Te tono ra Gileada i te mau mitionare “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra”
HAU atu i te afa senekele i teie nei, ua tono te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower i te mau mitionare. I te 11 no Setepa 1999, ua faatuitehia te 107raa o te piha haapiiraa no Gileada. E 48 taata haapii ratou no ǒ mai 11 fenua, e ua tonohia ratou e tavini i roto e 24 fenua taa ê. E apiti atu ratou i te mau tausani mitionare ê atu, i rave i te hoê tuhaa rahi i roto i te faatupuraa i te mau parau hopea a Iesu hou oia a reva ˈtu ai i nia i te raˈi. Ua tohu oia e e riro ta ˈna mau pǐpǐ ‘ei ite no ˈna e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.’—Ohipa 1:8.
Ua riro te porotarama faatuiteraa, i tupu i te Pu Haapiiraa a te Taiete Watchtower i Patterson, i New York, ei taime faahiahia mau i roto i te mau huru tupuraa nehenehe mau. Ua oaoa roa te feia e faatuitehia ra e ua tae atoa mai to ratou mau fetii, mau hoa rahi, e mau manihini. Ma te amui mai i te feia i faaroo e i mataitai na roto i te mau taairaa faaharuharuraa e video i te mau fare i Brooklyn e i Wallkill, e 4 992 taata taatoa i ruru mai.
Te taviniraa ia Iehova e te taata-tupu ma te haapao maitai
“O vai tei te pae o Iehova?” Tera te tumu parau o te faaomuaraa a Carey Barber, melo o te Tino Aratai e peretiteni o te porotarama faatuiteraa. Ua faataa oia e teie te fifi i farereihia e te mau ati Iseraela i te tau o Mose. Ua faahaamanaˈohia te feia haapii e faatuitehia ra e te feia i ruru mai e e rave rahi ati Iseraela i pohe i roto i te medebara, no te mea aita ratou i faaea noa ma te taiva ore i te pae o Iehova. I muri aˈe i to ratou toparaa i roto i te peu haamori idolo, “ua parahi” aˈera ratou “i raro e amu e e inu hoi, e ua tia aˈera i nia e upa.” (Exodo 32:1-29) Ua faaara Iesu i te mau Kerisetiano no nia i taua noâ fifi atâta ra: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia.”—Luka 21:34-36.
Ua ani te taeae orero i muri iho, o Gene Smalley, melo o te Tuhaa Papairaa, i te feia e faatuitehia ra e: “E riro anei outou ei raau tamǎrû?” Ua faataa oia e ua ravehia te taˈo Heleni ra pa·re·go·riʹa i roto i te reo Beretane ei iˈoa no te hoê raau tamǎrû. Ua faaohipa râ te aposetolo Paulo i teie taˈo Heleni i roto i te Kolosa 4:11 no te faataa i to ˈna mau hoa ohipa. I roto i te Traduction du monde nouveau, te huri ra teie taˈo i “te hoê tauturu faaitoito.”
I roto i ta ratou mau tuhaa taviniraa, e nehenehe te mau mitionare e faatuitehia ra e riro ei raau tamǎrû papu mau no teie nei tau na roto i te riroraa ma te haehaa ei tauturu faaitoito i te mau taeae e mau tuahine e na roto i te faaiteraa i te hoê huru feruriraa turu e te î i te here i nia i te mau hoa mitionare.
I muri iho, ua vauvau Daniel Sydlik, melo o te Tino Aratai, i te tumu parau ra “Te ture auro e faaohipa.” Ua faataa oia e te auraa atoa o te faaueraa tumu teitei ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 7:12, “te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou,” oia ïa te raveraa i te mau mea maitatai no vetahi ê, eiaha noa te oreraa e rave ino ia ratou.
Ia manuïa te reira, e titauhia e toru mea: te hoê mata e hiˈo ra, te hoê mafatu farii maitai, e te hoê rima tauturu. Ma te haapoto, ua na ô oia e: “Ia hinaaro tatou e tauturu, e tia ia tatou ia tauturu oioi. E tia ia tatou ia tutava rahi no te rave no vetahi ê i te mau mea ta tatou e hinaaro ia rave atoa ratou no tatou.” E parau mau iho â râ no te mau mitionare e reva i te tahi atu mau fenua no te tauturu i te taata ia faaohipa i te Kerisetianoraa mau.
Ua horoa te mau orometua haapii i te tahi mau faahaamanaˈoraa mahanahana
Ua faaitoito te orometua haapii no Gileada ra o Karl Adams i te mau mitionare e faatuitehia ra ia “Tamau noa i te tupu i te rahi.” I roto i teihea mau tuhaa? A tahi, i roto i te ite e te ravea e faaohipa maitai i te reira. I Gileada, ua haapii te piha nafea ia rave i te mau maimiraa no nia i te tumu e te huru tupuraa o te mau aamu Bibilia. Ua faaitoitohia ratou ia hiˈo nafea te aamu taitahi ia ohipa i nia i to ratou oraraa. Ua faaitoitohia ratou ia rave tamau i te reira.
“A piti, ia tamau noa te here i te tupu i te rahi. Ia atuatuhia oia, e rahi mai te here. Ia ore te reira e tâuˈahia, e nehenehe ïa te here e pohe,” ta Taeae Adams ïa i parau. (Philipi 1:9) I teie nei, ei mitionare, e tia ia rahi to ratou here i roto i te mau huru tupuraa taa ê. E a toru: “Ia tupu . . . to outou i te maitai [faito ore], e te ite i to tatou Fatu ra i te Ora ia Iesu Mesia.” (Petero 2, 3:18; MN) “Teie te maitai faahiahia roa ta Iehova i faaite na roto i ta ˈna Tamaiti,” ta te taeae orero ïa i parau. “A rahi noa ˈi to tatou mauruuru no taua maitai faito ore ra, e rahi noa ˈtu â to tatou oaoa e rave i te hinaaro o te Atua e i ta ˈna i faaue ia tatou e rave.”
Ua vauvau te tahi atu orometua haapii no Gileada, o Mareko Noumair, i te tumu parau ra “A farii i te reira ma te here, e e nehenehe outou e faaruru atu.” Teie ta ˈna aˈoraa: “A haapii i te farii i te mau huru tupuraa fifi i roto i te oraraa mitionare ma te here, e e nehenehe outou e faaruru atu. E aˈo noa Iehova i te feia ta ˈna e here ra. Ia manaˈo noa ˈtu outou e aita te tahi aˈoraa i tano, mea fifi, aore ra mea hape te reira, e tauturu te here no Iehova e to outou taairaa e o ˈna ia faaruru atu outou.”
Ua haamatara Taeae Noumair e mea rahi te ohipa i roto i te taviniraa mitionare. “Te hoê râ ohipa aita e here, eita ïa outou e oaoa. Aita e here, e nehenehe ta outou mau ohipa i te fare—mai te tunuraa i te maa, te hoohooraa mai, te horoiraa i te maa hotu, te haapihaaraa i te pape—e riro ei mea haumani. E tia ia outou ia faaea rii e ia uiui e, ‘No te aha vau e rave ai i teie mau ohipa?’ Inaha, ia parau outou ia outou e, ‘Te turu ra ta ˈu mau tutavaraa i te oraora-maitai-raa e te oaoa o to ˈu mau hoa mitionare,’ e ere ïa te reira i te mea teimaha.” Ei haapotoraa, ua faaitoito oia e: “Ia farii outou i te aˈoraa, ia rave outou i ta outou mau hopoia mitionare, aore ra ia faaafaro outou i te tahi mau taa-ore-raa, e tauturu te fariiraa i te reira ma te here ia faaoromai outou i roto i ta outou taviniraa. Inaha, ‘e ore roa te [here] e mou.’”—Korinetia 1, 13:8; MN.
I muri iho, na Wallace Liverance, orometua haapii no Gileada, i peretiteni i te hauti-faahou-raa o te mau aamu faahiahia e rave rahi ta te feia haapii i fanaˈo a ohipa ˈi ratou e te mau amuiraa o te fenua. Taa ê atu i te haereraa na tera e tera fare, ua faaohipa ratou i ta ratou haapiiraa mitionare no te farerei i te taata i te mau vahi tapearaa pereoo, i te fare puaraa ahu, i te mau vahi tapearaa pereoo auahi, e i te tahi atu mau vahi.
Ua horoa te tahi mau mitionare aravihi i te tahi mau parau tamǎrûraa
Ia haere te mau mitionare apî i te hoê fenua ê, e tia anei ia ratou ia haapeapea? E nehenehe anei ta ratou e faaruru i te mau haafifiraa o te hoê tuhaa taviniraa ê? Eaha ta te mau piha a te amaa i rave no te tauturu i teie mau mitionare apî ia manuïa? No te pahono i teie mau uiraa e te tahi atu â, ua uiui Steven Lett, melo o te Tuhaa Taviniraa, e o David Splane, melo o te Tuhaa Papairaa, i te tahi mau taeae e apiti ra i roto i te haapiiraa a te amaa i te Pu Haapiiraa a te Taiete Watchtower. Te tavini ra te mau taeae i uiuihia i roto i te mau tomite a te amaa i Paniora, Hong-Kong, Liberia, Bénin, Madagascar, Beresilia, e i Tapone.
Ua tamǎrû teie mau tavini aravihi a Iehova, mea rahi hoi tei tavini na ei mitionare e mau ahuru matahiti i te maoro, i te feia haapii e faatuitehia ra e to ratou mau metua e mau fetii i ruru mai. Ia au i ta ratou iho e ta to ratou mau hoa mitionare i farerei, ua faaite ratou e e nehenehe te mau fifi e te mau tapitapiraa e faaruruhia ma te manuïa. E fifi rahi paha ta ratou e faaruru, “e nehenehe râ te reira e faaafarohia, e te tauturu maira te Taiete,” ta Raimo Kuokkanen ïa, te hoê mitionare i Madagascar, i faataa. “Aita matou i maiti i te tuhaa taviniraa, ua horoahia mai te reira,” ta Östen Gustavsson ïa, e tavini ra i teie nei i Beresilia, i parau. “No reira matou i faaoti ai e faaea noa i roto i ta matou tuhaa taviniraa.” Ua parau James Linton, e tavini ra i Tapone, e te mea i tauturu ia ˈna o “te haere-atoa-raa mai ïa te mau taeae i rave aˈena i te taviniraa mitionare.” E ravea oaoa e te anaanatae roa te taviniraa mitionare no te haamori ia Iehova e no te haapao i ta ˈna mau mamoe.
Te aperaa i te ati o te haapohe i te huru pae varua
Na Theodore Jaracz, melo o te Tino Aratai, o tei faatuitehia i te hituraa o te piha haapiiraa i Gileada i te matahiti 1946, i horoa i te oreroraa parau hopea, i nia i te tumu parau ra “Te tautooraa e vai ora noa i te pae varua.” Ma te faaite na mua i te mau mea riaria e tupu ra i te mau fenua rau o te ao nei, ua haamatara oia e inaha, te faaruru nei te huitaata i te mau ati ino roa ˈtu â.
Ma te faahiti i te Salamo 91, ua faaite Taeae Jaracz eaha te “maˈi faufau” e te “pau” o tei faatupu i te maˈi i nia i te mau mirioni taata e haaati ra ia tatou e i haapohe ia ratou i te pae varua. Ua faaohipa te Diabolo e ta ˈna faanahoraa ino i te haaparareraa parau e au i te maˈi faufau, tei niuhia i nia i te maramarama rahi e te nounou taoˈa, no te haaparuparu e no te haapohe i te huru pae varua, tera râ, te haapapu maira Iehova e eita teie ati e piri atu i “tei parahi i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei ra.”—Salamo 91:1-7.
“Te tautooraa,” ta Taeae Jaracz i parau, “ia maitai noa ïa tatou i roto i te faaroo, ia faaea noa i roto i te vahi i paruruhia. Eita ta tatou e nehenehe e riro mai te feia tâhitohito ‘aita e huru pae varua.’ Tera hoi te fifi i teie mahana. Te faaruru atoa nei tatou pauroa i te reira i roto i te faanahonahoraa. E nehenehe atoa te reira e tupu i roto i ta outou taviniraa mitionare.” (Iuda 18, 19) Ua faaitehia râ te mau mitionare e faatuitehia ra e e nehenehe ratou e tapea i te huru pae varua ma te manuïa i roto i ta ratou tuhaa taviniraa. Ua faaitoitohia ratou ia hiˈo, ei hiˈoraa, e te faaoromai mau nei to tatou mau taeae i Rusia, i Asia, e i te mau fenua Afirika—noa ˈtu te mau opaniraa, te patoiraa uˈana, te faaoooraa, te haaparareraa i te parau Atua ore, e te mau pariraa haavare. E i roto e rave rahi tupuraa, e amui-atoa-hia mai te mau fifi i te pae tino, no roto mai i te mau aroraa i rotopu i te mau opu fetii e te ereraa i te mau mea faufaa e hinaarohia.
Ia paruparu te huru pae varua, “mea titauhia ia hiˈo eaha te tumu o te fifi e ia rohi i te faaafaro i te reira ma te faaohipa i te mau aˈoraa a te Parau a te Atua.” Ua horoahia te tahi mau hiˈoraa Bibilia. Ua faaitoitohia Iosua ia taio no ˈna iho i ta ˈna buka Ture i te mau mahana atoa. (Iosua 1:8) I te iteraahia te buka o te Ture i te tau o Iosia, ua haamaitai Iehova i te faaohipa-maitai-raahia ta ˈna mau faaueraa. (Te mau arii 2, 23:2, 3) Ua ite Timoteo i te mau papai moˈa mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â. (Timoteo 2, 3:14, 15) E ere to Berea i te feia faaroo maitai noa; ua hiˈohia ratou mai te mau taata feruriraa “maitai mau” no te mea ua hiˈopoa ratou i te mau Papai i te mau mahana atoa. (Ohipa 17:10, 11) E o Iesu Mesia te hiˈoraa faufaa roa ˈˈe no te taata i ite e i faaohipa i te Parau a te Atua.—Mataio 4:1-11.
Ei faaotiraa, ua aˈo Taeae Jaracz ma te mahanahana i te mau mitionare apî e: “I teie nei, te faaineine ra outou i te rave i ta outou tuhaa taviniraa mitionare. E e haere outou na te ara, i roto i te hoê auraa pae tino, i te mau vahi taa ê o te fenua. Ia farerei tatou i te tautooraa e vai ora noa i te pae varua, eita ïa tatou e vaiiho i te tahi mea ia haapeapea ia tatou i te rave i ta tatou i faaoti e rave. E haere outou e poro ma te itoito, e turai ia vetahi ê ia pee i to outou faaroo, e e pure matou e o outou e ia faaora mai Iehova i te feia ta outou e haapii, mai ia tatou nei. E e rave rahi atu â ïa te ora mai i te ati pae varua e tupu nei na te ao atoa nei. E apiti rahi mai ïa ratou ia tatou nei no te rave i te hinaaro o Iehova. E ia haamaitai mai Iehova ia outou no te reira.”
I muri aˈe i to te peretiteni taioraa i te mau aroha a te mau fenua e rave rau e ati aˈe te ao nei, ua tae maira te taime no te horoa i te feia haapii ta ratou mau parau tuite. I muri iho, ua taiohia te hoê rata haamauruururaa mahanahana i papaihia e te feia haapii. Ua mauruuru ratou ia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa no te haapiiraa taa ê ta ratou i fanaˈo e ta ratou mau tuhaa taviniraa ei mitionare e tonohia ra “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra”!—Ohipa 1:8.
[Tumu parau tarenihia i te api 29]
Te tabula o te piha haapiiraa
Rahiraa o te mau fenua e tia to ratou: 11
Rahiraa o te mau fenua e terehia ˈtu: 24
Rahiraa o te feia haapii: 48
Rahiraa o te feia faaipoipo: 24
Faito matahiti au noa: 34
Rahiraa matahiti au noa i roto i te parau mau: 17
Rahiraa matahiti au noa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa: 12
[Hohoˈa i te api 26]
Te 107raa o te piha faatuitehia a te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower
I roto i te tabula iˈoa i muri nei, a taio i te mau anairaa mai mua e haere atu i muri, e te mau iˈoa mai te pae aui e haere atu i te pae atau.
1. Peralta, C.; Hollenbeck, B.; Shaw, R.; Hassan, N.; Martin, D.; Hutchinson, A.; 2. Edwards, L.; Vezer, T.; Ceruti, Q.; Entzminger, G.; D’Aloise, L.; Baglieri, L.; 3. Knight, P.; Krause, A.; Kasuske, D.; Rose, M.; Friedl, K.; Nieto, R.; 4. Rose, E.; Backus, T.; Talley, S.; Humbert, D.; Bernhardt, A.; Peralta, M.; 5. D’Aloise, A.; Humbert, D.; Dunn, H.; Gatling, G.; Shaw, J.; Ceruti, M.; 6. Baglieri, S.; Krause, J.; Hollenbeck, T.; Martin, M.; Bernhardt, J.; Hutchinson, M.; 7. Backus, A.; Dunn, O.; Gatling, T.; Vezer, R.; Knight, P.; Hassan, O.; 8. Nieto, C.; Talley, M.; Friedl, D.; Kasuske, A.; Edwards, J.; Entzminger, M.