Ia faatupu tatou i te anaanatae i roto i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei
1 Ua faaauhia te taviniraa ma te tano maitai i te ohipa tanuraa, e te mau hoˈi-faahou-raa e farerei i te ohipa pîpîraa (Mat. 13:23; Luka 10:2; Kor. 2, 9:10). O tatou nei “te hoa rave ohipa . . . no te Atua”, e hopoia ta tatou no te tauturu i te mau huero atoa tei tanu-apî-hia ia tupu mai tae noa ˈtu i te paariraa e ia horoa mai i te hotu (Kor. 1, 3:6, 9). Nafea tatou ia haamaitai atu â i roto i taua tuhaa ra?
2 Ia ineine tatou i te hoˈi faahou e farerei i te feia atoa e anaanatae ra. Ia hiˈo faahou tatou i ta tatou mau nota i tera e tera fare, e ia faaoti tatou e o vai ta tatou e haere faahou e hiˈo e eaha te tumu parau. I roto i te rahiraa o te tupuraa, e niuhia te tumu parau i nia i te mea ta tatou i aparau i te taime matamua. Ia faaau ohie noa tatou, ia mau ia tatou i te tahi atu mau manaˈo bibilia i roto i te feruriraa o ta tatou e nehenehe e faaô mai. E mea maitai noa ia faaohipa i te Bibilia, no te mea e mana to ˈna no te haaputapû i te mafatu.—Heb. 4:12.
3 Mai te peu e ua vaiiho tatou i te vea iti ra “Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?”, e nehenehe tatou e parau e:
◼ “Te tiaturi nei e rave rahi taata ma te aau rotahi e e haamou te Atua i te fenua nei, area râ vetahi te mǎtaˈu nei ratou e na te taata iho e rave i te reira. Eaha to oe manaˈo? [A vaiiho i te taata ia pahono.] Te faaite ra te Bibilia ia tatou e maoti râ i te haamou i te fenua nei, e tamâ te Atua i te parau-tia ore e e faariro i te reira ei vahi hau e te papu.” E huti tatou i te ara-maite-raa i nia i te api 22 e e taio tatou i te Maseli 2:21, 22 tei faahitihia. Mai te peu e te anaanatae ra te taata, e faataa tatou e nafea ia faaterehia te hoê haapiiraa bibilia, aore ra e pûpû tatou i te mau vea hopea e e faanaho i te taime no te hoê hoˈi-faahou-raa e farerei i reira tatou e paraparau ai no nia i te ao apî tǎpǔhia e te Atua.
4 Mai te peu e ua vaiiho tatou i te vea iti ra “Inaha”, e nehenehe tatou e parau e:
◼ “I to ˈu tere i mairi aˈenei, ua taio tâua i roto i te Bibilia te parau tǎpǔ a te Atua e faariro i te fenua nei ei paradaiso mai tei faahohoˈahia i nia i te api matamua o te vea ta ˈu i vaiiho mai ia oe ra. E nehenehe tatou e fanaˈo i taua mau haamaitairaa ra ma te haapii e eaha te hinaaro o te Atua e nafea te reira ia ohipa i nia i to tatou oraraa.” E taio tatou i te Ioane 17:3, e i muri iho e hohora tatou i te vea iti i te mau paratarapha 52 e 53, api 27. E faataa poto noa tatou e no te aha e mea faufaa ia noaa mai i te hoê ite papu o te Parau a te Atua.
5 I muri aˈe i te vaiihoraa i te vea iti “Tumu o te oraraa” i te hoê taata anaanatae i nia i te mau tumu parau faaroo, e manaˈo paha tatou e mea tano ia parau e:
◼ “Ua faahiti pinepine na paha oe i te pure ra To matou Metua. Eaha ta oe e manaˈo ra ia ani oe i te Atua ia tae mai to ˈna ra Basileia?” I muri iho te pahonoraa a te taata, e hiˈo tatou i te mau paratarapha 8 e te 9 o te api 26, e e taio tatou i te Daniela 2:44. E nehenehe tatou e tamau â i te aparauraa ma te faataa e te taeraa mai te Basileia o te Atua o te hopea ïa o te ino e te mau mauiui. E haapapu tatou e e mai te peu e e feia parau-tia tatou i mua i te aro o te Atua, e nehenehe tatou e fanaˈo i te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.
6 Ia haamanaˈo tatou e e nehenehe tatou e hoˈi faahou e farerei i te feia atoa tei faaroo mai ia tatou, ua vaiiho paha tatou aore ra aita i te hoê buka. Ia tutava tatou i te faanaho i roto i te hebedoma tataitahi i te hoê taime no te rave i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei. E haamaitai o Iehova i ta tatou mau tutavaraa no te faatupu i te anaanatae o ta tatou e tapao ra. Ia horoa mai te reira i te hotu no te arue ia ˈna!—Ioane 15:8.