VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w19 Novema api 14-19
  • A atuatu i te paruru rahi o to outou faaroo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A atuatu i te paruru rahi o to outou faaroo
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A HIˈOPOA MAITE I TO OUTOU FAAROO
  • A PATOI I TE MAU HAAPEAPEARAA, TE PARAU HAAVARE E TE MANAˈO FAATOARUARU
  • A PATOI I TE NOUNOU TAOˈA
  • A MAU MAITE I TE PARURU RAHI O TO OUTOU FAAROO
  • “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • E paruru Iehova ia tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te mau papu nei te feia apî i mua i te Diabolo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
w19 Novema api 14-19

TUMU PARAU HAAPIIRAA 46

A atuatu i te paruru rahi o to outou faaroo

“A rave i te paruru rahi o te faaroo.”—EPH. 6:16.

HIMENE 119 E faatupu anaˈe i te faaroo

HAAPOTORAAa

1-2. (a) Ia au i te Ephesia 6:16, no te aha e titauhia ia rave i “te paruru rahi o te faaroo”? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

UA RAVE anei outou i “te paruru rahi o te faaroo”? (A taio i te Ephesia 6:16.) Mai te hoê paruru rahi, e nehenehe to outou faaroo e tauturu ia outou ia patoi i te peu faufau, te taparahiraa taata e te mau mea ino atoa a teie nei ao poiri.

2 Te ora nei râ tatou i “te mau mahana hopea” e e tamatahia â to tatou faaroo. (Tim. 2, 3:1) Eaha te titauhia ia rave no te hiˈopoa e faaroo puai anei to tatou? E nafea ia mau maite i to tatou paruru rahi? E pahono tatou i tera nau uiraa.

A HIˈOPOA MAITE I TO OUTOU FAAROO

I tahito, e faaohipa na te mau faehau i to ratou paruru i te aroraa. Te tataî ra te hoê faehau i to ’na paruru e to ’na taata tauturu

I muri aˈe i te aroraa, e hiˈopoa maite e e tataî te mau faehau i to ratou paruru (A hiˈo i te paratarafa 3)

3. Eaha ta te mau faehau e rave na no te atuatu i to ratou paruru e no te aha mea faufaa?

3 I tahito, mea pinepine te mau paruru i te tapoˈihia i te iri puaa. Ia ore te paruru ia haumi e ia tutae auri, i titauhia na ia parai te mau faehau te hinu i nia i to ratou paruru. Mai te peu ua ino rii te paruru, e tataî te faehau te reira ia ineine noa oia no te aroraa. Eaha te haapiiraa no te mau Kerisetiano?

4. No te aha e titauhia ia hiˈopoa tamau i te paruru rahi o to tatou faaroo e e nafea tatou ia na reira?

4 E titau-atoa-hia ia hiˈopoa e ia atuatu tamau i te paruru rahi o to tatou faaroo ia ineine noa tatou no te aroraa. Tei roto te mau Kerisetiano i te hoê aroraa pae varua e o te mau varua ino te enemi. (Eph. 6:10-12) Eita e tia i te tahi atu ia atuatu i to tatou faaroo! E nafea ia ite ua ineine outou no te aroraa? Na mua, a ani i te tauturu a te Atua na roto i te pure. I muri mai, a farii i ta te Parau a te Atua e faaite atu ra no nia ia outou, oia hoi mai te aha ta te Atua hiˈoraa ia outou. (Heb. 4:12) Te parau ra te Bibilia: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao.” (Mas. 3:5, 6) A feruri na i te mau faaotiraa ta outou i rave aˈenei i roto i te tahi tupuraa. I te fifiraa outou i te pae moni, ua haamanaˈo anei outou i ta Iehova parau i roto i te Hebera 13:5 “E ore roa vau e vaiiho ia oe, e e ore roa vau e faarue ia oe”? Ua faaitoito anei tera irava ia tiaturi e tauturu iho â Iehova ia outou? Mai te peu e e, e tapao faaite ïa te tamau ra outou i te atuatu i te paruru o to outou faaroo.

5. Eaha ta outou e nehenehe e ite a hiˈopoa maite ai i to outou faaroo?

5 A hiˈopoa maite ai i to outou faaroo, e maere paha outou i ta outou e ite. Peneiaˈe, e haroˈaroˈa outou i te hoê paruparu ta outou i ore i haapao aˈenei. Ua tuino paha te mau haapeapearaa, te mau parau haavare e te manaˈo faatoaruaru i to outou faaroo. E nafea outou ia tataî i te paruru rahi o to outou faaroo?

