VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/12 api 30-31
  • Te Mouˈa Athos—E “mouˈa moˈa” anei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Mouˈa Athos—E “mouˈa moˈa” anei?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê “mouˈa moˈa” monahi
  • Te Mouˈa Athos i teie mahana
  • Te hoê “mouˈa moˈa” no te taatoaraa
  • Ua mâha to ˈna mau hinaaro pae varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Sinai—Mou‘a a Mose e o te aroha
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te mau animala paiuma aravihi o te mau mato
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te hoê euhe ia Iehova
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/12 api 30-31

Te Mouˈa Athos—E “mouˈa moˈa” anei?

NO TE hau atu i te 220 mirioni melo o te Ekalesia Orthodoxe, ua riro te Mouˈa Athos, te hoê aivi taratara i te pae apatoerau no Heleni, ei “mouˈa moˈa roa ˈˈe i roto i te ao Kerisetiano Orthodoxe.” No e rave rahi o ratou, e hinaaro uˈana poiherehia te hoê pererinaraa i te “mouˈa moˈa” o Athos. Eaha teie “mouˈa moˈa”? Nafea to ˈna haafaufaaraahia? Te reira anei te “mouˈa” e tia ˈi i te taata e mǎtaˈu ra i te Atua ia imi no te aratairaa pae varua e te haamoriraa mau?

E itehia te mau parau “mouˈa moˈa” i roto i te Bibilia. Ua taaihia te reira i te haamoriraa moˈa, te viivii ore, e te teitei a te Atua mau ra o Iehova. Ua riro te Mouˈa Ziona i Ierusalema i tahito ra ei “mouˈa moˈa” i to te Arii Davida hopoiraa i te afata o te faufaa i reira. (Salamo 15:1; 43:3; Samuela 2, 6:12, 17) I muri aˈe i te paturaahia te hiero a Solomona i nia i te Mouˈa Moria, ua faaô-atoa-hia te vahi o te hiero i roto i te parau ra “Ziona”; no reira, o Ziona noâ te “mouˈa moˈa” o te Atua. (Salamo 2:6; Ioela 3:17) I te mea e tei Ierusalema te hiero o te Atua, i te tahi mau taime e parau-atoa-hia taua oire ra, te “mouˈa moˈa” o te Atua.—Isaia 66:20; Daniela 9:16, 20.

E i teie tau? I te Mouˈa Athos anei—aore ra te tahi atu tupuai—te “mouˈa moˈa” e tia ˈi i te taata ia tairuru no te haamori i te Atua ma te fariihia mai?

Te hoê “mouˈa moˈa” monahi

Tei te hitia o te râ roa ino o te Fenua tuati o Chalcidique te Mouˈa Athos, i te otue o te hoê tuhaa fenua ǒaǒa e puta ˈtu i roto i te Miti Egée i te pae hitia o te râ noa o Thessaloníki no teie nei tau. O te hoê ïa tupuai maremora rahi mau e tia taue mai roto mai i te miti e tae atu i te hoê teiteiraa e 2 032 metera.

Ua faariro-maoro-hia Athos ei vahi moˈa. I roto i te aai Heleni, e vahi nohoraa te reira no te mau atua na mua ˈˈe a riro ai te Mouˈa Olympe ei vahi nohoraa no ratou. I te tau i muri aˈe ia Constantin le Grand (senekele maha T.T.), ua riro Athos ei vahi moˈa no te mau ekalesia Kerisetiano. Ia au i te hoê aai, ua tapae te “paretenia” ra o Maria, apitihia e te papai Evanelia ra o Ioane a haere ai raua i Kupero e farerei ia Lazaro, i Athos no te hoê vero puai i tupu taue. No to ˈna horuhoru i te nehenehe o te mouˈa, ua ui oia ia Iesu no nia i te reira. No reira, ua parau-atoa-hia o Athos “te Aua o te Paretenia Moˈa.” I te afaraa o te tau Byzantin, ua parauhia ˈtura te mato taatoa te Mouˈa Moˈa. Ua haamanahia e ua haapapuhia teie tiaraa i te afaraa o te 11raa o te senekele e te hoê faaotiraa a te Emepera ra o Constantin IX Monomachus.

No to ˈna huru taratara e te moemoe, ua riro Athos ei vahi e tano no te hoê oraraa haapae. I te roaraa o te mau senekele, ua huti mai oia i te mau taata faaroo o te ao Orthodoxe atoa—to Heleni, to Serbie, to Rumania, to Bulgarie, to Rusia, e te tahi atu â—o tei patu i te mau fare monahi, ta ratou mau fare pure e mau oire rii e rave rahi. Ua vai noa mai fatata e 20 o te reira.

Te Mouˈa Athos i teie mahana

I teie mahana, e hau fenua o Athos e te hoê haapueraa ture i haamauhia i te matahiti 1926. I muri aˈe i te mau matahiti hiˈaraa, ua maraa te numera o te mau monahi e faaea ra i reira i nia hau atu i te 2 000.

Te vai ra ta te mau fare monahi taitahi ta ˈna iho mau vahi faaapuraa, mau fare pure nainai e mau fare nohoraa. E itehia te haapuraa hopea o te mau monahi noho tahi i te oire iti o Karoúlia, i nia roa i te mau mato teitei i te tupuai o te Mouˈa Athos. I ǒ e nehenehe e raeahia te hoê haapueraa fare iti taitahi na nia anaˈe i te hoê eˈa taata, te mau eˈa ofai, e te mau fǐfǐ. I Athos, te ora noa râ te mau monahi ia au i ta ratou mau faanahoraa ohipa tahito matau, ma te faaohipa i te hora Byzantin (ma te haamata te mahana i te toparaa mahana) e te kalena Julien (13 mahana i muri aˈe i te Grégorien).

Noa ˈtu e te parauhia ra e no ǒ mai te “moˈaraa” o teie vahi faaroo i te hoê vahine, 1 000 matahiti i te maoro to te mau monahi e mau monahi noho tahi faaotiraa e mea opanihia te fenua tuati taatoa i te mau huru mea ora ovahine atoa—to te pae taata e to te pae animala—oia atoa i te eunuka aore ra te tane aita e huruhuru taa. Aita i maoro aˈenei, ua tamǎrûhia te faaotiraa no nia i te huruhuru taa ore e te tahi mau animala ufa, te opani-etaeta-noa-hia ra râ i te vahine e 500 metera i te atea o te hiti o Athos.

Te hoê “mouˈa moˈa” no te taatoaraa

I Athos anei te “mouˈa moˈa” e tia ˈi i te mau Kerisetiano e mǎtaˈu ra i te Atua ia haere mai no te haamori? A paraparau ai oia i te hoê vahine no Samaria o te tiaturi ra e e tia ia haamorihia te Atua i nia i te Mouˈa Gerezima, ua haapapu Iesu e eita te hoê aˈe mouˈa mau e faataa-faahou-hia ei vahi e haamori ai i te Atua. Ua parau o Iesu e: “Ua fatata te hora e ore e tae mai ai outou i [Gerezima], e e ore hoi e haere i Ierusalema, haamori ai i te Metua.” No te aha? “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.”—Ioane 4:21, 24.

Ma te faahiti i to tatou tau, ua faaite atea te peropheta ra Isaia e “e faatiahia” te hoê “mouˈa” taipe “o te fare ra o Iehova i nia i te tupuai mouˈa,” e “e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi,” e e tairuru mai te taata o te mau nunaa atoa ei auraa parau i reira.—Isaia 2:2, 3.

Te titau-manihini-hia ra te tane e te vahine e hinaaro ra ia fariihia ta ratou haamoriraa e te Atua ia haamori ia ˈna ma “te varua e te parau mau.” Ua iteahia mai e te mau mirioni taata e ati aˈe te ao nei to ratou eˈa e aratai tia ˈtu i te ‘mouˈa o Iehova.’ Te faahiti nei ratou, taa ê atu i te tahi mau taata, i te mau manaˈo o te hoê paruru Heleni tei parau no nia ia Athos e: “Aita vau e papu ra e te vai ra anei te huru pae varua i roto i te mau pǎpǎi aore ra i roto i te mau fare monahi.”—A hiˈo i te Ohipa 17:24.

[Tumu parau tarenihia i te api 31]

Te hoê pue taoˈa huna-maoro-hia

I te roaraa o te mau senekele, ua haaputu te mau monahi o Athos i te hoê pue taoˈa e tae noa ˈtu fatata 15 000 parau papai, te manaˈohia ra e no te maharaa o te senekele te tahi, o te hoê ïa o te mau haapueraa faufaa roa ˈˈe o te ao nei. Te vai ra te mau otaro, te mau buka taatoa i tafaihia e te mau api o te mau Evanelia, te mau salamo e te mau himene, taa ê noa ˈtu te mau hohoˈa, te mau hohoˈa faaroo, te mau hohoˈa tarai, e te mau tauihaa auri tahito roa. Te manaˈohia ra e te vai ra i te Mouˈa Athos hoê i nia i te maha o te mau parau papai Heleni o te ao nei, noa ˈtu e e tia ia tatuhaa-maitai-hia e rave rahi. I te matahiti 1997, no te taime matamua, ua faatia te mau monahi ia faaiteitehia te tahi o ta ratou mau taoˈa i Thessaloníki.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 31]

Telis/Greek National Tourist Organization

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono