E haafaufaa roa i te taioraa Bibilia
“Te oaoa nei hoi au i te ture a te Atua.”—ROMA 7:22.
1-3. Eaha te mau maitai ia taio i te Bibilia a faaohipa ˈtu ai i ta ˈna mau haapiiraa?
TEIE te mau parau a te hoê tuahine paari: “Te haamauruuru nei au ia Iehova i te mau poipoi atoa no te tautururaa ia ˈu ia taa i te Bibilia.” Ua taio o ˈna i te Bibilia taatoa e 40 tiahapa taime e aita o ˈna i faaea. No te tahi tuahine apî, ua tauturu te taioraa Bibilia ia ˈna ia tiaturi e te vai mau ra Iehova. E ua haafatata ˈtu â o ˈna i to ˈna Metua i te raˈi. Ua na ô oia: “A tahi ra vau e oaoa roa ˈi mai tera!”
2 Ua faaitoito Petero i te taata atoa ia ‘hiaai maite i te û anoi-ore-hia i te parau.’ (Pet. 1, 2:2) E manaˈo haava mâ to te feia e haamâha nei i tera hiaai maoti te haapiiraa e te faaohiparaa i ta te Bibilia e parau ra. E fa atoa to ratou i roto i te oraraa. E faahoa ˈtu ratou i te feia e here e e tavini atoa ra ia Iehova. Eita tera taairaa e mutu hanoa. E ‘oaoa tatou i te ture a te Atua’ ia na reira tatou. (Roma 7:22) E ere râ tera anaˈe. Eaha ˈtu â vetahi mau maitai?
3 Hau atu â oe i te haapii no nia ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, hau atu â oe i te here ia raua e i to taata-tupu. E tauturu te ite mau o te Bibilia ia oe ia taa e nafea te Atua e fatata ˈi i te faaora i te huitaata faaroo i te haamouraa o teie nei ao. E parau apî maitai ta oe i te taata. E haamaitai Iehova ia oe ia haapii oe ia vetahi ê i ta oe i huti mai i ta oe taioraa Bibilia.
A TAIO E A FERURI MAITE
4. Eaha te auraa e “haamanaˈo maite” i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia?
4 Aita Iehova e hinaaro ra ia taio haavitiviti noa ta ˈna mau tavini i ta ˈna Parau. Ua parau oia ia Iosua: “Eiaha te buka ture na ia taa ê atu i roto i to vaha, ia haamanaˈo maite oe i te reira i te rui e te ao.” (Ios. 1:8; Sal. 1:2) Te auraa anei ïa e e titauhia ia faahiti i te mau taˈo atoa ta oe e taio ra mai te Genese e tae atu i te Apokalupo? E ere. E mea tia râ ia taio ma te haamanaˈo aore ra feruri maite i te reira. E tauturu te feruri-maite-raa i ta oe e taio ra ia haapao maite i te tahi mau tuhaa faufaa no oe e o te faaitoito ia oe i tera taime. Peneiaˈe e pereota, e irava aore ra e aamu. A taio mǎrû ïa i tera tuhaa ma te faahiti atoa paha i te mau taˈo. E putapû paha oe i te faufaaraa o te tahi irava. No te aha ia na reira ˈi? Ia taa ia oe te auraa o te hoê aˈoraa a te Atua, e itoitohia oe ia faaohipa i te reira.
5-7. A faataa na e nafea te feruri-maite-raa a taio ai i te Bibilia e tauturu ai ia oe (a) ia vai mâ noa i te pae morare; (b) ia haa i nia ia vetahi ê ma te faaoromai e te hamani maitai; (c) ia tiaturi ia Iehova i te taime fifi atoa.
5 Mea faufaa te feruri-maite-raa a taio ai i te mau buka Bibilia ta oe i ore i matau. Teie e toru hiˈoraa. A tahi, te taio nei te hoê taeae apî i te parau tohu a Hosea. I te pene 4, faafaaea ˈtura o ˈna i muri iho i te taioraa ma te feruri maite i te mau irava 11 e tae atu i te 13. (A taio i te Hosea 4:11-13.) No te aha? Ua huti tera mau irava i to ˈna ara-maite-raa, te faaruru nei hoi o ˈna i te mau faahemaraa morare ore i te fare haapiiraa. Feruri maite aˈera o ˈna i tera mau irava a na ô atu ai: ‘Te ite nei Iehova i te mau mea ino ta te taata e rave huna nei. Aita vau e hinaaro ra e haamauiui ia ˈna.’ Faaoti papu ihora te taeae e vai mâ noa i te pae morare i mua i te Atua.
