Te aifaito-ore-raa—Ua opua anei te Atua i te reira?
Te pahonoraa na roto i te hoê noa taˈo, aita. E hiˈo mai tatou no te aha.
UA OPUA te Atua e ia fanaˈo te mau taata atoa i te hoê â mau ravea no te ora e te oaoa. No nia i te poieteraahia te taata, te taio nei tatou e: “Ua parau ihora te Atua, E hamani tatou i te taata ma to tatou iho huru, ia au i to tatou iho hohoˈa; e ei nia iho ratou i te mau iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau puaa, e i nia iho i te fenua atoa, e i nia iho hoi i te mau mea e nee haere i te fenua nei ra.” I te taime a oti ai te poieteraa o te fenua, “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.”—Genese 1:26, 31.
E nehenehe anei te Atua e parau e “mea maitai roa” te tupuraa aifaito ore o teie tau? Eita roa ˈtu, no te mea “e Atua [“here,” MN].” (Ioane 1, 4:8) Ua parauhia no nia ia ˈna e eita o ˈna e haapao “i te huru o te taata” e mea “tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!” (Deuteronomi 10:17; 32:4; a faaau e te Ioba 34:19.) E ua faaoti te aposetolo Paulo i te na ôraa e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.”—Ohipa 10:34, 35.
I te mea e e here, e pae tahi ore, e ino ore, e titiaifaro, e te parau-tia te Atua, nafea ïa o ˈna e nehenehe ai e poiete i te taata ma te aifaito ore ia au i to ratou tiaraa no te fanaˈo i te oaoa? Eita roa ˈtu te farii-noa-raa i te au-ore-raa i rotopu i te taata e te tuuraa ia ratou i roto i te hoê faanahoraa aifaito ore e tu i to ˈna huru. Ua opua o ˈna e ia fanauhia te taatoaraa “ma te tiamâ e te aifaito i te pae o te tura e te mau tiaraa.” Teie râ, i teie mahana e ere roa ˈtu mai te reira. No te aha aita hoi?
Te tumu o te aifaito-ore-raa
I te mea e ua poiete te Atua i te mau taata no te aifaito, e ere ïa te auraa e ua opua o ˈna e ia aifaito te taatoaraa i roto i te mau tuhaa atoa. E nehenehe ratou e taa ê i te pae o te mau aravihi, te mau anaanataeraa, e te huru taata. E nehenehe atoa ratou e taa ê no te faito o to ratou mana. Ei hiˈoraa, e ere te tane e te vahine i te mea aifaito i roto i te mau tuhaa atoa, teie râ ua poiete te Atua i te vahine ei “tauturu au” no te tane. (Genese 2:18) Ma te papu maitai, mea taa ê te mau metua e te mau tamarii i te pae o te mana. Noa ˈtu râ teie mau taa-ê-raa, e tia i te taatoaraa—te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii—ia oaoa, mai te huru ra e tiaraa teie no ǒ mai i te Atua ra, i te hoê â mau ravea no te haapao i te mau titauraa matamua o te oaoa. E tia ia ratou pauroa ia oaoa i te hoê â tura e tiaraa i mua i te Atua.
Hoê â huru no te mau tamarii varua a te Atua, tei poietehia na mua ˈˈe i te taata, ua horoahia ia ratou ra te tahi mau faaueraa e mau hopoia taa ê. (Genese 3:24; 16:7-11; Isaia 6:6; Iuda 9) Teie râ, i roto i te mau otia o te mea i horoahia ia ratou ra, ua nehenehe ratou paatoa e oaoa i te mau faanahoraa a te Atua no te ora e te oaoa i te hoê â faito. No reira, te faahohoˈa maitai nei ratou i te pae tahi ore o te Atua.
Mea peapea mau ia parau, aita te hoê poieteraa varua i mauruuru i te faanahoraa pae tahi ore a te Atua. Ua hinaaro o ˈna hau atu â i ta te Atua i horoa ia ˈna, ma te hinaaro uˈana i te hoê tiaraa teitei roa. Ma te atuatu i teie hinaaro ino, ua tuu o ˈna ia ˈna iho i roto i te hoê faatitiauaraa e o Iehova, oia hoi te Poiete e tiaraa hau roa ˈtu ïa to ˈna i te teitei. I muri iho, ua turai teie tamaiti feruriraa orure hau a te Atua i te mau taata ia ani hau atu â tei horoahia na ratou. (Genese 3:1-6; a faaau e te Isaia 14:12-14.) No reira, e au ra e mea aifaito ore te faanahoraa a Iehova ia nehenehe te taata e fanaˈo i te ora e te oaoa. Ua riro mai teie varua orure hau, tei faataahia i roto i te Apokalupo 20:2 mai “te diabolo ra, o Satani,” te tumu ino mau o te aifaito-ore-raa o te taata.
E taui anei teie huru tupuraa?
Te pahonoraa na roto i te hoê noa taˈo, e!
O vai râ te nehenehe e afai mai i te mau tauiraa tei titauhia? Ua tutava te tahi mau taata faatere, te tahi ma te hinaaro mau iho â, i te na reira e mau senekele i teie nei. Ua taotiahia to ratou manuïaraa, o te aratai i te mau taata e rave rahi ia manaˈo e eita e nehenehe e tiaturi e e faatitiaifarohia te fifi o te aifaito-ore-raa i rotopu i te taata. Teie râ, ua papaihia te manaˈo o te Atua i roto i te Isaia 55:10, 11: “Mai te ûa mau e topa nei, e mai te hiona, no nia mai i te raˈi ra, e aore i hoˈi faahou i reira; ua faararirari râ i te fenua ra, e ua faatupu ra, e ua faahotu mai hoi i ta ˈna, i noaa ˈi hoi te huero i te feia e ueue, e te maa i te feia i amu ra: oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.”
Auê te mahanahana ia ite e te faaite ra te Atua ra o Iehova e e faatupu iho â o ˈna i ta ˈna opuaraa matamua ma te horoa i te mau ravea aifaito i te mau taata atoa no te ora e te oaoa! Ei Atua no te parau mau, e tia iho â ia ˈna ia faatupu i ta ˈna i tǎpǔ mai. Ma te oaoa mau, te vai ra ia ˈna te hinaaro e te puai atoa no te na reiraraa. Nafea o ˈna e faatupu ai i te reira?
Tei roto te pahonoraa i te Basileia ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “E to matou Metua i te ao ra, . . . Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:9, 10) Oia mau, o te Basileia o te Atua te ravea ta Iehova e faaohipa ‘no te tuparari e no te haamou i taua mau basileia ra [e vai ra i teie nei], e e vai tera e a muri noa ˈtu.’—Daniela 2:44.
I raro aˈe i te faatereraa o teie Basileia o te raˈi ra, e fa mai te hoê totaiete taata apî. No nia i te reira, ua papai te aposetolo Ioane i roto i te buka hopea o te Bibilia, te Apokalupo e: “E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua.” (Apokalupo 21:1) E mou roa te mau huru atoa o te aifaito-ore-raa—te veve, te maˈi, te taa-ore-raa, te hiˈo-ino-raa, e te tahi atu mau fifi taata nei.a
Hau atu i te hoê senekele i teie nei to te mau Ite no Iehova hutiraa i te ara-maite-raa o te taata i nia i taua Basileia ra. (Mataio 24:14) Ma te faaohipa i te mau api parau neneihia e ma ta ratou atoa iho tauturu, ua ohipa ratou no te tauturu i te taata ia noaa te hoê ite i nia i te opuaraa a te Atua mai tei papaihia i roto i te Bibilia. Teie râ, aita noa ta ratou ohipa haapiiraa na te ao nei i horoa te hoê tiaturiraa i te taata no te ora i roto i te aifaitoraa e te oaoa no a muri aˈe, ua horoa atoa râ te reira e rave rahi mau ravea i teie nei no te faaiti mai i te ati o te aifaito-ore-raa. E hiˈo mai tatou nafea.
[Nota i raro i te api]
a No te hoê tuatapaparaa hau atu â nafea te Basileia o te Atua e fatata roa i te afai mai i te aifaitoraa no te taatoaraa, a hiˈo na i te mau pene 10 e te 11 o te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Parau iti faaôhia i te api 5]
Ua opua te Atua e ia fanaˈo te taata atoa i te hoê â mau ravea no te ora e te oaoa