Te titau rahi roa ra anei Iehova ia tatou?
“Eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?”—MIKA 6:8.
1. Eaha paha te tumu e ore ai vetahi e tavini ia Iehova?
E TITAU iho â Iehova i te tahi mea i to ˈna nunaa. Ia oti râ ia outou i te taio i te mau parau i nia nei o tei faahitihia i roto i te tohu a Mika, e parau paha outou e e mau titauraa au noa ta te Atua. Teie râ, mea rahi te ore e tavini ra i to tatou Poiete Rahi, e ua faaea vetahi o tei tavini na ia ˈna. No te aha? No te mea te manaˈo ra ratou e te titau rahi roa ra te Atua ia tatou. Oia mau anei? E ere anei o to ratou huru i nia i ta Iehova e titau ra te fifi? Na te hoê aamu Bibilia e faataa mai i te reira.
2. O vai o Naamana, e eaha ta te peropheta a Iehova i faaue ia ˈna e rave?
2 E maˈi lepera to Naamana, e raatira rahi o te nuu Arama, ua parauhia râ oia e te vai ra te hoê peropheta a Iehova o te nehenehe e faaora ia ˈna i Iseraela. Haere atura Naamana e to ˈna mau taata i Iseraela e tae atura i te fare o Elisaia, te peropheta a te Atua. Aita râ Elisaia i haere mai i rapae i to ˈna fare no te aroha i teie ratere faaturahia, ua tono noa oia i te hoê tavini e parau ia Naamana e: “A haere a hopu, e ia hitu hopuraa i Ioridana, e hoˈi faahou mai to oe huru mau, e mâ oe i reira.”—Te mau arii 2, 5:10.
3. No te aha Naamana i ore ai e farii i te omuaraa i ta Iehova i ani?
3 Ia pee Naamana i te titauraa a te peropheta a te Atua, e ora ïa oia i te hoê maˈi hairiiri. Te titau rahi roa ra anei Iehova ia ˈna? Aita. Teie râ, eita Naamana e rave i ta Iehova i titau. “E ere anei o Abana e o Pharapara, na pape Damaseko ra, tei hau i te maitai i te mau pape atoa o Iseraela?” ta ˈna ïa i parau. “Eita anei e tia ia hopu vau i reira a mâ ˈtu ai?” I reira, haere atura Naamana ma te riri.—Te mau arii 2, 5:12.
4, 5. (a) Eaha te haamaitairaa o te auraro o Naamana, eaha to ˈna huru i to ˈna fanaˈoraa i te reira? (b) Eaha ta tatou e hiˈo i teie nei?
4 Eaha mau na te fifi o Naamana? E ere ïa e mea fifi roa ia pee i te titauraa. Inaha ua parau atu te mau tavini a Naamana ma te aravihi e: “Ahiri anei ei parau rahi ta taua peropheta ra i parau mai ia oe, e ore anei oe e rave i te reira? a tae atu ai i tena na parau, A hopu, a mâ ˈtu ai?” (Te mau arii 2, 5:13) O te huru o Naamana te fifi. Ua manaˈo oia e aita oia i ravehia ma te tura i au ia ˈna e ua faauehia oia e rave i te hoê mea ta ˈna i manaˈo e e ohipa faufaa ore e te haama. Ua farii râ Naamana i te aˈoraa tano maitai a ta ˈna mau tavini e hopu atura i Ioridana e hitu taime. A feruri na i to ˈna oaoa i te ‘riroraa to ˈna iˈo mai to te tamarii apî ra e to ˈna mâraa’! Ua î roa oia i te mauruuru. Hau atu â, ua parau o Naamana e mai taua taime ra e haamori oia ia Iehova anaˈe eiaha i te tahi atu atua.—Te mau arii 2, 5:14-17.
5 I roto i te aamu o te taata, ua titau Iehova i te taata ia auraro i te mau faatureraa e rave rau. E hiˈopoa mai ïa tatou e rave rahi o te reira. A na reira ˈi outou, a uiui eaha ta outou e rave ahiri Iehova i titau ia outou ia rave i taua mau mea ra. I muri aˈe, e hiˈopoa tatou eaha ta Iehova e titau maira i teie mahana.
