Eaha ta Iehova e titau ra ia tatou i teie mahana?
“Te hoê reo maira no roto i taua ata ra, i te na ôraa mai e, O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna; a faaroo ia ˈna.”—MATAIO 17:5.
1. Afea te naearaa i te Ture ta ˈna tapao?
UA HOROA Iehova na te nunaa Iseraela i te Ture e to ˈna mau tuhaa e rave rahi. Teie ta te aposetolo Paulo i papai no nia i te reira: “Te mau peu i haapaohia no te tino ra, i tuuhia mai ia ratou, e ia tae i te anotau e haamaitai-roa-hia ˈi ra.” (Hebera 9:10) A aratai ai te Ture i te hoê toea ati Iseraela ia farii ia Iesu mai te Mesia, ua naeahia ta ˈna tapao. No reira Paulo i parau ai e: “O te Mesia hoi te faahope i te ture.”—Roma 10:4; Galatia 3:19-25; 4:4, 5.
2. O vai tei raro aˈe i te Ture, e afea ratou i te tiamâraa mai i te reira?
2 Te auraa anei ïa e e tia ia tatou ia auraro i te Ture i teie mahana? Inaha râ hoi, aita te rahiraa taata i raro aˈe faahou i te Ture, mai ta te papai salamo i faataa: “Ua faaite [Iehova] i ta ˈna parau ia Iakoba; i ta ˈna mau ture e ta ˈna mau faaauraa parau, ia Iseraela. Aore oia i na reira i te mau fenua atoa: e ta ˈna ra mau faaauraa parau, aita ïa ratou i ite.” (Salamo 147:19, 20) I to te Atua faaauraa i te hoê faufaa apî maoti te tusia a Iesu, aita te nunaa Iseraela i faahepo-faahou-hia ia auraro i te Ture. (Galatia 3:13; Ephesia 2:15; Kolosa 2:13, 14, 16) Mai te peu e e ere faahou te Ture i te hoê faaheporaa, eaha ïa ta Iehova e titau ra i te feia e hinaaro e tavini ia ˈna i teie mahana?
Te mea ta Iehova e titau ra
3, 4. (a) Eaha mau na ta Iehova e titau ra ia ratou i teie mahana? (b) No te aha e tia ˈi ia tatou ia pee maite i te mau taahiraa avae o Iesu?
3 I te matahiti hopea o te taviniraa a Iesu, ua apee ta ˈna mau aposetolo ra o Petero, Iakobo, e Ioane ia ˈna i nia i te hoê mouˈa teitei, peneiaˈe te tupuai o te Mouˈa Heremona. I reira, ua ite ratou i te hoê orama parau tohu o Iesu i roto i te hanahana rahi e ua faaroo ratou i te reo o te Atua i te na ôraa e: “O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna; a faaroo ia ˈna.” (Mataio 17:1-5) O te reira mau ta Iehova e titau ra ia tatou—te faarooraa i ta ˈna Tamaiti e te peeraa i to ˈna hiˈoraa e ta ˈna mau haapiiraa. (Mataio 16:24) No reira te aposetolo Petero i papai ai e: “I pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [hoê hiˈoraa] na outou, ia pee [maite] outou i to ˈna taahiraa avae.”—Petero 1, 2:21; MN.
4 No te aha e tia ˈi ia tatou ia pee maite i te mau taahiraa avae o Iesu? No te mea na roto i te peeraa i to ˈna hiˈoraa, te pee atoa ra ïa tatou i te hiˈoraa o te Atua ra o Iehova. Ua matau maitai Iesu i te Metua, inaha ua vai na oia i pihai iho ia ˈna e mau miria matahiti i nia i te raˈi hou a haere mai ai i nia i te fenua. (Maseli 8:22-31; Ioane 8:23; 17:5; Kolosa 1:15-17) I nia i te fenua, ua riro Iesu ei tia taiva ore no to ˈna Metua. Teie ta ˈna faataaraa: “O ta tau Metua . . . i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” Inaha, no to Iesu pee-maite-raa i te hiˈoraa o Iehova i nehenehe ai oia e parau e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.”—Ioane 8:28; 14:9.
5. Eaha te ture ta te mau Kerisetiano e auraro, e afea taua ture ra i te ohiparaa?
5 Eaha te auraa e faaroo ia Iesu e e pee i to ˈna hiˈoraa? Te auraa anei te vairaa i raro aˈe i te hoê ture? Teie ta Paulo i papai: “Aita vau i raro aˈe i te ture.” Te faahiti ra oia i ǒ nei i “te faufaa tahito,” te faufaa o te Ture i faaauhia ia Iseraela. Ua ite Paulo e “tei raro aˈe” oia “i te ture i te Mesia.” (Korinetia 1, 9:20, MN, 21; Korinetia 2, 3:14) I te hoperaa te faufaa tahito o te Ture, ua ohipa mai te hoê “faufaa apî” e ta ˈna “ture a te Mesia” e tia i te mau tavini atoa a Iehova ia auraro.—Luka 22:20; Galatia 6:2; Hebera 8:7-13.
6. Nafea “te ture a te Mesia” e faataahia ˈi, e nafea tatou e auraro ai i te reira?
6 Aita Iehova i haapapai i “te ture a te Mesia” mai te hoê pǎpǎ ture, ma te faanaho i te reira i roto e rave rau tuhaa, mai tei ravehia no te faufaa tahito o te Ture. Aita teie ture apî no te mau pǐpǐ a te Mesia e tabula ra i te mau faatureraa rii atoa. I roto râ i ta ˈna Parau, ua paruru Iehova e maha aamu hope roa o te oraraa o ta ˈna Tamaiti e ta ˈna mau haapiiraa. Hau atu â, ua faaurua te Atua vetahi o te mau pǐpǐ matamua a Iesu no te papai i te mau faaueraa no nia i te haerea o te taata, te mau ohipa a te amuiraa, te haerea i roto i te utuafare, e te tahi atu â mau ohipa. (Korinetia 1, 6:18; 14:26-35; Ephesia 5:21-33; Hebera 10:24, 25) Ia faaau tatou i to tatou oraraa i nia i te hiˈoraa e te mau haapiiraa a Iesu Mesia e ia faaohipa tatou i te mau aˈoraa a te feia papai Bibilia faauruahia o te senekele matamua, te faaroo ra ïa tatou i “te ture a te Mesia.” Tera ta Iehova e titau ra i ta ˈna mau tavini i teie mahana.
Te faufaaraa o te here
7. Nafea to Iesu haamatararaa i te faufaaraa o ta ˈna ture i te Pasa hopea e ta ˈna mau aposetolo?
7 Mea faufaa te here i raro aˈe i te Ture, area no te ture a te Mesia ra, te reira ïa te tumu aore ra te mea faufaa roa ˈˈe. Na Iesu i haamatara i te reira i to ˈna amuiraa ˈtu e ta ˈna mau aposetolo no te faatupu i te Pasa o te matahiti 33 T.T. Ia au i te faataaraa poto a te aposetolo Ioane no nia i tei tupu i taua rui ra, te vai ra e 28 faahitiraa i te here i roto i te mau parau haavare ore a Iesu. Ua haapapu te reira i ta ˈna mau aposetolo i te faufaaraa aore ra te auraa tumu o ta ˈna ture. Inaha, ua faaite Ioane i ta ˈna tuatapaparaa i te mau ohipa i tupu i taua rui faufaa roa ra ma te parau e: “Hou te oroa i te pasa ra i ite ai Iesu e ua tae i to ˈna hora e faarue mai ai oia i teie nei ao, a reva ˈtu ai i te Metua ra, oia râ i [here] i tana taata i te ao nei, [here] noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea ra.”—Ioane 13:1; MN.
8. (a) Na te aha e faaite ra e ua mârô tamau na te mau aposetolo? (b) Nafea to Iesu faaiteraa i ta ˈna mau aposetolo i te hoê haapiiraa o te haehaa?
8 Ua here Iesu i ta ˈna mau aposetolo, noa ˈtu e ua tutava oia, e au ra e ma te manuïa ore, i te tauturu ia ratou ia haavî i to ratou hinaaro tano ore i te mana e te tiaraa. Tau avaˈe hou ratou a tapae ai i Ierusalema, ‘ua mârô ratou o vai to ratou e hau i te rahi.’ E na mua iti noa ˈˈe i to ratou haereraa i te oire no te Pasa, ua tupu faahou te mârôraa i nia i te tiaraa. (Mareko 9:33-37; 10:35-45) Ua itehia e e fifi tamau teie i roto i te ohipa i tupu i muri iti noa ˈˈe i to te mau aposetolo tomoraa i roto i te piha teitei no ta ratou Pasa hopea. I taua taime ra, aita hoê i rave i te peu matauhia no te farii i te taata, e horoi i te avae o vetahi ê. Na Iesu iho i horoi i to ratou avae no te faaite ia ratou i te hoê haapiiraa o te haehaa.—Ioane 13:2-15; Timoteo 1, 5:9, 10.
9. Eaha to Iesu huru i nia i tei tupu i muri aˈe i te Pasa hopea?
9 Noa ˈtu taua haapiiraa ra, a tapao na i tei tupu faahou i muri aˈe i te Pasa e i to Iesu haamauraa i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa e piri maira. Te na ô ra te aamu o te Evanelia a Luka e: “E mârôraa hoi tei tupu i roto ia ratou [o vai] to ratou e hau i te mana.” Aita oia i riri e i faahapa i te mau aposetolo, ua aˈo mǎrû râ Iesu ia ratou i nia i te faufaaraa eiaha e riro mai te feia faatere o te ao e nounou ra i te mana. (Luka 22:24-27; MN) Ua horoa ˈtura oia i tei parauhia te tihi o te ture a te Mesia, a parau ai e: “E tuu atu vau i te hoê faaueraa apî na outou, ia here outou ia outou iho, mai ia ˈu e here atu ia outou na, e here atoa hoi outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, MN.
10. Eaha te faaueraa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te auraa o te reira?
10 I muri aˈe i taua po ra, ua faataa Iesu mai te aha te here e au i te Mesia. Teie ta ˈna i parau: “Teie ta ˈu parau, Ia [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na. Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata [here] ê atu i tei reira.” (Ioane 15:12, 13) Te parau ra anei Iesu e ia titauhia ra, e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ineine i te pohe no te mau hoa faaroo? Te reira ta Ioane, o tei ite mata i te ohipa i tupu, i taa, ua papai hoi oia i muri aˈe e: “O te mea teie i ite ai tatou i te [here], oia” Iesu Mesia “i horoa i to ˈna iho ora no tatou: e ia horoa atoa tatou i to tatou ora no te mau taeae e tia ˈi.”—Ioane 1, 3:16.
11. (a) Nafea tatou e faatia ˈi i te ture a te Mesia? (b) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i horoa?
11 No reira, aita tatou e faatupu ra i te ture a te Mesia na roto noa i te haapiiraa ˈtu ia vetahi no nia ia ˈna. E tia atoa ia tatou ia ora e ia ohipa mai ia Iesu. Parau mau, ua faahiti Iesu i te mau parau nehenehe maiti-maitai-hia i roto i ta ˈna mau oreroraa parau. Ua haapii atoa râ oia na roto i te hiˈoraa. Noa ˈtu e ua riro na Iesu ei varua puai i nia i te raˈi, ua faaohipa oia i te ravea e haapao i te mau faufaa a to ˈna Metua i nia i te fenua e e faaite nafea tatou ia ora. E taata haehaa oia, e te maitai, e te haapao ia vetahi ê ma te tauturu i te feia i teimaha e i hepohepo. (Mataio 11:28-30; 20:28; Philipi 2:5-8; Ioane 1, 3:8) E ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia here te tahi i te tahi, mai ia ˈna i here ia ratou.
12. No te aha e nehenehe ai e parau e aita te ture a te Mesia e faaiti ra i te faufaaraa ia here ia Iehova?
12 I roto i te ture a te Mesia, eaha te parahiraa o te here no Iehova, te faaueraa rahi roa ˈˈe o te Ture? (Mataio 22:37, 38; Galatia 6:2) Te piti anei o te parahiraa? E ere roa ˈtu! Ua taai-maite-hia te here no Iehova e te here no to tatou mau hoa Kerisetiano. Eita te hoê e nehenehe e here ia Iehova mai te peu e aita oia e here ra i to ˈna taeae, teie hoi ta te aposetolo Ioane i tapao: “Ia parau te hoê taata e, Te [here] nei au i te Atua; e aore oia i [here] i tana taeae, e haavare oia: o tei ore i [here] i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia [here] i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra?”—Ioane 1, 4:20; a faaau e te Ioane 1, 3:17, 18.
13. Eaha te ohiparaa a te auraroraa a te mau pǐpǐ i te faaueraa apî a Iesu?
13 I to Iesu horoaraa i ta ˈna pǐpǐ i te faaueraa apî e here te tahi i te tahi mai ia ˈna i here ia ratou, ua faataa oia i te ohiparaa a te reira. “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu,” ta ˈna ïa i parau, “ia [here] outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Ia au i te manaˈo o Tertullien, i ora hau atu i te hoê hanere matahiti i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua ohipa rahi te here autaeae o te mau Kerisetiano matamua. Ua faahiti Tertullien i te mau parau a te feia e ere i te Kerisetiano no nia i te mau pǐpǐ a te Mesia: ‘A hiˈo na i to ratou here te tahi i te tahi e to ratou ineineraa i te pohe no te tahi e te tahi.’ E uiui paha tatou e, ‘Te faaite ra anei au i taua here ra no te mau hoa Kerisetiano a haapapu ai e e pǐpǐ au na Iesu?’
Nafea tatou e haapapu ai i to tatou here
14, 15. Na te aha e haafifi ra i te auraro i te ture a te Mesia, e na te aha e tauturu ia tatou ia na reira?
14 Mea faufaa roa ia faaite te mau tavini a Iehova i te here e au i te Mesia. Mea fifi anei râ no outou ia here i te mau hoa Kerisetiano e faaite ra i te tahi huru miimii? Mai ta tatou i ite, ua mârô te mau aposetolo e ua tamata ratou i te haapao i to ratou iho maitai. (Mataio 20:20-24) Ua mârô atoa to Galatia. I muri aˈe i to ˈna haamatararaa e ua hope roa te Ture i roto i te here i te taata-tupu, ua faaara Paulo ia ratou e: “Ia faaooo râ e ia hamani ino outou outou iho, e ara, o te mou hoi outou ia outou iho.” I muri aˈe i to ˈna faataaraa eaha te mau ohipa a te tino e eaha te hotu o te varua o te Atua, ua horoa Paulo i teie aˈoraa: “Eiaha tatou e faateitei faufaa ore noa, i te faaoooraa te tahi i te tahi, e te feiiraa te tahi i te tahi.” Ua faaitoito atura te aposetolo e: “E faaoromai atoa te tahi i ta te tahi ra hopoia, e na reira i te faatia i te ture a te Mesia ra.”—Galatia 5:14–6:2.
15 Na roto i te titauraa i te auraro i te ture a te Mesia, te ani rahi roa ra anei Iehova ia tatou? Noa ˈtu e mea fifi ia hamani maitai i te feia i vaha mai e i haamauiui ia tatou i te pae o te mau manaˈo horuhoru, e tia ia tatou ia ‘pee i te Atua mai te tamarii herehia ra e ei haerea [here] to tatou.’ (Ephesia 5:1, 2) E tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa o te Atua, ‘i faarahi i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.’ (Roma 5:8) Ia faaoti tatou e tauturu ia vetahi ê, tae noa ˈtu i te feia i rave ino ia tatou, e oaoa tatou no te mea te pee ra tatou i te hiˈoraa o te Atua e te auraro ra tatou i te ture a te Mesia.
16. Nafea tatou e haapapu ai i to tatou here no te Atua e te Mesia?
16 E tia ia tatou ia haamanaˈo e e haapapu tatou i to tatou here na roto i ta tatou mau ohipa, eiaha noa na roto i ta tatou mau parau. Ua ite Iesu i te hoê taime i te hoê tuhaa o te hinaaro o te Atua e mea fifi ia farii no te mau mea atoa i taaihia i te reira. “E tau Metua, ia tia ia oe ra, e hopoi ê atu i teie nei auˈa,” ta Iesu ïa i pure. Ua na ô oioi atoa râ oia e: “Ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to ˈu.” (Luka 22:42) Noa ˈtu te mau mea atoa ta Iesu i faaruru, ua rave oia i te hinaaro o te Atua. (Hebera 5:7, 8) Te auraro, e haapapuraa ïa i to tatou here e e faaiteraa e te farii ra tatou i te eˈa o te Atua ei eˈa maitai roa ˈˈe. “Teie hoi te [here] i te Atua,” ta te Bibilia ïa e parau ra, “o te haapao i ta ˈna ra [mau faaueraa].” (Ioane 1, 5:3; MN) E ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo e: “Ua [here] outou ia ˈu ra, e haapao i ta ˈu [mau faaueraa].”—Ioane 14:15; MN.
17. Eaha te faaueraa taa ê ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ, e nafea to tatou iteraa e no tatou atoa te reira i teie mahana?
17 Taa ê atu i te faaueraa i ta ˈna mau pǐpǐ e here te tahi i te tahi, eaha te hoê faaueraa taa ê ta te Mesia i horoa na ratou? Ua faaue oia ia ratou ia rave i te ohipa pororaa ta ˈna i haapii ia ratou. Teie ta Petero i parau: “Ua poroi iho oia ia matou e, e parau haere matou i te taata, e faaite hua ˈtu hoi.” (Ohipa 10:42) Teie te faaueraa taa ê a Iesu: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [v]arua [moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:8) Ua faaite Iesu e no ta ˈna mau pǐpǐ atoa i teie nei i “te tau hopea,” taua mau faaueraa ra, no reira oia i parau e: “E parau-haere-hia te [parau apî maitai] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Daniela 12:4; Mataio 24:14; MN) Parau mau, o te hinaaro o te Atua ta tatou e poro. Te manaˈo nei râ vetahi e mea rahi roa te titauraa a te Atua ia rave tatou i teie ohipa. Te reira mau anei râ?
No te aha e au ra e mea fifi
18. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo ia mauiui tatou no te raveraa i ta Iehova e titau ra?
18 Mai ta tatou i ite, ua titau Iehova i te taata ia faaau atu i nia i te mau titauraa e rave rahi i te roaraa o te aamu. Ua rau te mau mea i titauhia ia ratou, ua rau atoa te mau tamataraa ta ratou i faaruru. Ua faaoromai te Tamaiti here a te Atua i te mau tamataraa fifi roa ˈˈe, e i te pae hopea, ua haapohehia oia ma te ino mau no to ˈna raveraa i ta te Atua i titau ia ˈna. Ia mauiui râ tatou no te raveraa i ta Iehova e titau maira, e tia ia tatou ia haamanaˈo e e ere o o ˈna te tumu o ta tatou mau tamataraa. (Ioane 15:18-20; Iakobo 1:13-15) Ua horoa mai te orureraa hau a Satani i te hara, te mauiui, e te pohe, e na ˈna i faatupu i te mau huru tupuraa i haafifi pinepine i te raveraa i ta Iehova e titau ra i ta ˈna mau tavini.—Ioba 1:6-19; 2:1-8.
19. No te aha e haamaitairaa taa ê te raveraa i ta te Atua i titau ia tatou na roto i ta ˈna Tamaiti?
19 Na roto i ta ˈna Tamaiti, ua faaue Iehova e i teie anotau hopea, e faaite Ta ˈna mau tavini e ati aˈe te fenua e o te faatereraa a te Basileia te ravea hoê o te mau mauiui atoa o te taata. E faaore teie faatereraa a te Atua i te mau fifi atoa i te fenua nei—te tamaˈi, te ohipa ino, te veve, te ruhiruhia, te maˈi, te pohe. E avari atoa te Basileia i te hoê paradaiso hanahana i te fenua nei, i reira te feia pohe e faatiahia mai ai. (Mataio 6:9, 10; Luka 23:43; Ohipa 24:15; Apokalupo 21:3, 4) Auê ïa haamaitairaa taa ê e faaite i te parau apî maitai o taua mau mea ra! Mea papu maitai e e ere i te mea fifi ta Iehova e titau ra ia tatou ia rave. Te faaruru nei tatou i te patoiraa, teie râ o te Diabolo ra o Satani e ta ˈna ao te tumu o te reira.
20. Nafea tatou e nehenehe ai e manuïa i mua i te mau haafifiraa a te Diabolo?
20 Nafea tatou e nehenehe ai e manuïa i mua i te mau haafifiraa a Satani? Na roto ïa i te haamanaˈoraa i teie mau parau: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” (Maseli 27:11) Na roto i to Iesu faarueraa i te ora paruruhia i te raˈi no te faatupu i te hinaaro o to ˈna Metua i nia i te fenua, ua nehenehe Iehova e pahono i te patiatiaraa a Satani. (Isaia 53:12; Hebera 10:7) Ei taata, ua faaoromai Iesu i te mau tamataraa atoa i nia ia ˈna, tae noa ˈtu i te pohe i nia i te hoê pou haamauiuiraa. Ia pee tatou ia ˈna ei Hiˈoraa no tatou, e nehenehe atoa tatou e faaruru i te mau mauiui e e rave i ta Iehova e titau maira.—Hebera 12:1-3.
21. Eaha to outou manaˈo no nia i te here i faaitehia e Iehova e ta ˈna Tamaiti?
21 Auê ïa here rahi to te Atua e to ta ˈna Tamaiti no tatou! Maoti te tusia a Iesu, e nehenehe te feia faaroo e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso. No reira, eiaha tatou e vaiiho i te tahi mea ia haapoiri i to tatou tiaturiraa. E haafaufaa râ tatou i ta Iesu i haamanuïa, mai ia Paulo, o tei parau e: “Te Tamaiti a te Atua; o tei aroha mai ia ˈu, e ua horoa ia ˈna iho no ˈu.” (Galatia 2:20) E ia faaite tatou i te mauruuru haavare ore i to tatou Atua î i te here, o Iehova, o te ore roa ˈtu e titau rahi roa ra ia tatou.
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha ta Iehova e titau ra ia tatou i teie mahana?
◻ I te rui hopea e ta ˈna mau aposetolo, nafea to te Mesia haamatararaa i te faufaaraa o te here?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e haapapu e te here ra tatou i te Atua?
◻ No te aha e haamaitairaa taa ê te raveraa i ta Iehova e titau ra ia tatou?
[Hohoˈa i te api 23]
Eaha te haapiiraa ta Iesu i horoa na roto i te horoiraa i te avae o ta ˈna mau aposetolo?
[Hohoˈa i te api 25]
Noa ˈtu te patoiraa, e haamaitairaa faahiahia te faaiteraa i te parau apî maitai