A PATOI I TE MAU HAAPEAPEARAA, TE PARAU HAAVARE E TE MANAˈO FAATOARUARU

6. A horoa i te hiˈoraa o te haapapu e ere te mau haapeapearaa atoa i te mea ino.

6 E ere te mau haapeapearaa atoa i te mea ino. Ei hiˈoraa, mea maitai ia haapeapea te mauruuru ra anei Iehova e o Iesu ia tatou. (Kor. 1, 7:32) Ia rave tatou i te hara, mea tano ia haapeapea e nafea to tatou auhoaraa e te Atua e maitai faahou mai ai. (Sal. 38:18) E haapeapea atoa te Kerisetiano ua mauruuru anei to ˈna hoa faaipoipo ia ˈna, e te mau metua, i te maitai ïa o to ratou utuafare taatoa. E titau-atoa-hia ia haapeapea tatou no to tatou mau taeae e tuahine i roto i te faaroo.—Kor. 1, 7:33; Kor. 2, 11:28.

7. Ia au i te Maseli 29:25, no te aha eiaha tatou ia mǎtaˈu i te taata?

7 E nehenehe râ te mau haapeapearaa e tuino i to tatou faaroo. Peneiaˈe, e tapitapi noa tatou no nia i te maa e te ahu. (Mat. 6:31, 32) Eaha ïa te tupu? E imi tatou ia rahi noa ˈtu â ta tatou taoˈa aore ra moni. I tera taime, e haaparuparu te reira i to tatou faaroo a mutu atu ai te auhoaraa e o Iehova! (Mar. 4:19; Tim. 1, 6:10) Aore ra, e haapeapea tatou i to vetahi ê manaˈo ia tatou. Eaha ïa te tupu? E haama aore ra e mǎtaˈu tatou i te taata, eiaha faahou râ ia Iehova! Ia ore tatou ia topa i roto i tera marei, e titauhia ia taparu ia Iehova ia ho mai i te faaroo puai e te itoito.—A taio i te Maseli 29:25; Luka 17:5.

Te tupohe ra te hoê metua tane i te afata teata e tei pihai iho noa mai to ’na utuafare

(A hiˈo i te paratarafa 8)b

8. Mai te aha to tatou huru i mua i te parau haavare e faaino e tia ˈi?

8 Te faaohipa ra Satani, “te metua no te haavare,” i te feia i raro aˈe i to ˈna mana no te haaparare i te parau haavare no nia ia Iehova e to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano. (Ioa. 8:44) E pia te feia faaino i ta ratou mau parau haavare no nia i ta Iehova faanahonahoraa i nia i te natirara, na roto te afata teata e te tahi atu mau ravea apî. E “teˈa auahi” te reira no ǒ mai ia Satani. (Eph. 6:16) Mai te aha to tatou huru i mua i te parau haavare e faaino e tia ˈi? E patoi tatou i te reira! Eaha te tumu? No to tatou tiaturi ia Iehova e i to tatou mau taeae e tuahine. No reira, a ape i te feia faaino e te haavare! Eiaha atoa e tamata i te ite aore ra i te faatitiaifaro i ta ratou mau parau!

9. Eaha te nehenehe e tupu ia hiti mai te manaˈo faatoaruaru?

9 E nehenehe te manaˈo faatoaruaru e haaparuparu i to tatou faaroo. E tupu iho â te fifi e e titauhia ia faaafaro i te reira. I te tahi râ taime, na te reira paha e faatoaruaru ra i te hoê Kerisetiano. Eiaha râ e vaiiho i to tatou mau fifi ia faaapǐapǐ i to tatou feruriraa! Ia ore tatou e ara, e moˈe roa ia tatou te tiaturiraa faahiahia ta Iehova i fafau mai. (Apo. 21:3, 4) E nehenehe te manaˈo faatoaruaru e faaiti i to tatou puai a faaea ˈtu ai tatou i te tavini ia Iehova. (Mas. 24:10) Auê te peapea ia tupu te reira i nia ia tatou!

10. Eaha te haapiiraa e huti mai i te rata ta te hoê tuahine i papai?

10 A hiˈo na eaha tei tauturu i te hoê tuahine i Marite ia haapuai i to ˈna faaroo a aupuru noa ˈi i ta ˈna tane tei roohia i te maˈi ino mau. Teie ta ˈna i papai i ta tatou pu rahi: “E tupuraa ahoaho mau to mâua o te faatoaruaru mai i te tahi taime, auaa râ mea puai to mâua tiaturiraa no a muri aˈe. Te mauruuru mau nei au i te mau mea atoa i faaineinehia no te haapuai i te faaroo e no te tapea i te hoê feruriraa maitai. Mea hinaaro-mau-hia e mâua tera mau aˈoraa e faaitoitoraa! Na te reira e tauturu mai ra ia tamau i te tavini ia Iehova e ia mau papu noa ˈtu te mau faahemaraa a Satani!” Eaha te haapiiraa e huti mai? Noa ˈtu e toaruaru tatou, e nehenehe tatou paatoa e tapea i te hoê faaroo puai! E nafea? Eiaha e haamoˈe e faaohipa Satani i to tatou mau fifi no te tamata i to tatou faaroo. E haafaufaa anaˈe i te maa pae varua atoa e e haamanaˈo anaˈe e tamahanahana mai Iehova ia tatou!

I te arui haamoriraa utuafare, te faaohipa ra te metua tane i te Bibilia no te haapuai i te faaroo o to ’na utuafare

Te atuatu ra anei outou i te paruru rahi o to outou faaroo? (A hiˈo i te paratarafa 11)c

11. Eaha te mau uiraa e tauturu mai ia hiˈopoa maite i to tatou faaroo?

11 A hiˈopoa maite ai i te paruru rahi o to outou faaroo, ua tapao anei outou i te hoê vahi e titauhia ia tataî? I te mau avaˈe i mairi, ua tia anei ia outou ia faaea i te haapeapea? Ua patoi anei outou i te mau parau haavare ta te feia faaino i haaparare? Ua puai noa anei to outou faaroo noa ˈtu te manaˈo faatoaruaru? Mai te peu e e, e tapao faaite ïa mea puai to outou faaroo! E titauhia râ ia vai ara noa, e imi hoi Satani i te tahi atu mau ravea paari no te faahema ia outou. E hiˈopoa anaˈe hoê o ta ˈna mau ravea paari.

A PATOI I TE NOUNOU TAOˈA

12. Eaha te tupu ia nounou tatou i te taoˈa?

12 E nehenehe te nounou taoˈa e tuino i to tatou faaroo a iti atu ai ta tatou e rave no te tavini ia Iehova. Ua parau te aposetolo Paulo: “Aita e taata e tavini ra ei faehau e faaô i roto i te ohipa tapihooraa o te oraraa nei, ia mauruuru hoi te taata tei rave ia ˈna ei faehau.” (Tim. 2, 2:4) I tahito, eita te faehau Roma e faatiahia ia faaô i roto i te ohipa tapihooraa. Eaha te tupu ia haafaufaa ore te faehau i tera titauraa?

13. No te aha eiaha te hoê faehau e faaô i roto i te ohipa tapihooraa?

13 A feruri na i to muri nei tupuraa. E haapiipii te hoê pǔpǔ faehau ia ratou ia faaohipa i ta ratou ˈoˈe, ua mairi râ hoê i tera poipoi taatoa. Ua haere oia i te oire no te hoo haere i ta ˈna mau taoˈa. I te ahiahi, e rave te pǔpǔ faehau i te taime no te hiˈopoa maite i to ratou paruru e no te faaoi i ta ratou ˈoˈe. Area tei hoo haere i ta ˈna mau taoˈa, te faaineine ra ïa i ta ˈna e hoo faahou atu i te mahana i muri iho. I te poipoi aˈe, te haere mai nei te mau enemi. I to outou manaˈo, o vai te faehau tei ineine i te aro e te faaoaoa i to ˈna fatu? O vai te faehau ta outou e vaiiho ia haere mai i pihai iho ia outou? Te faehau o tei hoo haere i ta ˈna mau taoˈa aore ra tei faaineine ia ˈna?

14. Ei faehau na te Mesia, eaha ta tatou e haafaufaa na mua roa?

14 Ei faehau na Iehova e na te Mesia, e imi tatou i ta raua farii maitai. Mea faufaa aˈe te reira i te mau mea atoa ta teie nei ao e pûpû mai! E faaherehere anaˈe i to tatou puai e taime no te tavini ia Iehova e no te hiˈopoa maite i te paruru rahi o to tatou faaroo e tae noa ˈtu i te tahi atu mau tuhaa o te haana tamaˈi Kerisetiano!

15. Eaha te faaararaa ta Paulo i horoa mai e no te aha?

15 Ia vai ara noa tatou e tia ˈi! No te aha? Te faaara mai ra te aposetolo Paulo e atea ê te feia e onoono ra i te titau i te taoˈa rahi i te faaroo e e roohia ratou i te mauiui e rave rahi. (Tim. 1, 6:9, 10) E nehenehe ïa tatou e “atea ê” ia titau tatou i te mau mea ta tatou e ore e hinaaro mau ra. E faatupu to tatou aau i “te hinaaro ino e te maamaa e rave rahi.” Mea faufaa roa ia haamanaˈo e faaohipa Satani i tera mau hinaaro no te haaparuparu i to tatou faaroo.

