apokalupo 21:3, 4.] E faaite teie vea iti ia oe i te mea e tia ia oe ia rave no te ora i roto i teie ao apî.” Mai te peu e e faaite te taata i te anaanatae mau, e hohora tatou i te vea iti i te api 3, e e faaite tatou e nafea tatou ia faatere i te hoê haapiiraa bibilia.
5 E te vea iti “E oaoa oe i te fenua e a muri noa ˈtu!”, e nehenehe tatou e faaohipa i teie ravea:
◼ “Te manaˈo ra e rave rahi taata e tia ia ratou ia haere i nia i te raˈi no te fanaˈo i te ora mure ore, teie râ eaha to oe manaˈo e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei? [A vaiiho i te taata ia pahono.] Te haapapu maira te Bibilia ia tatou e te vai mau ra te ora mure ore, e te faaite mai ra ia tatou nafea e tapae ai i taua tapao ra.” A taio i te Ioane 17:3. I muri iho e faaite tatou i te taata te hohoˈa n° 49, e e ani tatou e: “E hinaaro anei oe e ora i roto i te hoê ao mai teie te huru?” E pûpû tatou i te vea iti e e faanaho i te taime no te hoê hoˈi-faahou-raa e farerei.
6 Te tuatapapahia ra te mau tumu parau no teie tau i roto i te mau vea iti, te pahono ra i te mau uiraa ta te mau taata e uiui nei e te horoa ra i te tamahanahanaraa. Ia faaohipa outou ma te aravihi i taua mau tauihaa ra, e tauturu tatou i te mau taata aau rotahi ia ‘noaa te ite mau o te parau mau’.—Tim. 1, 2:4.