6 I roto i te piti o te hiˈoraa, te taio nei te hoê tuahine i te parau tohu a Ioela e ua tapae i te pene 2 e te irava 13. (A taio i te Ioela 2:13.) A taio ai oia i tera irava, feruri maite aˈera oia i te ravea e pee ai o ˈna i te hiˈoraa o Iehova. E “hamani maitai rahi [hoi] to ˈna, e te aroha rahi, e ore e ru i te riri, e te maitai rahi.” Faaoti atura teie tuahine e tamata i te faaore i te mau parau faaooo e o te faatupu i te riri ta ˈna e faahiti i te tahi taime i nia i ta ˈna tane e ia vetahi ê.
7 Teie te toru o te hiˈoraa: Aita e ohipa faahou ta te hoê metua tane Kerisetiano e te haapeapea ra o ˈna no te maitai o ta ˈna vahine e tamarii. Te feruri maite nei oia i ta ˈna e taio ra i roto i te Nahuma 1:7, oia hoi “ua ite [Iehova] i tei tiaturi ia ˈna” e te paruru ra o ˈna ia ratou mai te hoê “haapuraa etaeta i te mahana ahoaho.” Tamahanahana aˈera tera manaˈo ia ˈna. Ua taa ia ˈna te aupuru î i te here a Iehova e faaea aˈera i te haapeapea roa ino. Taio ihora o ˈna i te irava 15 ma te feruriruri. (A taio i te Nahuma 1:15.) Ite atura to tatou taeae e ma te poro i te parau apî maitai i te taime fifi, te faaite ra oia e e haapuraa Iehova no ˈna. A tamau noa ˈi i te imi i te ohipa, ua itoito-atoa-hia te taeae i teie nei ia haere e poro i roto i te hebedoma.
8. A faataa poto mai na i te tahi ofai maitai pae varua ta oe i ite mai i roto i ta oe taioraa Bibilia.
8 No roto mai te mau haapiiraa faufaa i faahitihia na i te mau buka Bibilia mea fifi ia taa no vetahi. Ia itea ia oe te mau irava faaitoito o te mau buka a Hosea, Ioela e Nahuma, e hinaaro oe e taio faahope roa i ta ratou buka. A feruri na i te paari e te tamahanahanaraa rahi e tiai ra ia oe i roto i te mau papai o tera mau peropheta! E no te toea ïa o te Bibilia? E au te Parau a te Atua i te apoo tei î i te taiamani. A heru maitai ïa i tera apoo! A taio i te Bibilia taatoa no te ite mai i te mau ofai maitatai o te horoa i te aratairaa e te tamahanahanaraa no ǒ mai i te Atua ra.
A TUTAVA I TE MARAMARAMA
9. E nafea ia maramarama ˈtu â i te Bibilia?
9 Mea faufaa ia taio i te Bibilia i te mahana hoê. Oia atoa ia maramarama e ia taa maitai i te taiohia ra. A faaohipa maitai ïa i te mau papai a te faanahonahoraa a Iehova no te rave i te mau maimiraa. No nia paha i te huru oraraa o te taata, i te vahi e te mau tupuraa i roto i ta oe taioraa. A feruri e nafea te tahi haapiiraa Bibilia e tauturu ai ia oe i roto i to oraraa. A ani atoa i te tauturu a te tahi matahiapo aore ra a te tahi atu Kerisetiano feruriraa paari. Ua hinaaro te hoê Kerisetiano o te senekele matamua i te tauturu no te maramarama ˈtu â i te parau mau. O Apolo to ˈna iˈoa.
10, 11. (a) Mea nafea Apolo i te tautururaahia ia riro ei taata poro maitai aˈe? (b) Eaha te haapiiraa e huti mai i te aamu o Apolo? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te tano noa ra anei ta oe haapiiraa?”)
10 E Kerisetiano ati Iuda itoito rahi o Apolo o tei taio maite i te mau Papai. Te faatia ra te buka Ohipa no nia ia ˈna: “E haapii maite atura [oia] i te parau a te Fatu, o te bapetizo a Ioane anaˈe ra ta ˈna i ite.” Aita Apolo i ite e aita ta ˈna haapiiraa e tuea faahou ra i te maramaramaraa apî no nia i te bapetizoraa. I to na hoa faaipoipo Kerisetiano ra o Perisila e Akuila faarooraa ia ˈna ia haapii i to Ephesia, “faaite maite atura [raua] ia ˈna i te parau a te Atua.” (Ohi. 18:24-26) Mea nafea Apolo i te faufaaraahia i te reira?
