2 Te tauturu no te faaafaro i te mau fifi
Te vai ra te tahi mau fifi o te oraraa o te maoro mai, i te tahi taime e rave rahi matahiti. E aita tatou e ite oioi ra i te fifi. Te horoa anei ra te Bibilia i te aratairaa î i te paari no te faaafaro i taua mau fifi tuutuu ore ra e te mauiui mau? E hiˈopoa anaˈe vetahi mau hiˈoraa.
HAAPEAPEA RAHI ROA
Te na ô ra o Rosie: “Ua haapeapea noa vau ma te feruri i nia i te tahi mau tupuraa e ma te faarahi-ino-roa i te reira i roto i to ˈu feruriraa.” Eaha te mau irava Bibilia tei tauturu ia ˈna? O te Mataio 6:34 hoê o tera mau irava. Te na ô ra: “Eiaha roa ïa e haapeapea no ananahi, no te mea e haapeapearaa ê to ananahi. Tera mahana to ˈna fifi.” Te faaite ra o Rosie i teie nei e ua tauturu mai teie mau parau a Iesu ia faaea i te haapeapea rahi roa no te nehenehe e tupu ananahi. Ua faataa oia: “Mea rahi te fifi i roto i te oraraa, eiaha ïa e faarahi atu â i te reira ma te haapeapea no te mau mea o te ore i tupu aore ra o te ore paha e tupu.”
No Yasmine atoa, e au ra te haafifi ra te ahoaho rahi i to ˈna oraraa. Te na ô ra oia: “E taˈi au i te tahi mau mahana o te hebedoma e aita vau e nehenehe e taoto i te po. Ua oti roa vau no to ˈu mau manaˈo iino.” Eaha te irava Bibilia tei tauturu ia ˈna? O te Petero 1, 5:7 ïa o te parau ra: “A huri ai i to outou mau ahoaho atoa i nia [i te Atua], no te mea te tâuˈa mai ra oia ia outou.” Te parau ra o Yasmine: “A mairi ai te tau, ua tamau vau i te pure ia Iehova e ua pahono mai oia. E au ra e ua faaorehia tera mau huru aau teimaha. E hoˈi mai iho â tera mau haapeapearaa i te tahi taime, tera râ ua ite au i teie nei e nafea ia faaruru i te reira.”
TE FAATAIMERAA I TE OHIPA
Te parau ra te hoê vahine apî, o Isabella to ˈna iˈoa: “No ˈu, e maˈi fetii te vaiihoraa i te ohipa o teie mahana no ananahi atu inaha mai te reira atoa to ˈu papa. E faataime au i te mau ohipa faufaa no te mataitai i te afata teata aore ra no te faaanaanatae mai. Mea peapea mau tera peu no te mea e rahi atu â te ahoaho e eita te ohipa e rave-maitai-hia.” Ua tauturuhia o ˈna maoti te aratairaa o te Timoteo 2, 2:15 o te na ô ra: “A tutava ia fariihia oe e te Atua ei rave ohipa aita e haama ra i ta ˈna i rave.” Ua parau Isabella: “Aita vau i hinaaro ia haama Iehova i ta ˈu ohipa no te mea ua faataime au i te reira.” Mea maitai atu â oia i roto i tera tuhaa i teie nei.
Te faataa atoa ra o Kelsey: “E ohipa ta ˈu e ua titauhia ia oti te reira i te hoê mahana faataahia. E pinepine au i te faataime i te reira tae roa ˈtu i te taime hopea. E taˈi au, aita vau e taoto faahou e e haapeapea vau. E ere te reira i te mea maitai no ˈu.” Ua fanaˈo o Kelsey i te tauturu maoti te Maseli 13:16 o te parau ra: “E rave â te taata haapao i te mau mea atoa ma te ite; area te maamaa ra, e haapurara ïa i ta ˈna parau maamaa.” Te faataa ra o ˈna eaha te haapiiraa ta ˈna i huti mai a feruriruri ai i nia i tera irava: “Mea maitai aˈe ia opua e ia faanaho i te ohipa. I teie nei, ua haamau vau i te hoê tapura ohipa e e tauturu mai te reira ia faanaho maitai i ta ˈu ohipa, eiaha râ ia faataime i te reira tae roa ˈtu i te taime hopea.”
TE MOˈEMOˈE
Te faatia ra o Kristen: “Ua faarue ta ˈu tane ia ˈu e i ta maua nau tamarii e maha.” Eaha te aratairaa Bibilia tei tauturu ia ˈna? Te na ô ra te Maseli 17:17: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.” Ua imi o Kristen i te tauturu a te feia e tavini ra ia Iehova mai ia ˈna. Eaha ta ˈna i ite? Te pahono ra oia: “Ua turu mai to ˈu mau hoa ia ˈu! Ua hoo mai vetahi i te maa aore ra te tiare e ua vaiiho ratou i te reira i te uputa. E toru taime, ua tauturu e rave rahi o ratou ia ˈu e i ta ˈu mau tamarii ia haere e ora i roto i te tahi atu fare. Ua tauturu te tahi ia ˈu ia noaa mai i te ohipa. Aita to ˈu mau hoa i faarue ia ˈu.”
Ua mauiui atoa o Delphine, tei faahitihia na mua ˈtu, no te moˈemoˈe. Te haamanaˈo ra oia i muri aˈe i ta ˈna mau ati: “Te mataitai ra vau i te taata e ora ra e o vetahi ê. O vau râ, ua moˈemoˈe roa ïa.” Ua tauturuhia oia maoti te Salamo 68:6: “E tuu hoi te Atua i te putii ia parahi i to ˈna ra utuafare.” Te faataa ra oia: “Ua ite au e aita teie irava e faahiti noa i te parau o te fare. Ua taa râ ia ˈu e horoa mai te Atua i te hoê utuafare o te haamori ra ia ˈna, te hoê vahi paruru-maitai-hia i reira oe e fanaˈo ai i te hoa mau e te piri. E mau hoa hoi o te here ra ia Iehova. Ua taa râ ia ˈu e piri atu â vau ia vetahi ê mai te peu e piri atu â vau ia Iehova na mua. Ua tauturu mai ïa te Salamo 37:4 o te parau ra: ‘E haapopou atu hoi oe ia Iehova, e na ˈna e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra.’”
Ua parau o Delphine: “Ua ite au e mea titauhia ia piri roa ˈtu â vau ia Iehova. O oia te hoa maitai roa ˈˈe. I muri iho, ua haamau vau i te hoê tapura o te mau ohipa ta ˈu e nehenehe e rave e o vetahi ê. E nehenehe ïa vau e faahoa e te feia o te here atoa ra ia Iehova. Ua haapii mai au ia hiˈo i te maitai o vetahi ê e ia ore e tiatonu noa i nia i ta ratou mau hapa.”
Papu maitai, mea tia ore te mau hoa o te tavini ra i te Atua. Te faaruru ra te mau Ite no Iehova i te mau fifi mai te mau taata atoa. Tera râ, maoti te haapiiraa Bibilia, te hinaaro nei ratou e tauturu ia vetahi ê i te mau taime atoa e nehenehe ai ratou e na reira. Mea maitai ia faahoa i taua mau taata ra. Tera râ, e nafea te mau aratairaa Bibilia e tauturu mai ai ia faaruru i te fifi o te ore roa ˈtu e faaafarohia i teie mahana, mai te mau fifi tamau o te ea e te oto?
A faaohipa i te aˈoraa Bibilia e e noaa ia outou te hoa maitai