Te poto ra anei te taime no te paraneta Fenua?
Eaha ta oe e pahono i te uiraa taa ê i muri nei?
I te tau no a muri aˈe e fatata maira,
(a) e maitai mai anei,
(b) mai tera noâ anei,
(c) e ino roa ˈtu â anei te mau tupuraa i te fenua nei?
TE TAMATA ra anei oe i te tapea i te hoê manaˈo maitai no te tau no a muri aˈe? E rave rahi maitai ia na reira. Ua faaite te mau maimiraa e mea maitai aˈe te mau taata manaˈo maitai i te pae feruriraa e i te pae tino. Ua itea atoa mai i te hoê maimiraa maoro e e mea iti aˈe taua mau taata ra i te roohia i te maˈi o te haafifi i te tereraa o te toto na roto i te mafatu i to te feia e manaˈo taiâ to ratou i te oraraa. Te tuea ra tera mau itearaa i te hoê parau i papaihia i roto i te Bibilia tau senekele aˈenei: “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra; e mǎrô râ te ivi i te aau taiâ.”—Maseli 17:22.
Ia au râ i ta te aivanaa e tohu nei no te a muri aˈe o te paraneta Fenua, no e rave rahi e mea fifi roa ia oaoa e ia manaˈo maitai noa. A hiˈo na i te tahi noa mau tohu haamǎtaˈu e itehia nei.
Paraneta e ati ra
I 2002, ua faaara te Pu faaturahia no te parururaa i te heipuni no Stockholm e ia ore e faaitihia mai te mau faahopearaa ino a te huitaata i nia i te heipuni, e tupu mai paha “te mau tupuraa o te taui roa i te ahuaraˈi e te mau faanahoraa o te natura o te paraneta.” Ua faahiti atoa te parau faataa e no te veve na te ao nei, te aifaito-ore-noa-raa, e te inoraa o te mau maitai o te natura, e nehenehe te totaiete e topa i roto “i te tahi ati natura, totiare e panaˈonaˈo ore e i to muri iho.”
I 2005, ua hohora te Nunaa Amui i te hoê parau faataa (Hiˈopoaraa o te faanahoraa natura no te mireniuma). E faahopearaa te reira o te hoê maimiraa o e maha matahiti no te mau mea e haaati i te Fenua, apitihia 1 360 tiahapa taata aravihi no e 95 fenua. E faaararaa puai to roto i te hiˈopoaraa: “Te titau rahi roa nei te ohipa a te taata i te mau raveraa natura o te Fenua eita ˈtu ai e nehenehe faahou i te mau faanahoraa o te paraneta e faatamaa i te mau ui no a muri aˈe.” Ei arairaa i te ati, e titauhia ïa “te mau tauiraa rahi o te mau faanahonahoraa, o te mau pu, e o te mau peu, aita râ tera mau tauiraa i haamata ˈtura,” ta te parau faataa ïa e faahiti ra.
Te faataa ra Anna Tibaijuka, te faatere rahi no te Porotarama o te puhaparaa taata a te Nunaa Amui, eaha ta e rave rahi noa ˈtura taata maimi e tiaturi ra. Te parau ra oia: “Ia tamau tatou mai tei matauhia, e ati rahi no a muri aˈe te tiai maira.”
Te hoê tumu no te manaˈo maitai
Te tiaturi atoa nei te mau Ite no Iehova, o te nenei i teie vea, e ua fatata tera mau tauiraa rahi taaihia i te fenua i te tupu. Ua papu râ ia ratou eita te reira e aratai i te hoê a muri aˈe ino mau, i te mau tupuraa faahiahia roa ˈˈe râ ta te ao i ore i ora aˈenei. No te aha taua manaˈo maitai ra? No te mea te tiaturi nei ratou i te mau parau fafau i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. A tapao na i te hoê o tera mau parau fafau: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei. Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:10, 11.
E moemoeâ noa anei taua tiaturiraa ra? Hou a pahono ai i tera uiraa, a feruri maite na i teie parau: Tau tausani matahiti na mua ˈˈe, ua tohu te Bibilia ma te tano e rave rahi fifi iti rahi o ta tatou e ite nei e faaino i te fenua e te huitaata. A taio na i te mau irava faahitihia i roto i to muri nei tumu parau, e a faaau i ta te reira e parau ra e ta oe e ite ra i te tupu na te ao atoa. Ia na reira oe, e puai roa ˈtu â ïa to oe tiaturi e te tohu ra te Bibilia ma te tano roa i te mau ohipa e tupu a muri aˈe.