Ta Iehova i titau i mutaa ihora
6. Eaha tei faauehia i na taata matamua e rave, e eaha to outou huru i mua i taua mau faaueraa ra?
6 Ua faaue Iehova i na taata matamua, o Adamu raua Eva, e fanau i te tamarii, e haavî i te fenua, e e mana i nia iho i te mau animala. E nohoraa rahi atoa e au i te ô to te tane e ta ˈna vahine. (Genese 1:27, 28; 2:9-15) Te vai ra râ te hoê taotiaraa. Eiaha raua e amu i te maa o te hoê tumu raau i rotopu i te mau tumu raau hotu e rave rahi i roto i te ô i Edene ra. (Genese 2:16, 17) E ere teie i te titauraa rahi roa, e ere anei? Eita anei outou e oaoa i te rave i taua ohipa ra ma te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu ma te oraora maitai? Ia fa mai te hoê faahema i roto i te ô, eita anei outou e patoi i to ˈna manaˈo? Eita anei outou e parau e e tiaraa to Iehova e haamau i te hoê taotiaraa ohie?—Genese 3:1-5.
7. (a) Eaha te ohipa i horoahia na Noa, e eaha te patoiraa ta ˈna i faaruru? (b) Eaha to outou manaˈo no nia i ta Iehova i ani ia Noa?
7 I muri aˈe, ua faaue Iehova ia Noa e tarai i te hoê araka, te ravea o te ora i roto i te hoê diluvi rahi. Ia hiˈohia te rahi o te araka, e ere te tarairaa i te mea ohie e peneiaˈe e ravehia te reira i mua i te mau faaoooraa e te riri rahi. Teie râ, e haamaitairaa taa ê ta Noa e turu i te faaoraraa i to ˈna utuafare, e te mau animala atoa e rave rahi! (Genese 6:1-8, 14-16; Hebera 11:7; Petero 2, 2:5) Ahiri i horoahia mai taua ohipa ra na outou, e rohi anei outou i te rave i te reira? Aore ra e parau anei outou e te titau rahi roa ra Iehova ia outou?
8. Eaha tei faauehia ia Aberahama e rave, e eaha tei faahohoˈahia e te faahopearaa o to ˈna auraro?
8 Ua ani te Atua ia Aberahama e rave i te tahi ohipa fifi roa, oia hoi: “A rave i to tamaiti i tena na, i to tamaiti hoê ra ia Isaaka, ta oe e here na, a haere ai i te fenua ra o Moria, pûpû mai ai ia ˈna i reira ei tusia taauahi.” (Genese 22:2) I te mea e ua tǎpǔ Iehova e e huaaihia o Isaaka, te taata tamarii ore i taua taime ra, ua tamatahia te faaroo o Aberahama i te neheneheraa te Atua e faahoˈi mai ia Isaaka i te ora. Te haamata ra Aberahama i te pûpû ia Isaaka, faaora ˈtura te Atua i te taata apî ra. Te faataa ra teie ohipa e e pûpû te Atua i ta ˈna iho Tamaiti no te huitaata nei e e faatia mai oia ia ˈna i muri aˈe.—Genese 17:19; 22:9-18; Ioane 3:16; Ohipa 2:23, 24, 29-32; Hebera 11:17-19.
9. No te aha aita Iehova i titau rahi roa ia Aberahama?
9 E manaˈo paha vetahi e ua titau rahi roa te Atua ra o Iehova ia Aberahama. Oia mau anei râ? Mea ino anei to tatou Poiete, o te nehenehe e faatia mai i te feia pohe, ia titau oia ia tatou ia auraro ia ˈna noa ˈtu e e taoto tatou maa taime poto i roto i te pohe? Aita Iesu Mesia e ta ˈna mau pǐpǐ matamua i manaˈo mai te reira. Ua ineine ratou i te faaruru i te rave-ino-raa i te pae tino, tae noa ˈtu i te pohe, no te faatupu i te hinaaro o te Atua. (Ioane 10:11, 17, 18; Ohipa 5:40-42; 21:13) Ia fa mai taua mau huru tupuraa ra, e ineine anei outou i te na reira atoa? A hiˈo na i te tahi mau mea ta Iehova i titau i te feia i farii i te riro ei nunaa no ˈna.
Te Ture a Iehova na Iseraela
10. O vai tei tǎpǔ e rave i ta Iehova atoa e titau, e eaha ta ˈna i horoa na ratou?
10 Ua riro mai te huaai o Aberahama na roto i ta ˈna tamaiti o Isaaka e ta ˈna mootua o Iakobo, aore ra Iseraela, te nunaa Iseraela. Ua faaora mai Iehova i te mau ati Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti. (Genese 32:28; 46:1-3; Samuela 2, 7:23, 24) I muri iti noa ˈˈe, ua tǎpǔ ratou e e rave ratou i ta te Atua atoa e ani ia ratou. Teie ta ratou i parau: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.” (Exodo 19:8) Ia au i te hinaaro o te mau ati Iseraela e na ˈna e faatere ia ratou, ua horoa Iehova na te nunaa hau atu i te 600 ture, tae noa ˈtu i na Ture Ahuru. I muri iho, ua matau-noa-hia ˈtura taua mau ture a te Atua ra, i horoahia ia Mose ra, mai te Ture.—Ezera 7:6; Luka 10:25-27; Ioane 1:17.
11. Eaha te hoê tumu o te Ture, e eaha vetahi o te mau faatureraa i faatia i te reira?
11 Hoê tumu o te Ture, o te parururaa ïa i te mau ati Iseraela na roto i te horoaraa i te mau faatureraa maitatai no nia i te peu morare i te pae taatiraa, te mau faaauraa ohipa, e te haapaoraa i te tamarii. (Exodo 20:14; Levitiko 18:6-18, 22-24; 19:35, 36; Deuteronomi 6:6-9) Ua horoahia te mau ture no nia i te ohiparaa e te taata e te haapaoraa i ta ˈna iho mau animala. (Levitiko 19:18; Deuteronomi 22:4, 10) Ua tauturu te mau titauraa no nia i te mau oroa e putuputuraa no te haamoriraa i te mau matahiti atoa, i te paruru i te nunaa i te pae varua.—Levitiko 23:1-43; Deuteronomi 31:10-13.
12. Eaha te tumu rahi o te Ture?
12 Na te aposetolo Paulo i tapao hoê tumu rahi o te Ture, i to ˈna papairaa e: “I tuu-atoa-hia mai te reira no te hara, e ia tae mai te huaai [te Mesia] no ˈna taua parau i parauhia maira.” (Galatia 3:19) Ua faahaamanaˈo te Ture i te mau ati Iseraela e e feia tia ore ratou. E hinaaro iho â ïa ratou i te hoê tusia tia roa o te faaore roa i ta ratou mau hara. (Hebera 10:1-4) No reira, ua haamauhia te Ture no te faaineine i te farii ia Iesu, te Mesia. Teie ta Paulo i papai: “Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo.”—Galatia 3:24.
Mea teimaha anei te Ture a Iehova?
13. (a) Eaha te manaˈo o te mau taata tia ore i nia i te Ture, e no te aha? (b) Mea teimaha mau anei te Ture?
13 Noa ˈtu e “e mea moˈa” te Ture “e te hapa ore, e te maitai,” mea rahi o te manaˈo ra e mea teimaha te reira. (Roma 7:12) No te mea e mea tia roa te Ture, aita i maraa i te mau ati Iseraela ia haapao i ta ˈna mau faatureraa teitei. (Salamo 19:7) No reira te aposetolo Petero i faahiti ai i te reira mai “te zugo . . . aore i maraa i to tatou hui tupuna ra e ia tatou atoa nei.” (Ohipa 15:10) Parau mau, e ere te Ture i te mea teimaha, e e maitaihia te taata ia auraro ratou i te reira.
14. Eaha vetahi mau hiˈoraa e faaite ra e mea maitai roa te Ture no te mau ati Iseraela?
14 I raro aˈe i te Ture, ei hiˈoraa, eita te hoê taata eiâ e tuuhia i roto i te fare tapearaa, e tia râ ia ˈna ia rave i te ohipa ia taipiti aore ra hau atu ta ˈna e faahoˈi i ta ˈna i eiâ. Eita ïa te taata i eiâhia e pau, e eita atoa te feia rave ohipa e faateimahahia no te turu i te faanahoraa o te fare tapearaa. (Exodo 22:1, 3, 4, 7) Mea opanihia te mau maa viivii. Ia ore te puaa e tunu-maitai-hia, e nehenehe te reira e faatupu i te maˈi trichinose, e te rapiti i te maˈi tularémie. (Levitiko 11:4-12) E paruru atoa te Ture na roto i te opaniraa i te tapea i te mau tino pohe. Ia tapea te hoê taata i te hoê tino pohe, e tia ia ˈna ia tamâ ia ˈna e to ˈna mau ahu. (Levitiko 11:31-36; Numera 19:11-22) E tia ia tapoˈihia te tutae no te paruru i te taata i te parareraa o te mau manumanu ino, ta te mau aivanaa i ite i teie noa mau senekele i mairi aˈenei.—Deuteronomi 23:13.
15. Eaha tei riro ei faateimaharaa no te mau ati Iseraela?
15 Aita te Ture i titau rahi roa i te taata. Eita râ e nehenehe e parau mai te reira no te feia tatara i te Ture. No nia i te mau ture ta ratou i faahepo, te tapao ra te hoê titionare (A Dictionary of the Bible) a James Hastings e: “Ua anoihia mai i roto i te faaueraa Bibilia taitahi te mau anairaa ture nainai. . . . Ua tamatahia ˈtura i te faaohipa i te Ture i roto i te mau tupuraa manaˈo-ore-hia atoa e i te faatitiaifaro i te mau haerea atoa o te taata na roto i te hoê manaˈo aroha ore e ia au i tei farerei-aˈena-hia. . . . Ua haamamûhia te reo o te haava manaˈo; ua haaparuparuhia te mana ora o te parau a te Atua e ua haapoˈihia i raro aˈe i te hoê haapueraa ture no rapae mai.”
16. Eaha ta Iesu i parau no nia i te mau ture e te mau tutuu teimaha a te mau raatira faaroo?
16 Ua faahapa Iesu Mesia i te mau raatira faaroo o tei faahepo i te hoê haapueraa ture, a parau ai e: “Te taamu nei hoi ratou i te hopoia teimaha e te maraa ore, e te tuu nei i nia i to vetahi ê tapono; e ore râ te hoê rima o ratou e faatiaia noa ˈtu i taua mau hopoia ra.” (Mataio 23:2, 4) Ua faaite oia e ‘ua faaore’ ta ratou mau ture e mau tutuu taata teimaha, tae noa ˈtu ta ratou mau tamâraa rahi, “i te parau a te Atua.” (Mareko 7:1-13; Mataio 23:13, 24-26) Hou atoa Iesu a haere mai ai i nia i te fenua, ua horoa te feia haapii i te faaroo i Iseraela i te hoê hohoˈa hape o ta Iehova e titau mau ra.
Ta Iehova e titau mau ra
17. No te aha Iehova i ore ai i au i te mau tusia taauahi a te mau ati Iseraela faaroo ore?
17 Teie ta Iehova i parau na roto i te peropheta Isaia: “Ua fiu vau i te tusia taauahi mamoe oni, e te toâhua o te mau puaa faaamuhia ra; e te toto puaatoro, e to te mau arenio, e to te mau puaaniho ra, aore ïa o ˈu auraa ˈtu.” (Isaia 1:10, 11) No te aha te Atua i ore ai i au i te mau tusia ta ˈna iho i titau i roto i te Ture? (Levitiko 1:1–4:35) No te mea aita te nunaa e faatura ra ia ˈna. No reira ratou i aˈohia ˈi e: “E horoi ia outou, e ia mâ outou; e faataa ê outou i te ino ta outou e rave ra i mua i to ˈu nei mata; atira na i te rave i te ino; e haapii râ i te parau maitai; e imi i te mea tia; e faaora i tei hamani-ino-hia ra; ei parau-tia ta te otare; e faatia i te parau a te vahine ivi ra.” (Isaia 1:16, 17) Aita anei te reira e tauturu maira ia taa ia tatou eaha ta Iehova e hinaaro ra i ta ˈna mau tavini?
18. Eaha mau ta Iehova i titau i te mau ati Iseraela?
18 Ua faaite Iesu eaha ta te Atua e hinaaro mau ra. Ua na reira oia i to ˈna aniraahia, “Teihea te parau rahi i roto i te ture?” Ua pahono ihora Iesu e: “[Ia here] oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; E [here atu] oe i to taata-tupu, mai to [here] ia oe iho na. Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.” (Mataio 22:36-40; MN; Levitiko 19:18; Deuteronomi 6:4-6) Ua faahiti te peropheta Mose i te hoê â manaˈo i to ˈna aniraa e: “Eaha to te Atua no oe na to Iehova hinaaro ia oe, maori râ e, ia mǎtaˈu oe i to Atua ia Iehova, e ia haere i to ˈna atoa ra mau eˈa, e ia [here] oe ia ˈna; e ia haamori oe i to Atua ra ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa; e ia haapao maite oe i te mau parau a Iehova, e ta ˈna ra mau haapaoraa?”—Deuteronomi 10:12, 13; MN; 15:7, 8.
19. Nafea to te mau ati Iseraela tamataraa i te riro ei mea moˈa, eaha râ ta Iehova i parau ia ratou?
19 Noa ˈtu ta ratou mau hape, ua hinaaro te mau ati Iseraela ia moˈa ratou. Noa ˈtu e ua titau te Ture i te haapaeraa maa i te Mahana Taraehara noa i te mau matahiti atoa, ua rave pinepine ratou i te reira. (Levitiko 16:30, 31) Ua aˈo râ Iehova ia ratou, a parau ai e: “E ere anei teie i te haapaeraa maa hinaaro na ˈu ra? ia tatara i te rǔrǔ ra o te ino; ia haamairi i te hopoia teiaha ra; ia tuuhia tei neneihia e tei hamani ino ra; e ia ofatihia e outou te mau zugo atoa ra? E ere anei ia tufahia ta oe maa i te feia i poia ra; e ia aratai i te taata rii i ati ra i to utuafare? e ia ite oe i te veve ra, ia faaahu atu oe ia ˈna, e eiaha oe e tapuni i to oe ihora hoi tino?”—Isaia 58:3-7.