16. I muri aˈe i te taioraa i te Mareko 10:17-22, eaha te mau uiraa e titauhia ia feruri tatou?

16 Te vai ra anei te fifi ia hoo mai e rave rahi taoˈa mai te peu e moni iho â ta tatou no te aufau? No te ite, a feruri na i to muri nei mau uiraa: Noa ˈtu e pee ia ˈu ia aufau i te hoê taoˈa, e taime e e puai anei râ to ˈu no te faaohipa e no te atuatu i te reira? Eita anei au e haafaufaa rahi roa i tera taoˈa? Eita anei au e riro mai te taata apî tei ore i farii i te titau-manihini-raa a Iesu ia tavini atu â i te Atua? (A taio i te Mareko 10:17-22.) Mea hoona aˈe ia tapea i te hoê oraraa haapae e ia faaherehere i to tatou taime e puai no te rave i te hinaaro o te Atua!

A MAU MAITE I TE PARURU RAHI O TO OUTOU FAAROO

17. Eaha te titauhia ia haamanaˈo?

17 A haamanaˈo tei roto tatou i te hoê aroraa e e titauhia ia ineine noa no te patoi i te enemi i tera e tera mahana. (Apo. 12:17) Eita to tatou mau taeae e tuahine e nehenehe e amo i te paruru rahi o te faaroo no tatou! Na te taata tataitahi e faaitoito ia mau papu to ˈna iho faaroo!

18. I tahito, no te aha te mau faehau e mau maite ai i te paruru i roto i to ratou rima?

18 I tahito, e haafaufaahia te hoê faehau no to ˈna itoito i te aroraa. Ia hoˈi râ oia i te fare e aita ta ˈna e paruru, e haamaraa ïa no ˈna! Ua papai te taata tuatapapa no Roma o Tacite te iˈoa: “E haamaraa mau ia faarue te hoê i to ˈna paruru.” No reira te mau faehau atoa e mau maite ai i te paruru i roto i to ratou rima.

Te taio ra te tahi tuahine i te Bibilia, te pahono ra i te putuputuraa, te poro ra i te taata, te mau papu ra ïa o ’na i te paruru rahi o to ’na faaroo noa ’tu te mau te‘a a Satani

Te mau maite ra te hoê tuahine i te paruru rahi o to ˈna faaroo ma te feruri maite na roto i te pure i ta ˈna e taio ra i roto i te Bibilia, ma te apiti i te mau putuputuraa e ma te tamau i te poro (A hiˈo i te paratarafa 19)

19. E nafea ia mau maite i te paruru rahi o to tatou faaroo i roto i to tatou rima?

19 E nafea ia mau maite i te paruru rahi o to tatou faaroo i roto i to tatou rima? Ma te tamau i te apiti i te mau putuputuraa e i te faaite i te parau mau no nia i te iˈoa o Iehova e ta ˈna Faatereraa arii. (Heb. 10:23-25) I tera e tera mahana, e feruri maite anaˈe i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia na roto i te pure e e haapao anaˈe i te mau aˈoraa e aratairaa a te Atua. (Tim. 2, 3:16, 17) Eita roa ïa ta Satani mau ravea paari e manuïa i nia ia tatou! (Isa. 54:17) E paruru mai râ te paruru rahi o to tatou faaroo! E mau papu e e ohipa amui tatou tapono e tapono e to tatou mau taeae e tuahine. Eita noa tatou e mau papu i tera e tera mahana, e fanaˈo râ tatou i te haamaitairaa ia tia i te pae o Iesu a upootia roa ˈi oia i nia ia Satani e to ˈna mau taata!—Apo. 17:14; 20:10.

E NAFEA IA PATOI . . .

  • i te mau haapeapearaa?

  • i te mau parau haavare e te manaˈo faatoaruaru?

  • i te nounou taoˈa?

HIMENE 118 “A faarahi mai i to matou faaroo”

a E mauhaa faufaa roa te paruru no te hoê faehau. E titau-atoa-hia i te Kerisetiano ia atuatu maitai i te paruru rahi o to ˈna faaroo. I roto i teie haapiiraa, e ite tatou e nafea ia hiˈopoa e te maitai noa ra te “paruru rahi” o to tatou faaroo.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ia pura mai te parau haavare no nia i te mau Ite no Iehova, e tupohe oioi te utuafare i te afata teata.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: I muri mai, i roto i ta ratou haamoriraa utuafare, e faahiti te metua tane i te hoê irava Bibilia o te haapuai i te faaroo o to ˈna utuafare.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono