E nehenehe anei outou e faariro i te ao ei ao maitai aˈe?
“Eita e noaa i te poritita i te haamau faahou i te niu o te totaiete. Eita e navai ta ˈna ravea no te patu faahou i te mau tiaturiraa morare tumu. Eita e noaa i te mau faanahonahoraa maitai roa ˈˈe i te haamau faahou i te mau faufaa tahito i te pae o te haamatauraa aore ra o te faaipoiporaa, i te faaitoito i te mau metua tane e haapao i ta ratou mau tamarii, e i te rave e ia ite faahou te taata i te au ore aore ra te haama mai na mua ˈˈe . . . Eita te rahiraa o te mau fifi morare o te haapeapea ra ia tatou e ore i te ture.”
TE FARII ra anei outou i tera mau parau a te hoê melo apooraa tahito o te faatereraa Marite? Mai te peu e e, eaha te ravea e afaro ai te mau fifi e rave rahi e tupu ra i teie mahana no te nounou, te aroha ore i roto i te fetii, te mau peu morare ore, te ite ore, e te tahi atu â mau mea o te faaino i te niu o te totaiete? Te manaˈo ra te tahi pae e aita e ravea, no reira ratou e haapao rahi roa ˈˈe ai i ta ratou mau ohipa i te mau mahana atoa. Te tiaturi ra te tahi atu e ia tae i te hoê mahana, e fa mai te hoê aratai maramarama roa e mana arato to ˈna o te aratai ia ratou na te aveia tia.
Inaha, a piti tausani matahiti aˈenei, ua hinaaro te taata e faariro ia Iesu Mesia ei arii no ratou no te mea ua ite ratou e ua tonohia mai oia e te Atua e e riro ïa oia ei arii aravihi roa ˈˈe. Ua taa râ ia Iesu to ratou mau hinaaro, ua reva oioi atura oia. (Ioane 6:14, 15) “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia,” ta ˈna ïa i faataa i muri aˈe i te hoê tavana Roma. (Ioane 18:36) I teie râ mahana, mea iti o te pee ra i to Iesu haerea—te mau aratai haapaoraa atoa o te parau ra e e pǐpǐ ratou na ˈna. Ua tamata te tahi pae o ratou i te faariro i teie ao ei ao maitai aˈe, na roto anei i te imiraa i te arato i te feia faatere o te ao aore ra te raveraa ratou iho i te tahi mau hopoia poritita. E ite tatou i te reira ia hiˈo tatou i tei tupu i te mau matahiti 1960 e te mau matahiti 1970.
Mau tutavaraa faaroo e haamaitai i te ao
I te hopea o te mau matahiti 1960, ua aro te tahi mau taata teologia no Marite Latino no te maitai o te feia veve e tei teimaha. No reira, ua hamani ratou i te hoê teologia o te tiamâraa, o te faataa ra i te Mesia eiaha noa ei faaora ia au i te tatararaa a te Bibilia, ia au atoa râ i te poritita e te faanavairaa faufaa. I te mau Hau Amui no Marite, ua haamau te tahi mau aratai ekalesia o tei haapeapea roa no te inoraa o te mau faufaa morare i te hoê faanahonahoraa parauhia te Pae rahi morare. Ta ˈna fa, e horoa ïa i te mau hopoia poritita na te tahi mau taata o te haamau i te mau ture i te pae o te mau faufaa utuafare maitatai. Oia atoa, i te mau fenua Mahometa e rave rahi, ua tamata te tahi mau pǔpǔ i te tinai i te ohipa haapiˈo e te rave-hua-raa i te tahi mau mea na roto i te faaitoitoraa i te pee-maite-raa i te Coran.
I to outou manaˈo, e riro anei te ao ei ao maitai aˈe maoti taua mau tutavaraa ra? Te faaite ra te mau tupuraa e, i te ao atoa, te ino noa ˈtura te mau faufaa morare e te taa ê roa ˈtura te feia taoˈa e te feia veve, i tera atoa mau fenua e mea faufaa te teologia o te tiamâraa.
No te mea aita i tupu te mau fa rahi a te Pae rahi morare i te mau Hau Amui no Marite, ua faaore o Jerry Falwell, te taata haamau, i te faanahonahoraa i te matahiti 1989. O te tahi atu mau faanahonahoraa tei mono atu. Teie râ ta Paul Weyrich, te taata matamua i faaohipa i te parau ra “pae rahi morare,” i papai i roto i te vea Christianity Today: “Noa ˈtu e e upootia tatou i roto i te poritita, eita ta tatou mau upootiaraa e horoa mai i te mau faanahonahoraa ta tatou e manaˈo e mea faufaa.” Ua papai atoa oia e: “Te riro ra te taˈere ei taheraa pape ino e aano noa ˈtura. Te tafifi atoa ra tatou i roto i te hoê toparaa o te taˈere i nia i te mau faito rahi roa, te hoê toparaa rahi roa ino e na nia ˈˈe i te poritita.”
Ua faaite te papai vea e papai buka ra o Cal Thomas eaha te hape rahi ia tamata i te faateitei i te totaiete maoti te poritita: “No ǒ mai te tauiraa mau i tera e tera taata iho ra, eiaha maoti te upootiaraa i roto i te poritita, no te mea to tatou mau fifi rahi, e mau fifi ïa i te pae morare e te pae varua, eiaha râ i te pae faanavairaa faufaa e te pae poritita.”
Nafea râ outou e faaafaro ai i te mau fifi morare e te pae varua i roto i te hoê ao aita roa ˈtu e faito, e na te taata e faataa no ratou iho eaha te mea maitai e eaha te mea ino? Mai te peu e eita e noaa i te mau taata mana roa ˈˈe e te manaˈo maitai—faaroo aore ra eita—i te faariro i teie ao ei ao maitai aˈe mau, o vai ïa te nehenehe? Te vai ra te pahonoraa i roto i te tumu parau i muri nei. Inaha, ua taaihia te pahonoraa i te tumu matamua i parau ai Iesu e e ere i to teie nei ao to ˈna Basileia.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]
API MATAMUA: Pape repo: WHO/UNICEF photo; fenua: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Mau tamarii: UN photo; fenua: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.