VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w02 15/2 api 3-4
  • Ta outou maitiraa i te mau faaueraa tumu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ta outou maitiraa i te mau faaueraa tumu
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Teihea mau huru faaueraa tumu e maiti?
  • E faufaahia outou i te mau faaueraa tumu a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • A aratai i to outou mau taahiraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Eaha te maitai o te mau ture a te Atua?
    Parau apî oaoa a te Atua
  • Eaha te faufaaraa o te mau aratairaa Bibilia no tatou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
w02 15/2 api 3-4

Ta outou maitiraa i te mau faaueraa tumu

E TAATA anei outou o te arataihia e te hoê ture aveia morare? Aore ra te manaˈo ra outou e ua hope rii te tau o te morare? Te tanoraa, te arataihia ra te taata atoa e te tahi huru faaueraa tumu, ta ratou e tiaturi ra e mea faufaa. Ia au i The New Shorter Oxford English Dictionary, e nehenehe te hoê faaueraa tumu e faataahia mai “te hoê ture no nia i te ohipa maitai.” E ohipa te mau faaueraa tumu i nia i ta tatou mau faaotiraa e e faataa i to tatou huru oraraa. E nehenehe te mau faaueraa tumu e ohipa mai te hoê aveia.

Ei hiˈoraa, ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao i te Ture Auro i roto i te Mataio 7:12: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” Area te mau taata o Confucius ra, te haapao ra ïa i te mau faaueraa tumu o te li e te ren, no nia i te mau huru maitatai mai te aau maitai, te haehaa, te faatura, e te taiva ore. Te feia atoa e ere i te mau taata faaroo, e mau tapao faufaa aore ra e mau manaˈo tumu ta ratou o te faataa ra i to ratou haerea.

Teihea mau huru faaueraa tumu e maiti?

Mea maitai râ ia haamanaˈo tatou e te vai ra te mau faaueraa tumu maitatai e te vai ra te mea ino. Ei hiˈoraa, te rahi noa ˈtura te taata o te arataihia ra e te mea i faataahia mai te “o vau na mua,” i te roaraa o na hau atu i te 10 matahiti i mahemo. Noa ˈtu e mea rahi paha aita i ite i teie taˈo aore ra o te manaˈo ra e ere no ratou tera parau, teie te ture haerea ta te taata e rave rahi e faaohipa ia faarue ratou i te mau ture aveia teitei no nia i te haerea. Ia faataahia te reira aore ra eita, e faaiteraa te “o vau na mua” i te miimii, apee-pinepine-hia e te nounou taoˈa maamaa. “E piti noa faaueraa tumu ta matou,” ta te hoê tane faatere o te afata teata i Taina ïa i parau. “Te pahonoraa i te mau aniraa te hoê. Te haaputuraa i te moni te tahi.”

E nehenehe te “o vau na mua” e ohipa mai te hoê auri ovahine. E eaha ta te hoê auri ovahine e rave i nia i te hoê aveia? Ia tuuhia te tahi i pihai i te tahi, e hape te nira o te aveia. Oia atoa, e nehenehe te “o vau na mua” e faahape i te aveia morare, aore ra ture no nia i te haerea maitai, a te hoê taata, ma te tuu i te mau hinaaro o te taata na mua ˈˈe i te mau mea atoa.

E maere anei outou ia ite outou e e ere te “o vau na mua” no teie nei? No ǒ mai teie huru oraraa i te ǒ i Edene ra i te faarueraa to tatou nau metua matamua i te ture aveia no nia i te haerea haamauhia e to tatou Atua Poiete. Ua faahape te reira i ta raua aveia morare. Ei huaai no Adamu raua o Eva, te fifihia ra te taata i te hoê â huru oraraa, parauhia aita i maoro roa aˈenei “o vau na mua.”—Genese 3:6-8, 12.

Te ite-taa-ê-hia ra te parareraa o taua haerea ra i te roaraa o ta te parau tohu bibilia e parau ra te “anotau hopea,” tapaohia e “te mau ati rahi faaruru atâ.” Mea rahi te taata “miimii.” E ere ïa i te mea maere ia faahepohia tatou ia pee i te haerea “o vau na mua.”—Timoteo 2, 3:1-5; MN.

E farii paha outou i te manaˈo o te taurearea ra o Olaf o tei papai i te hoê amaa a te mau Ite no Iehova i Europa e: “Mea fifi roa ia vai afaro noa i te pae morare, no matou iho â râ te feia apî. A haamanaˈo noa mai na ia matou i te faufaaraa ia pee maite i te mau faaueraa tumu bibilia.”

Te faaite ra o Olaf i te hoê manaˈo ara maite. E nehenehe te mau faaueraa tumu a te Atua e tauturu ia tatou—te feia apî aore ra te ruhiruhia—ia pee i te mau ture aveia teitei no nia i te haerea. Maoti atoa te reira e nehenehe ai tatou e patoi atu i te “o vau na mua,” ia faataahia te reira aore ra aita. Mai te peu e e hinaaro outou e ite hau atu â nafea te mau faaueraa tumu bibilia e nehenehe mau ai e tauturu ia outou, a hiˈopoa ïa i te tumu parau i muri nei.

[Hohoˈa i te api 4]

Mea rahi te taata i teie mahana aita e tâuˈa ra i to vetahi ê mau hinaaro

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono