VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w01 1/4 api 24-29
  • Ua haa mâua ei pǔpǔ

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua haa mâua ei pǔpǔ
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nafea to ˈu riroraa mai ei Ite
  • Farereiraa i te utuafare o Lloyd
  • Opaniraahia ta matou ohipa
  • Faaipoiporaa e taviniraa tamau
  • Faaineineraa no te taviniraa i te fenua ê
  • Haaraa e te mau Tapone
  • Mau fanaˈoraa taa ê oaoa e rave rahi
  • Mau haamaitairaa i te pu rahi
  • Ua au noa to ˈu faaearaa i rotopu i te nunaa o te Atua
  • Tauturuhia ia haavî i to ’u mamahu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Ua riro te hoê tuhaa taviniraa mitionare ei fenua no mâua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Mai te haamoriraa i te emepera i te haamoriraa mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Ua apiti oia i te haaparareraa i te maramarama ‘e tae atu i te hopea o te fenua’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
w01 1/4 api 24-29

Aamu

Ua haa mâua ei pǔpǔ

FAATIAHIA E MELBA BARRY

I te 2 no Tiurai 1999, tei te hoê tairururaa rahi Ite no Iehova mâua ta ˈu tane, mai ta mâua i matau i te haere ehia tausani taime i te roaraa o to mâua na matahiti faaipoiporaa e 57. Te vauvau ra o Lloyd i te oreroraa parau hopea i te tairururaa mataeinaa i Vaihi i taua Mahana pae ra. Ua topa taue atura oia i raro. Noa ˈtu te mau tutavaraa atoa no te faaoraora mai ia ˈna, ua pohe oia.a

AUÊ te faahiahia taua mau taeae e tuahine no Vaihi tei haamahanahana mai ia ˈu e tei tauturu mai ia faaruru vau i teie ati! Ua ohipa o Lloyd i nia i te oraraa o te rahiraa o ratou, e to e rave rahi atu â na te ao nei.

I roto i na fatata e piti matahiti mai to ˈna poheraa mai, ua manaˈo vau i to mâua mau matahiti faahiahia—e rave rahi i roto i te taviniraa mitionare i te fenua ê e i te pu rahi atoa a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i New York. Ua haamanaˈo atoa vau i to ˈu oraraa i te matamua ra i Sydney, i Auteralia, e te mau fifi ta mâua Lloyd i farerei no te faaipoipo i te omuaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi. Na mua râ, e faatia ˈtu vau nafea to ˈu riroraa mai ei Ite e nafea to ˈu farereiraa ia Lloyd i te matahiti 1939.

Nafea to ˈu riroraa mai ei Ite

O James e o Henrietta Jones to ˈu mau metua î i te here. I to ˈu faaearaa i te haapiiraa i te matahiti 1932, 14 noa to ˈu matahiti. Tei roto mau ïa te ao i te toparaa rahi o te ihiihi. Ua haamata vau i te rave i te ohipa no te tauturu i te utuafare, oia atoa ïa to ˈu na teina e piti. Tau matahiti i muri aˈe, e ohipa moni maitai ta ˈu e tau potii rave ohipa ta ˈu e tiaau ra.

I taua area taime ra, i te matahiti 1935, ua farii o Mama i te papai bibilia a te hoê Ite no Iehova e ua papu oioi ia ˈna e ua itea mai ia ˈna te parau mau. Ua manaˈo te toea o matou e te maamaahia ra oia. I te hoê râ mahana, ua ite au i te buka iti ra Où sont les morts? e ua maere au i te upoo parau. No reira vau i taio omoe ai i te buka iti ra. Tera iho â! I ǒ noa, ua haamata vau i te haere na muri ia Mama i te hoê putuputuraa i ropu i te hebedoma parauhia te Hohoˈa Haapiiraa. E mau uiraa e te mau pahonoraa, oia atoa te mau irava no te paturu i te mau pahonoraa to roto i te buka iti ra Étude modèle—e toru mau ïa buka i te pae hopea.

I taua tau ra, i te avaˈe Eperera 1938, ua tere mai o Joseph F. Rutherford, te hoê tia no ǒ i te pu rahi a te mau Ite no Iehova mai, i Sydney. O ta ˈna oreroraa parau no te taatoaraa te matamua ta ˈu i haere e faaroo. Mea opuahia e faatupu i te reira i te fare oire no Sydney, ua manuïa râ te feia patoi i te raveraa e ia opanihia matou eiaha e faaohipa i taua vahi ra. Ua vauvauhia ïa te oreroraa parau i te tahua tuaroraa rahi aˈe no Sydney. No te patoiraa, ua paraparau-rahi-hia no nia i te reira, e fatata 10 000 taata tei tae mai, te hoê numera maere roa ia manaˈo tatou e 1 300 anaˈe Ite to Auteralia i taua tau ra.

Aita i maoro i muri aˈe, ua haere au i roto i te taviniraa no te taime matamua—ma te ore roa ˈtu i faaineinehia. I to to matou pǔpǔ tapaeraa ˈtu i ta matou tuhaa fenua pororaa, ua na ô mai te taeae e aratai ra e, “Era ta oe fare i ǒ.” No to ˈu riaria, i to te vahine iritiraa i te opani, ua ui atu vau e, “E nehenehe anei ta oe e faaite mai i te hora?” Ua haere oia i roto mai, ua hiˈo i te hora, e ua hoˈi mai i rapae e faaite ia ˈu. Ua oti atu ai. Ua hoˈi au i roto i te pereoo.

Aita râ vau i faarue, e aita i maoro, te faaite tamau ra vau i te poroi o te Basileia ia vetahi ê. (Mataio 24:14) I te avaˈe Mati 1939, ua faataipe au i to ˈu pûpûraa na Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te hopuraa pape a to matou hoa tapiri, o Dorothy Hutchings. No te mea aita e taeae, aita i maoro i muri aˈe i to ˈu bapetizoraahia, ua horoahia mai te mau hopoia i roto i te amuiraa e faataahia hoi na te mau tane Kerisetiano.

E faatupu matou i ta matou mau putuputuraa i roto i te mau fare faaearaa, i te tahi râ mau taime, e tarahu matou i te hoê piha no te mau oreroraa parau no te taatoaraa. Ua haere mai te hoê taeae apî mata haviti no te Betela mai, ta matou amaa, i roto i ta matou amuiraa iti e vauvau i te hoê oreroraa parau. Aita vau i ite, e tumu ê atu ta ˈna i haere mai ai—no te ite hau atu no nia ia ˈu. Oia, mea na reira to ˈu farereiraa ia Lloyd.

Farereiraa i te utuafare o Lloyd

Aita i maoro ua hinaaro vau e tavini ia Iehova ma te taime taatoa. I to ˈu râ aniraa e tavini ei pionie (e rave i te ohipa pororaa taime taatoa), ua uihia mai au e e hinaaro anei au e tavini i te Betela. No reira, i te avaˈe Tetepa 1939, te avaˈe i haamata ˈi te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua riro mai au ei melo o te utuafare o te Betela i Strathfield, te hoê tuhaa oire tapiri ia Sydney.

I te avaˈe Titema 1939, ua tere atu vau i Niu Zelani no te hoê tairururaa. I te mea e no Niu Zelani o Lloyd, te haere atoa ra oia i ǒ. Ua reva mâua na nia i te hoê â pahi, e ua haamatau maitai aˈe mâua. Ua rave o Llyod e ia farerei au i to ˈna mama, to ˈna papa e to ˈna mau tuahine i te tairururaa i Wellington e i muri aˈe i to ratou fare i Christchurch.

Opaniraahia ta matou ohipa

I te Mahana maa 18 no Tenuare 1941, ua tere mai te feia mana a te Commonwealth i te amaa ra na nia i na pereoo ereere e ono paha no te haru i te fare. I te mea e te rave ra vau i te ohipa i roto i te fare tiairaa nainai i te uputa o te Betela, o vau tei ite na mua ia ratou. Fatata 18 hora na mua ˈˈe, ua faaarahia matou no nia i te opaniraa, ua hopoi-ê-hia ïa fatata te taatoaraa o te mau papai e te mau parau mai te amaa ˈtu. I te hebedoma i muri mai, ua tuuhia e pae melo o te utuafare o te Betela i roto i te fare tapearaa.

Ua ite au e te mea ta te mau taeae i roto i te fare tapearaa e hinaaro rahi roa ˈˈe, o te maa varua ïa. No te tauturu ia Lloyd, ua faaoti au e papai i “te mau rata o te here” na ˈna. E haamata vau ia au i taua huru rata ra, i muri iho râ, e papai au i te mau tumu parau taatoa o Te Pare Tiairaa a tarima ˈtu ai ei to ˈna here iti. E maha avaˈe e te afa i muri aˈe, ua tuuhia o Lloyd.

Faaipoiporaa e taviniraa tamau

I te matahiti 1940, ua tere mai te mama o Lloyd i Auteralia, e ua faaite atu o Lloyd e te opua ra mâua e faaipoipo. Ua aˈo oia ia ˈna eiaha no te mea e au ra e te fatata roa maira te hopea o te faanahoraa o te mau mea. (Mataio 24:3-14) Ua faahiti atoa oia i to ˈna manaˈo i to ˈna mau hoa, i te mau taime atoa râ, e parau ratou ia ˈna eiaha. I te pae hopea, i te hoê mahana i te avaˈe Fepuare 1942, ua rave omoe o Lloyd ia ˈu—e e maha ite tei fafau eiaha e paraparau—i te piha tivira, e ua faaipoipo aˈera mâua. Aita e faanahoraa i taua tau ra i Auteralia ia faatupu te mau Ite no Iehova i te mau faaipoiporaa.

Noa ˈtu e aita mâua i faatiahia e tamau i te tavini i te Betela ei hoa faaipoipo, ua uihia mai mâua e e hinaaro anei mâua e rave i te ohipa pionie taa ê. Ua farii mâua ma te oaoa i te hoê tuhaa taviniraa i roto i te hoê oire o Wagga Wagga te iˈoa. Te opani-noa-hia râ ta matou ohipa pororaa, e aita ta mâua e moni tauturu, mea titau-mau-hia ïa ia tuu mâua i ta mâua hopoia i nia ia Iehova.—Salamo 55:22.

Ua na nia mâua i te pereoo taataahi toopiti taataahiraa i roto i te mau mataeinaa, ua farerei i te tahi mau taata maitatai, e ua aparau maoro e o ratou. Aita i rahi tei farii i te hoê haapiiraa bibilia. Teie râ, ua au roa te hoê fatu fare toa i te ohipa ta mâua e rave ra e ua horoa noa mai oia i te maa hotu e te maa tupu na mâua i te mau hebedoma atoa. I muri aˈe i to mâua taviniraa e ono avaˈe i Wagga Wagga, ua titau-faahou-hia mâua i te Betela.

Ua faarue te utuafare o te Betela i te piha ohipa i Strathfield i te avaˈe Me 1942 e ua haere i roto i te mau fare faaearaa. Ua haere ratou mai tera fare i tera ˈtu fare fatata i te mau hebedoma atoa eiaha ratou ia itehia. I to mâua Lloyd hoˈiraa i te Betela i te avaˈe Atete, ua apiti atu mâua ia ratou i roto i te hoê o teie mau fare. Ta mâua hopoia ia ao, te raveraa ïa i te ohipa i roto i te hoê o te mau neneiraa i raro i te fenua tei haamauhia. I te pae hopea, i te avaˈe Tiunu 1943, ua faaorehia te opaniraa o ta matou ohipa.

Faaineineraa no te taviniraa i te fenua ê

I te avaˈe Eperera 1947, ua horoahia mai te mau parau aniraa matamua e haere i te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Watchtower, i South Lansing, i New York, Hau Amui. Na roto i taua taime ra, ua tonohia mâua i roto i te mau amuiraa i Auteralia e haapuai ia ratou i te pae varua. Tau avaˈe i muri aˈe, ua noaa ta mâua titauraa e haere i te 11raa o te piha no Gileada. E toru hebedoma ta mâua no te faanaho ia mâua e ta mâua mau tauihaa. Ua faarue mâua i te fetii e te mau hoa i te avaˈe Titema 1947 e ua fano atura i New York e 15 atu â taata no Auteralia tei titauhia i taua atoa ra piha.

Ua mairi oioi nau avaˈe i te Haapiiraa no Gileada, e ua noaa ta mâua tuhaa taviniraa mitionare i Tapone. I te mea e e maoro e oti mai ai ta mâua mau papie no te haere i Tapone, ua tono-faahou-hia o Lloyd ei tiaau haaati a te mau Ite no Iehova. Te mau amuiraa ta mâua i tonohia e haere atu, mai te oire o Los Angeles atu ïa e i raro i te otia no Mehiko. Aita to mâua e pereoo, no reira i te mau hebedoma atoa, e faahoro te mau Ite ma te here ia mâua mai te hoê amuiraa ˈtu e i te tahi. Ua riro taua tuhaa fenua haaati aano ra i teie nei ei toru mataeinaa reo Beretane e ei toru reo Paniora, fatata hoi hoê ahuru tuhaa haaati to roto i te mataeinaa taitahi!

Tae taue mai nei te avaˈe Atopa 1949, e te tere atura mâua i Tapone na nia i te hoê pahi utaraa faehau tei tauihia. Ua faataahia te hoê pae o te pahi na te mau tane e te tahi na te mau vahine e te mau tamarii. Hoê noa mahana hou matou a tapae atu ai i Yokohama, ua û matou i te hoê mataˈi rorofai. E au ra e ua tamâ te reira i te reva, no te mea i te hitiraa mai te mahana ia poipoi aˈe, 31 no Atopa, ua ite matou i te mouˈa Fuji ma to ˈna nehenehe atoa. Auê ïa manavaraa rahi i ta mâua tuhaa taviniraa apî e!

Haaraa e te mau Tapone

A tapiri atu ai matou i te uahu, ua ite mâua i te mau hanere taata rouru ereere. ‘E feia maniania mau teie!’ o ta mâua ïa i manaˈo a faaroo ai mâua i te paapaaina maniania rahi. E tiaa raau to te taata atoa e paapaaina noa ra i nia i te mau uahu raau. Hoê noa po mâua i Yokohama a tere atu ai na nia i te pereoo auahi i ta mâua tuhaa taviniraa mitionare i Kobe. I reira, ua tarahu o Don Haslett, te hoê hoa haapiiraa no Gileada tei tae mai tau avaˈe na mua ˈˈe ia mâua i Tapone, i te hoê fare mitionare. E fare rahi nehenehe, hohoˈa no Tooa o te râ, e piti tahua—aita râ hoê aˈe tauihaa to roto!

Ia noaa to matou mǎrû roˈi no te taoto, ua tâpû matou i te aihere teitei na rapae e ua tuu atu i nia i te tahua. Mea na reira te haamataraa to mâua oraraa mitionare, ma te tauihaa ore maoti râ te mea e vai ra i roto i ta mâua vairaa ahu. Ua noaa ia matou te umu arahu, parauhia hibachi, no te haamahanahana i te fare e te tunu i te maa. I te hoê po, ua itea mai ia Lloyd e piti hoa mitionare, o Percy e o Ilma Iszlaub, ua matapourihia. Ua nehenehe ta ˈna e faaoraora mai ia raua na roto i te iritiraa i te mau haamaramarama ia ô mai te mataˈi apî e te toetoe. Ua matapouri-atoa-hia vau i te hoê mahana a tunu ai au i te maa i nia i te umu arahu. Ua titau te tahi mau mea maa taime a matau atu ai!

E ohipa ru te haapiiraa i te reo, e ua haapii matou i te reo Tapone 11 hora i te mahana, hoê avaˈe i te maoro. I muri iho, ua haere matou i roto i te taviniraa e te hoê aore ra e piti pereota papaihia ei haamataraa na matou. I te mahana matamua iho â i poro ai au, ua farerei au i te hoê vahine au mau, o Miyo Takagi, tei farii mai ia ˈu ma te maitai. I roto i te mau farerei-faahou-raa, ua tutava mâua maoti te mau titionare reo Tapone e Beretane e ia tupu roa ˈtu te hoê haapiiraa bibilia. I te matahiti 1999, i to ˈu haereraa i te avariraa o te amaa i faaaanohia i Tapone, ua farerei faahou vau ia Miyo, e te tahi atoa ˈtu o te feia here ta ˈu i haapii. E pae ahuru matahiti tei mairi, e te itoito noa râ ratou i te poro i te Basileia, a rave ai i tei maraa ia ratou no te tavini ia Iehova.

I Kobe i te 1 no Eperera 1950, fatata 180 taata tei tae mai i ta matou oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. Ua maere roa matou, ia poipoi aˈe, e 35 taata tei faura mai e haere i roto i te pororaa. Ua rave te mitionare taitahi e toru aore ra e maha o teie feia apî na muri ia ratou i roto i te taviniraa. Aita te mau fatu fare i paraparau mai ia ˈu—to te fenua ê mai tei ore i ite i te reo—i te feia râ i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa tei apee mai ia ˈu. Ua tere noa te mau aparauraa, aita roa ˈtu râ i taa ia ˈu eaha ta ratou e paraparau ra. Te oaoa nei au i te parau e ua haere te tahi o teie feia apî i mua i roto i te ite e ua tamau i te ohipa pororaa e tae roa mai i teie mahana.

Mau fanaˈoraa taa ê oaoa e rave rahi

Ua tamau mâua i roto i ta mâua ohipa mitionare i Kobe e tae roa i te matahiti 1952, i reira to mâua tonoraahia i Tokyo e to Lloyd nominoraahia ei tiaau o te amaa. Ia maoro rii, ua aratai ta ˈna mau hopoia taa ê ia ˈna na Tapone atoa e i te tahi atu mau fenua. I muri aˈe, i te hoê o to ˈna mau tere i Tokyo, ua parau mai o Nathan H. Knorr ia ˈu e: “Ua ite anei oe ihea ta oe tane e haere ai no to ˈna tere tuhaa fenua i mua nei? I Auteralia e i Niu Zelani.” Ua parau â oia e: “E nehenehe ta oe e haere atoa mai te peu e e na oe iho â e aufau i to oe tere.” Auê ïa oaoaraa e! Inaha hoi, a iva ˈtura matahiti to mâua faarueraa i te fenua.

Oioi roa mâua i te papai i te mau rata. Ua tauturu mai to ˈu mama ia ˈu e aufau i ta ˈu titeti. Ua ohipa noa mâua o Lloyd i roto i ta mâua mau hopoia, e aita ta mâua e moni no te haere e hiˈo i to mâua mau fetii. No reira, e pahonoraa teie i ta ˈu mau pure. Mai ta outou e nehenehe e feruri, ua oaoa roa o Mama i te iteraa mai ia ˈu. Ua parau oia e, “E haaputu vau i te moni ia haere mai â oe i roto e toru matahiti.” Ua reva mâua ma taua manaˈo ra, te mea peapea râ, ua faarue oia i te avaˈe Tiurai i muri aˈe. Auê ïa farerei-faahou-raa faahiahia e o ˈna ta ˈu e tiai ra i roto i te ao apî!

Tae roa i te matahiti 1960, o te ohipa mitionare noa ta ˈu hopoia, i reira râ te taeraa mai ta ˈu rata e faataa ra e: “Te faanahoraa mai teie atu nei, ia rave ïa oe i te puˈaraa e te auriraa ahu o te utuafare o te Betela taatoa.” Fatata noa hoê ahuru ma piti taata to roto i to matou utuafare, no reira vau i nehenehe ai e rave i teie ohipa taa ê atu i ta ˈu hopoia mitionare.

I te matahiti 1962, ua vavahihia to matou fare hohoˈa Tapone, e ua oti mai te hoê Fare o te Betela apî e ono tahua i taua vahi ra i te matahiti i muri mai. Ua faataahia vau no te tauturu i te mau taeae taurearea i tae apî mai i te Betela e faanaho e e tamâ i to ratou mau piha. Mai tei matauhia, eita te mau tamaroa i Tapone e haapiihia e rave i te hoê aˈe mea i te fare. Ua haamauhia te fa i nia i te haapiiraa a te hau e ua rave to ratou mau metua vahine i te mau mea atoa no ratou. Aita i maoro to ratou haapiiraa e e ere o vau to ratou metua vahine. Ia maoro rii, mea rahi tei haere i mua no te amo i te mau hopoia apî i roto i te faanahonahoraa.

I te hoê mahana veavea roa i te tau veavea, ua haere mai te hoê vahine haapii bibilia e mataitai i ta matou amaa, e ua ite oia i to ˈu uiraa i te mau piha hopuraa pape. Ua parau oia e, “A parau na i te taata haapao e te hinaaro nei au e aufau i te hoê tavini ia haere mai oia e rave i teie ohipa na oe.” Ua faataa ˈtu vau e ua mauruuru roa vau no to ˈna manaˈo maitai, tera râ, ua tae roa to ˈu aau e rave i te mau mea atoa e faauehia mai i roto i te faanahonahoraa a Iehova.

I taua tau ra te taeraa mai ta mâua Lloyd titauraa e haere i te 39raa o te piha a Gileada! Auê ïa fanaˈoraa taa ê te haere-faahou-raa i te haapiiraa i te matahiti 1964 ra, e 46 ïa matahiti to mâua! Ua horoahia te haapiiraa no te tauturu iho â râ i te feia e tavini ra i roto i te mau amaa ia haapao i ta ratou mau hopoia. I muri aˈe i na ahuru avaˈe haapiiraa, ua tono-faahou-hia mâua i Tapone. I teie taime, ua hau atu i te 3 000 feia poro i te Basileia i taua fenua ra.

Ua tupu etaeta noa te maraaraa e i te matahiti 1972, ua hau atu i te 14 000 Ite e ua patuhia te hoê amaa apî e pae tahua i Numazu, i te pae apatoa o Tokyo. Mai te Betela ˈtu, e hiˈoraa faahiahia roa to matou i nia i te mouˈa Fuji. Ua haamatahia i te nenei hau atu i te hoê mirioni vea i te avaˈe na roto i te reo Tapone i nia i te matini neneiraa apî rahi roa. Te fatata maira râ te hoê tauiraa no mâua.

I te pae hopea o te matahiti 1974, ua tae mai ta Lloyd rata na te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn mai e titau ra ia ˈna e tavini i roto i te Tino Aratai. I te omuaraa, ua manaˈo vau e: ‘Ua oti ïa parau. I te mea e tei te raˈi te tiaturiraa o Lloyd e tei te fenua nei to ˈu, ia tae i te hoê taime e taa ê iho â mâua. Peneiaˈe e tia ia haere o Lloyd i Brooklyn o oia anaˈe.’ Aita râ i maoro, ua faatano vau i to ˈu manaˈo e ua tae to ˈu aau e haere e o Lloyd i te avaˈe Mati 1975.

Mau haamaitairaa i te pu rahi

I Brooklyn, tei roto rahi noâ te aau o Lloyd i te taviniraa i Tapone, e e paraparau noa oia no nia i te mau tupuraa ta mâua i ite i ǒ. I teie nei râ, te vai ra te ravea e mahora ˈi mâua. I na matahiti hopea e 24 o to ˈna oraraa, ua faaohipa-hope-hia o Lloyd no te ohipa tuhaa fenua o te titau e tere na te ao atoa. Tau taime to ˈu apeeraa ia ˈna e ati aˈe te ao.

Maoti te tereraa ˈtu i te tahi atu mau fenua e hiˈo i te mau taeae Kerisetiano i taa ˈi ia ˈu te huru oraraa e raveraa ohipa a te rahiraa o ratou. Eita roa ˈtu e moehia ia ˈu te mata o Entellia, 10 matahiti, te hoê tamahine ta ˈu i farerei i Afirika apatoerau. Mea hinaaro na ˈna te iˈoa o te Atua e i haere na oia na raro hoê hora e te afa i te mau putuputuraa Kerisetiano. Noa ˈtu te hamani-ino-raa teimaha a to ˈna utuafare, ua pûpû Entellia ia ˈna na Iehova. I to mâua haereraa ˈtu i roto i ta ˈna amuiraa, hoê noa hiˈo mori uira puai ore to nia mai i te mau tapaopaoraa a te taeae orero—area te toea o te vahi putuputuraa ra, tei roto ïa i te pouri. I roto i taua pouri ra, mea putapû mau te faarooraa i te himene navenave a te mau taeae e tuahine.

Ua tupu te hoê taime faahiahia roa o to mâua oraraa i te avaˈe Titema 1998 i to mâua Lloyd apitiraa i te mau tia tei tae i te mau Tairururaa Mataeinaa “E aratai te eˈa o te Atua i te ora” i faatupuhia i Cuba. Ua putapû mau mâua i te aau mehara e te oaoa ta te mau taeae e tuahine no ǒ i faaite no to te vetahi haereraa mai mai te pu rahi i Brooklyn mai e hiˈo ia ratou! Te poihere nei au ehia rahiraa haamanaˈoraa o te mau farereiraa i te feia here e horoa ra ma te itoito i te hoê arueraa rahi ia Iehova.

Ua au noa to ˈu faaearaa i rotopu i te nunaa o te Atua

Noa ˈtu e o Auteralia to ˈu aiˈa, ua riro vau i te here i te taata i te vahi atoa i tonohia ˈi au e te faanahonahoraa a Iehova. Mai te reira to ˈu parahiraa i Tapone, e i teie nei e ua hau atu i te 25 matahiti to ˈu faaearaa i te mau Hau Amui, te ite ra vau e hoê â atoa i ǒ nei. I te poheraa ta ˈu tane, aita vau i manaˈo e hoˈi i Auteralia, e faaea râ i te Betela i Brooklyn, te vahi ta Iehova i tono ia ˈu.

Ua 80 e tiahapa to ˈu matahiti i teie nei. I muri aˈe e 61 matahiti i roto i te taviniraa taime taatoa, te tae noa râ to ˈu aau e tavini ia Iehova i te vahi atoa e manaˈo oia e tano. Ua aupuru maite mau oia ia ˈu. Te poihere nei au i na hau atu i te 57 matahiti to ˈu neheneheraa e ora e te hoê hoa here tei hinaaro ia Iehova. Te papu nei ia ˈu e e tamau noa Iehova i te haamaitai mai ia mâua, e ua ite au e eita Oia e haamoe i ta mâua ohipa e te hinaaro ta mâua i faaite no to ˈna ra iˈoa.—Hebera 6:10.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 1999, mau api 16 e te 17.

[Hohoˈa i te api 25]

E o Mama i te matahiti 1956

[Hohoˈa i te api 26]

E o Lloyd e te hoê pǔpǔ feia poro Tapone i te omuaraa o te mau matahiti 1950

[Hohoˈa i te api 26]

E ta ˈu vahine haapii bibilia matamua i Tapone, o Miyo Takagi, i te omuaraa o te mau matahiti 1950 e i te matahiti 1999

[Hohoˈa i te api 28]

E o Lloyd i roto i te ohipa opereraa vea i Tapone

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono