Te ruperuperaa mau i roto i te ao apî a te Atua
UA REVA o David,a te hoê Kerisetiano e metua tane atoa, i Marite ma te tiaturi e mea tano te ohipa ta ˈna e rave ra. Noa ˈtu e aita o ˈna i au i te vaiiho i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii, ua papu ia ˈna e e nehenehe o ˈna e haamaitai aˈe i to ratou oraraa ia rahi atu â ta ˈna moni. No reira ua farii o ˈna i te titauraa a to ˈna fetii i New York e aita i maoro ua itea mai ta ˈna ohipa i reira.
A mairi ai râ te mau avaˈe, ua haamata to David tiaturi i te iti mai. Ua iti atura to ˈna taime no te mau ohipa pae varua. I te hoê taime, ua fatata oia i te ere i te faaroo i te Atua. I to ˈna noa hemaraa i te hoê tamataraa morare to ˈna taaraa i to ˈna tupuraa mau. Ua faaatea ê riirii to ˈna anaanatae i te ruperuperaa pae materia ia ˈna i te mau mea atoa e mea faufaa mau no ˈna. Ua titauhia ia rave oia i te tahi mau tauiraa.
Mai ia David, e rave rahi o tei faarue i to ratou fenua veve i te mau matahiti atoa, ma te tiaturi e haamaitai i to ratou tupuraa i te pae faaravairaa faufaa. E pinepine roa râ ratou paatoa i te ino roa i te pae varua. Ua uiui na vetahi, ‘E nehenehe anei te hoê Kerisetiano e tapi i te taoˈa rahi materia e ia rahi atoa ta ˈna taoˈa i te Atua ra?’ Te parau ra te mau taata papai tuiroo e te mau aratai haapaoraa e e nehenehe te reira. Mai ta David râ e ta te tahi atu i haapii mai, e mea fifi ia faatupu i te tahi ma te ore e tâuˈa ore i te tahi atu.—Luka 18:24.
E ere te moni i te mea ino
Parau mau, e mea hamanihia te moni e te taata. Mai e rave rahi atu â ohipa i hamanihia, e ere te reira iho i te mea ino. Inaha, e ravea tauiraa noa te reira. No reira, ia faaohipa-maitai-hia, e nehenehe te reira e riro ei mea faufaa. Ei hiˈoraa, te faˈi ra te Bibilia e “e haapuraa tei te moni,” no te mau fifi iho â râ o tei taaihia i te veve. (Koheleta 7:12) E au ra e, no te tahi aˈe pae, “tei te moni ra e noaa ˈi [te] mau mea atoa ra.”—Koheleta 10:19.
Te faahapa ra te mau Papai i te hupehupe e te faaitoito ra i te ohipa puai. E mea tia ia haamâha tatou i te hinaaro ru o to tatou utuafare, e mai te peu e te vai rii â ta tatou, ‘e faufaahia ta tatou ia horoa na tei ere ra.’ (Ephesia 4:28; Timoteo 1, 5:8) Hau atu â, te faaitoito ra te Bibilia ia tatou ia oaoa i ta tatou mau faufaa aita râ e paturu ra i te haapaeraa ia tatou iho. Te parauhia maira e ‘rave i ta tatou tufaa’ e e oaoa i te hotu o ta tatou mau ohipa. (Koheleta 5:18-20) Inaha, te vai ra e rave rahi hiˈoraa i roto i te Bibilia o te mau tane e vahine haapao maitai e taoˈa rahi ta ratou.
Te mau tane haapao maitai taoˈa rahi
E nǎnǎ animara rahi, e ario e te auro e rave rahi e e hanere utuafare tavini rahi ta Aberahama, te hoê tavini haapao maitai a te Atua. (Genese 12:5; 13:2, 6, 7) Mea rahi roa atoa ta Ioba parau-tia taoˈa—nǎnǎ animara, tavini, auro, e te ario. (Ioba 1:3; 42:11, 12) E taoˈa rahi ta teie mau tane ia faaauhia atoa i to tatou tau, e taoˈa rahi atoa râ ta ratou i te Atua.
Te parau ra te aposetolo Paulo ia Aberahama te ‘metua no te feia atoa i faaroo ra.’ E ere o Aberahama i te mea pipiri, e ere atoa i te mea nounou roa i ta ˈna mau taoˈa. (Roma 4:11; Genese 13:9; 18:1-8) Oia atoa, ua faataa te Atua iho ia Ioba ei taata “parau-tia e te paieti.” (Ioba 1:8) Ua ineine noa o ˈna i te tauturu i te feia veve e te feia i roohia i te ati. (Ioba 29:12-16) Ua tiaturi o Aberahama e o Ioba atoa i te Atua eiaha râ i ta raua taoˈa rahi.—Genese 14:22-24; Ioba 1:21, 22; Roma 4:9-12.
O te arii Solomona te tahi atu hiˈoraa. Ei taata aiˈa o te terono a te Atua i Ierusalema, ua haamaitaihia o Solomona eiaha noa i te paari no ǒ mai i te Atua ra, i te taoˈa e te hanahana rahi atoa râ. (Te mau arii 1, 3:4-14) I te pae rahi o to ˈna oraraa, mea haapao maitai o ˈna. Tera râ, i to ˈna mau matahiti hopea, “aita aˈera [to Solomona] aau i au i to ˈna Atua ia Iehova.” (Te mau arii 1, 11:1-8) Oia mau, te faataa ra to ˈna tupuraa peapea i te tahi mau marei matauhia o te ruperuperaa pae materia. E rave anaˈe tau hiˈoraa.
Te tahi mau marei ia taoˈahia
Te fifi atâta roa ˈˈe, o te nounouraa ïa i te moni e te mau mea ta te moni e nehenehe e hoo mai. E faatupu te taoˈa rahi i nia i te tahi i te hoê hiaai o te ore roa e mâha. I te omuaraa, ua tapao o Solomona i teie huru i ǒ vetahi ê. Ua papai oia e: “O tei nounou i te ario ra, e ore ïa e mauruuru i te ario; e tei nounou i te taoˈa ra, e ore ïa e mauruuru i te taoˈa e ia rahi noa ˈtu. E mea faufaa ore atoa te reira.” (Koheleta 5:10) Ua faaara o Iesu e o Paulo atoa i muri aˈe i te mau Kerisetiano no nia i tera nounou haavarevare.—Mareko 4:18, 19; Timoteo 2, 3:2.
Ia riro te moni ei anaanataeraa matamua na tatou eiaha noa râ ei ravea noa no te rave i te tahi mea, e roo-ohie-hia tatou i te mau huru tamataraa atoa i te pae morare, tae noa ˈtu te haavare, te eiâ, e te punu. Ua haavare o Iuda Isakariota, te hoê aposetolo a te Mesia, i to ˈna fatu no e 30 noa moni ario. (Mareko 14:11; Ioane 12:6) Mai te peu e te vai ra te hoê nounou rahi roa i te moni, ua tae roa vetahi i te mono i te Atua na roto i te moni ta ratou taoˈa haamoriraa tumu. (Timoteo 1, 6:10) No reira e mea tia ia tamata noa te mau Kerisetiano i te faaite i te parau mau no nia i te tumu mau e haaputu ai ratou i te moni hau.—Hebera 13:5.
Te vai ra atoa te fifi haavarevare ia tapi i te taoˈa rahi. A tahi, e turai te taoˈa e rave rahi i te taata ia tiaturi ia ˈna iho. Ua faahiti Iesu i te reira ia ˈna i faahiti i te parau o “te [mana] haavare o te taoˈa.” (Mataio 13:22; MN) Ua faaara atoa te papai bibilia o Iakobo i te mau Kerisetiano eiaha e haamoe i te Atua ia rave atoa ratou i te mau opuaraa tapihoo. (Iakobo 4:13-16) I te mea e e au ra e horoa mai te moni i te tahi faito tiamâraa, no te feia e te vai ra ta ratou, te vai ra te hoê fifi atâta tamau o te tiaturiraa i ta ratou moni eiaha râ i te Atua.—Maseli 30:7-9; Ohipa 8:18-24.
A piti, mai ta David, o tei faahitihia na mua ˈtu, i ite, e pinepine te tapiraa i te taoˈa rahi i te rave i te taime e te itoito puai o te hoê taata a vaiiho riirii atu ai oia i te mau tapiraa pae varua. (Luka 12:13-21) No te feia taoˈa rahi, te vai ra atoa te tamataraa tamau e faaohipa na mua roa i ta ratou mau mea no te mau ohipa au maitai aore ra no ta ratou iho mau tapiraa.