11 I muri aˈe i te pororaa i Ephesia, ua haere Apolo i Ahaia. “E tae atura oia i reira e tauturu rahi to ˈna i te feia no te aroha mau a te Atua i faaroo ai ra. Mârô maite atura oia i te ati Iuda i te vahi taata, faaite papu maite atura e, o Iesu te Mesia i te parau i papaihia ra.” (Ohi. 18:27, 28) I tera taime, ua tia ia Apolo ia faaite maite i te auraa o te bapetizoraa Kerisetiano. I te mea e ua rahi mai to ˈna maramarama, ua tia ia ˈna ia “tauturu rahi” i te feia i tae apî mai ia haere i mua i roto i te haamoriraa mau. Eaha te huti mai i teie aamu? Mai ia Apolo, e tutava anaˈe i te maramarama i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia. Ia faaite mai te hoê hoa haamori aravihi e nafea ia haapii maitai aˈe i te taata, e farii anaˈe i tera tauturu ma te haehaa e te mauruuru. E maitaihia ta tatou taviniraa moˈa ia na reira tatou.
A FAAOHIPA I TA OE E HAAPII RA NO TE TAUTURU
12, 13. A faataa na e nafea te faatanoraa i te parau a faaohipa ˈi i te mau Papai e tauturu ai i te piahi Bibilia ia haere i mua.
12 Mai ia Perisila, Akuila e Apolo, e nehenehe tatou e riro ei haamaitairaa no vetahi ê. Eaha to oe huru ia tauturu ta oe mau faaitoitoraa i te hoê taata anaanatae ia haere i mua i te pae varua noa ˈtu te tahi fifi? Ei matahiapo, eaha to oe huru ia haamauruuru atu te tahi Kerisetiano no te hoê aˈoraa Bibilia tei tauturu ia ˈna a fifi ai oia? Mea papu e e mauruuru e e oaoa oe i te faaohiparaa i te Parau a te Atua no te tauturu ia vetahi ê ia haamaitai i to ratou oraraa.a A hiˈo na e nafea e raea ˈi ia oe tera fa.
13 Ua feaapiti e rave rahi Iseraela i to Elia tau no nia i te haamoriraa mau e te mea hape. E nehenehe te aˈoraa a Elia i tera mau taata e tauturu i te piahi Bibilia o te feaa ra e o te ore ra e haere i mua i te pae varua. (A taio i Te mau arii 1, 18:21.) Teie te tahi atu tupuraa: Mai te peu e te mǎtaˈu nei te hoê taata anaanatae i ta to ˈna mau hoa aore ra utuafare e parau atu, e nehenehe oe e haapaari i ta ˈna faaotiraa e haamori ia Iehova ma te haaferuri ia ˈna i nia i te Isaia 51:12, 13.—A taio.
14. Eaha te tauturu ia oe ia haamanaˈo i te mau irava Bibilia ia hinaaro oe i te tahi no te tauturu ia vetahi ê?
14 Mea rahi te parau i roto i te Bibilia o te faaitoito, o te aˈo e o te haapuai i ta ˈna taata taio. Teie râ, e ui paha oe, ‘E nafea vau e haamanaˈo ai i te mau irava i te taime e hinaarohia ˈi?’ A taio i te Bibilia e a feruri maite i to te Atua mau manaˈo i te mahana hoê. E nehenehe ïa te varua a Iehova e tauturu ia oe ia haamanaˈo i te mau irava tei mau ia oe ia hinaaro oe i te tahi.—Mar. 13:11; a taio i te Ioane 14:26.
15. Eaha te tauturu ia oe ia maramarama ˈtu â i te Parau a te Atua?
15 Mai te arii Solomona, a pure ia Iehova no te ani i te paari no te amo i te mau hopoia ta ˈna e horoa maira. (Par. 2, 1:7-10) Mai te mau peropheta i tahito ra, a ‘uiui e a imi papu maite’ i roto i te Parau a te Atua te ite mau o Iehova e to ˈna hinaaro. (Pet. 1, 1:10-12) Ua faaitoito Paulo ia Timoteo ia haapii i “te parau o te faaroo, e te haapiiraa maitai.” (Tim. 1, 4:6, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Ma te na reira e tia ˈi ia oe ia tauturu ia vetahi ê i te pae varua. E e puai-atoa-hia to faaroo.
PARURU PAPU NIUHIA I NIA I TE BIBILIA
16. (a) Mea nafea to Berea i te faufaaraahia i te “imiraa i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa”? (b) No te aha mea faufaa roa ˈi te taioraa i te Bibilia i te mahana hoê no tatou nei?
16 Ua matau te mau ati Iuda no Berea, i Makedonia, i te ‘imi i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa.’ A faaite ai Paulo i te parau apî maitai i tera mau ati Iuda, ua faaau ratou i ta ˈna mau parau i to ratou ite i te mau Papai. Te faahopearaa? Mea rahi tei tiaturi e te haapii ra o ˈna i te parau mau e tei riro mai ei Kerisetiano. (Ohi. 17:10-12) E puaihia ïa te faaroo ia Iehova maoti te taioraa i te Bibilia i te mahana hoê. Mea faufaa roa tera faaroo, oia hoi ‘te tiaturi i te mau mea e tiaihia nei,’ no te ora i roto i te ao apî a te Atua.—Heb. 11:1.
17, 18. (a) E nafea te faaroo puai e te here e paruru ai i te aau o te hoê Kerisetiano? (b) E nafea te tiaturiraa e paruru ai ia tatou?
17 Ua tano Paulo i te papairaa: “O tatou râ o to te ao ra, ei haapao maitai to tatou, ma te tapoˈi ouma ra o te faaroo e te hinaaro i te ahuraa, e ma te manaˈo ora ei taupoo.” (Tes. 1, 5:8) E mea tia ia paruru te hoê faehau i to ˈna mafatu i te enemi. Ia paruru atoa te hoê Kerisetiano i to ˈna aau i te mana o te hara e tia ˈi. Eaha te tupu ia amui te hoê tavini a Iehova i te faaroo puai i ta te Atua mau parau fafau i te here ia ˈNa e i to ˈna taata-tupu? Te oomo nei ïa tera tavini i te tapoˈi ouma maitai roa ˈˈe. Eita o ˈna e rave i te tahi noa ˈˈe mea e ere ai o ˈna i te farii maitai a te Atua.
18 Ua faahiti atoa Paulo i te taupoo, oia hoi te manaˈo aore ra te tiaturiraa o te ora. Aita anaˈe to ˈna e taupoo, e pohe oioi te hoê faehau i tahito ra i roto i te tamaˈi. Maoti râ te hoê taupoo maitai, eita o ˈna e pepe roa ia tairihia mai to ˈna upoo. E papu roa ˈtu â to tatou tiaturiraa i te mau ohipa faaora a Iehova ma te haapii i ta ˈna Parau. E nehenehe ïa tatou e patoi i te mau apotata e i ‘ta ratou mau parau rii faufaa ore’ e ino ai tatou. (Tim. 2, 2:16-19) E tauturu atoa mai to tatou tiaturiraa ia patoi i te feia o te turai mai ia pee i te hoê haerea ta Iehova e faautua ra.
TE HOÊ RAVEA NO TE ORA ˈTU
19, 20. No te aha e haafaufaa roa ˈi i te Parau a te Atua? E nafea ia faaite i to tatou mauruuru no te Bibilia? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ua horoa mai Iehova i ta ˈu iho â i hinaaro.”)
19 Mea faufaa roa ˈtu â ia turui i nia i ta Iehova Parau a piri roa ˈtu ai te hopea. E tauturu mai te mau aˈoraa Bibilia ia haapae i te mau peu iino e ia haavî i to tatou mau hinaaro tia ore. Maoti to te reira mau faaitoitoraa e tamahanahanaraa e mau papu ai tatou i mua i te mau faahemaraa a Satani e ta ˈna ao. Maoti te aratairaa a Iehova na roto i ta ˈna Parau e faaea ˈi tatou i nia i te eˈa o te ora.
20 A haamanaˈo e te hinaaro ra te Atua i “te taata atoa ia ora.” O vai ma ïa “te taata atoa”? Te mau tavini a Iehova. Oia atoa te feia ta tatou e tauturu ra maoti te ohipa pororaa e haapiiraa. E mea tia râ ia noaa i te taata o te hinaaro e ora ˈtu “te ite i te parau mau.” (Tim. 1, 2:4) No te ora ˈtu, mea faufaa ia taio i te Bibilia e ia faaohipa i to te reira mau faaueraa no ǒ mai i te Atua ra. Te haafaufaa ra anei tatou i te Parau a Iehova? Na ta tatou taioraa Bibilia ïa i te mahana hoê e faaite mai.—Ioa. 17:17.
a Eiaha tatou e faaohipa i te aˈoraa Bibilia no te faahepo aore ra faahapa ia vetahi ê. Ua faaite mai Iehova i te faaoromai e te mǎrû. Ia na reira atoa ïa tatou i nia i te hoê piahi Bibilia.—Sal. 103:8.