20. No te aha Iesu i faahapa ˈi i te mau raatira faaroo haavare?
20 Hoê â fifi to taua mau ati Iseraela faahua parau-tia ra e to te mau raatira faaroo haavare ta Iesu i parau e: “Te horoa na hoi outou i te ahuru o te mineta, e te aneto, e te kumina, e te haapae nei i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra: o ta outou ïa e haapao e tia ˈi, e eiaha atoa e haapaehia tera.” (Mataio 23:23; Levitiko 27:30) Aita anei te mau parau a Iesu e tauturu maira ia taa ia tatou eaha ta Iehova e titau mau ra?
21. Nafea to te peropheta Mika haapotoraa i ta Iehova e titau ra e aita e titau ra ia tatou?
21 No te taa eaha ta Iehova e titau maira e aita e titau maira, ua ani Mika, te peropheta a te Atua, e: “E haere atu vau i mua i te aro o Iehova ma te aha; a haapiˈo ai ia ˈu iho i raro i te aro o te Atua teitei? e haere anei au i mua ia ˈna ma te tusia taauahi anaˈe; e ma te kafa matahiti hoê ra? E mauruuru anei Iehova i te mamoe oni e ia tausani, e ia ahuru te tausani i te anavai monoˈi ra? e horoa anei au i tau matahiapo no ta ˈu nei hara, e ta tau tino i fanau no te hara o tau [nephe]? Ua faaite mai oia ia oe, e te taata na, i te mea maitai; e eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?”—Mika 6:6-8; MN.
22. Eaha mau ta Iehova i titau i te feia i raro aˈe i te Ture?
22 No reira, eaha ta Iehova i titau i te feia iho â râ i ora na i raro aˈe i te Ture? Parau mau, e tia ia ratou ia here i te Atua ra o Iehova. Hau atu â, ua parau te aposetolo Paulo e: “Ua hope roa hoi ta te ture i te parau hoê nei, oia te parau ra e, E aroha oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” (Galatia 5:14) Ua parau atoa Paulo i te mau Kerisetiano no Roma e: “O tei aroha ˈtu hoi ia vetahi ê ra, ua haapao ïa i te ture. . . . Te au ra maori te aroha i te ture.”—Roma 13:8-10.
E ere i te mea rahi roa
23, 24. (a) No te aha e ere i te mea rahi roa no tatou ta Iehova e titau ra? (b) Eaha ta tatou e tuatapapa i mua nei?
23 Aita anei tatou e maere ra i te here, te haapaoraa mai, e te aroha o te Atua ra o Iehova? Ua haere mai ta ˈna Tamaiti fanau tahi o Iesu Mesia i nia i te fenua no te faahanahana i te here o te Atua—no te faaite i te taata e mea faufaa ratou no Iehova. Ma te faahohoˈa i te here o te Atua, teie ta Iesu i parau no nia i te mau manu rii: “E ore . . . te hoê o taua na manu rii ra e moe i to outou Metua ia mairi i raro i te repo.” Ua faaoti ihora oia e: “Eiaha maori outou e mǎtaˈu, e maitai rahi hoi to outou i to te manu e ia rahi noa ˈtu.” (Mataio 10:29-31) Papu maitai, e ere i te mea rahi roa no tatou ia rave i ta te hoê Atua î i te here e titau ra!
24 Eaha râ ta Iehova e titau ra ia tatou i teie mahana? E no te aha vetahi e manaˈo ai e te titau rahi roa maira te Atua? Na roto i te hiˈopoaraa i teie nau uiraa, e tia ia outou ia ite no te aha e haamaitairaa faahiahia te raveraa i ta Iehova e titau ra.
E nehenehe anei outou e pahono?
◻ No te aha paha vetahi e ore ai e tavini ia Iehova?
◻ Nafea te mau titauraa a Iehova i taui ai i te roaraa o te mau matahiti?
◻ Eaha te mau tumu o te Ture?
◻ No te aha aita Iehova e titau rahi roa ra ia tatou?
[Hohoˈa i te api 18]
Ua faateimaha te mau ture taata, mai te tamâraa rahi, i te haamoriraa