E nehenehe anei e parau e i nia i te tahi faito no to Solomona vaiihoraa i te oraraa fanaˈo ia haaparuparu i to ˈna feruriraa i topa ˈi oia i te pae varua? (Luka 21:34) Ua ite o ˈna i te opaniraa papu a te Atua e faaipoipo i te feia o te nunaa ê. I muri aˈe râ, ua haaputu o ˈna fatata hoê tausani vahine. (Deuteronomi 7:3) No to ˈna hinaaro e faaoaoa i ta ˈna mau vahine ěê, ua tamata o ˈna i te hoê huru faanahoraa no te tahoê i te faaroo no to ratou maitai. Mai tei tapaohia na mua ˈtu, ua atea riirii te aau o Solomona ia Iehova.
Papu maitai, te faaite ra teie mau hiˈoraa i te parau mau o ta Iesu aˈoraa: “E ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona.” (Mataio 6:24) E nafea ïa te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e manuïa i te faaruru i te mau fifi i te pae faaravairaa faufaa ta te rahiraa e farerei nei? Te mea faufaa roa ˈtu, eaha te tiaturiraa no te hoê oraraa maitai aˈe e fatata maira?
Te ruperuperaa mau i mua
Taa ê atu i te mau patereareha ra o Aberahama e o Ioba e te nunaa Iseraela, ua faauehia te mau pǐpǐ a Iesu ia “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19, 20) No te rave i tera ohipa faauehia, e titauhia te taime e te tutavaraa o te nehenehe hoi e faaohipahia no te mau tapiraa a teie nei ao. No reira, te taviri o te manuïaraa, o te raveraa ïa i ta Iesu i faaue mai ia tatou e rave: “E mata na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—Mataio 6:33.
I muri aˈe i te fatataraa o ˈna i te ere i to ˈna utuafare e to ˈna ea pae varua, ua nehenehe atura o David e aratai i to ˈna oraraa i nia i te aveia maitai. Mai ta Iesu i fafau, ia David i haamata faahou i te tuu i te haapiiraa bibilia, te pure, e te taviniraa i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa, ua haamata te tahi atu mau mea i te maitai mai. Ua afaro riirii faahou to ˈna mau taairaa e ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. Ua hoˈi faahou mai to ˈna oaoa e to ˈna mauruuru. Te haa puai noa ra o ˈna. E ere to ˈna oraraa i te hoê aai. Ua huti mai râ o ˈna i te mau haapiiraa faufaa na roto i to ˈna tupuraa mauiui.
Ua feaapiti o David no nia i te paari o to ˈna tere i Marite, e ua faaoti oia e eita roa ˈtu o ˈna e vaiiho faahou i te moni ia faatere i ta ˈna mau faaotiraa. Ua ite o ˈna i teie nei e eita te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa—te hoê utuafare î i te here, te mau hoa maitatai, e te hoê taairaa e te Atua—e noaa mai i te moni. (Maseli 17:17; 24:27; Isaia 55:1, 2) Oia mau, e mea faufaa roa ˈtu â te hapa ore i te pae morare i te mau taoˈa materia. (Maseli 19:1; 22:1) Ua faaoti o David e to ˈna utuafare i te tuu noa i te mau mea matamua i te parahiraa matamua.—Philipi 1:10.
Aita faahou te mau tutavaraa a te taata no te patu i te hoê ruperuperaa mau oia hoi te totaiete morare i manuïa. Tera râ, ua fafau te Atua e e horoa mai to ˈna Basileia i te pueraa mea i te pae materia e i te pae varua o ta tatou e hinaaro no te ora ma te au. (Salamo 72:16; Isaia 65:21-23) Ua haapii Iesu e e haamata te ruperuperaa mau e te pae varua. (Mataio 5:3) No reira, noa ˈtu e mea rahi ta tatou taoˈa materia aore ra mea veve tatou, o te tuuraa i te mau mea pae varua i te parahiraa matamua i teie nei te ravea maitai roa ˈˈe e nehenehe ai tatou e faaineine ia tatou no te ao apî a te Atua e fatata maira. (Timoteo 1, 6:17-19) E totaiete ruperupe mau tera ao i te pae materia e i te pae varua.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te iˈoa.
[Hohoˈa i te api 5]
Ua tiaturi Ioba i te Atua, eiaha i ta ˈna mau taoˈa rahi