Te ohipa tuinoraa—E nehenehe e faaorehia
“UA HIˈO-NOA-HIA te ohipa tuinoraa a te mau taurearea mai te hoê faaiteraa o te faatura-ore-raa e te patoiraa i te taata paari e to ratou mau manaˈo,” o ta te mau taata papai buka ra o Jane Norman e o Myron W. Harris ïa e faataa ra. Noa ˈtu e e rave rahi mau taurearea e tiaturi e, aita hoê aˈe ohipa e nehenehe e ravehia no te taui i teie huru tupuraa, “hoê taurearea i nia i te 3 o te manaˈo ra e e nehenehe te ohipa tuinoraa a te mau taurearea e iti mai te peu e e haapao maitai roa ˈtu â te mau metua i ta ratou mau tamarii, e mai te peu atoa aita te mau taurearea i fiu roa,” o ta te mau taata papai ïa e parau ra. Noa ˈtu e e iti mai te ohipa tuinoraa a te feia apî ma te faarave ia ratou i te ohipa e te hiˈopoa-maite-raa to ratou metua ia ratou, e ohipa anei te reira i nia i te mau tumu hohonu mau?
Mai te peu e hoê noa, eita te rahiraa o te mau taurearea e faahuehue, ei pǔpǔ aore ra e piti, e tamata ïa ratou i te huti i te ara-maite-raa, ma te rave i te tahi mau ohipa maamaa e te ino. O te ohipa ïa i tupu i nia ia Nelson, inaha i raro aˈe i te mana o te mau raau taero e o te ava ua faaite pinepine o ˈna i to ˈna riri ma te rave i te ohipa tuinoraa. Ua manaˈo o José e, tei turaihia e te mau aˈoraa i roto i te Faaroo Katolika no nia i te tufaraa i te fenua e te tiaraa o te feia rave ohipa, e faaô ia ˈna i roto i te mau faaearaa ohipa e i roto i te ohipa tuinoraa faanahohia ei ravea no te patoiraa. Teie râ, ua ite Nelson e o José atoa i te tahi ohipa maitai roa ˈˈe i te mau patoiraa e te ohipa tuinoraa.
Te tahi mau tumu hohonu o te ohipa tuinoraa
E hiˈo maite anaˈe na no te aha te mau taurearea e faaô ai ia ratou i roto i te ohipa tuinoraa. E rave rahi mau taurearea tei feaa e o te “faataa ra i te ao nei mai te hoê vahi huehue, maamaa, tei î i te feia maamaa.” Noa ˈtu râ, e taa ê atu i ta vetahi e tiaturi ra, ua parau te hoê parau faataa e: “Te haapeapea ra te mau taurearea i te auraa o to ratou oraraa. Te haapeapea rahi nei ratou no te ao, i ta te mau taata paari e manaˈo ra.” Ma te hinaaro mau aore ra aita, e nehenehe te hoê taurearea tei ô i roto i te ohipa tuinoraa e faaite i to ˈna inoino hohonu mau, to ˈna mau fifi tei ore i faatitiaifarohia, aore ra te mau hinaaro tei ore i haamâhahia. Ia au i te tuatapaparaa tei faahitihia i te omuaraa, “aita hoê aˈe o te feia i titorotorohia e tae noa ˈtu te feia i faaô ia ratou i roto i paturu aore ra i faatia i te ohipa tuinoraa.”
Mea varavara paha te hoê taurearea i te faaroo i te tahi mau parau haamauruururaa aore ra faaitoitoraa. I te mea hoi e mea faufaa roa ˈtu â te haapiiraa e te titau ra e rave rahi mau ohipa i te hoê faito ite taa ê teitei aore ra te tahi aravihi i te paeau o te toroa, e haama paha o ˈna. Hau atu â, mea faahapa e mea faahepo roa paha te mau metua, te mau orometua, aore ra te mau hoa, ma te haafaufaa aˈe i te mea i ravehia e te taurearea eiaha râ o ˈna iho mai te hoê taata. E rave rahi o te orure ra aore ra o te tuino ra no te mea noa ua inoino ratou ia ratou iho. Eita anei te here e te ara-maite-raa o te mau metua e faaiti rahi mai i teie huru hepoheporaa?
Ua ite aˈena paha outou e, e au ra e a faaea ˈi te mau mana i te hiˈopoa i te ohipa papaipairaa i nia i te patu e te tahi atu mau huru ohipa ino, te tiai noa râ te mau taata o te faaruru ra i te ohipa tuinoraa e ia hiˈopoa te mau orometua haapii e te fare haapiiraa i te ohipa tuinoraa. I te pae o te faaohiparaa i te ture, te parau ra The World Book Encyclopedia e: “E faautuahia te ohipa tuinoraa ma te faaaufau i te utua aore ra ma te tuu i roto i te fare auri. I roto i te tahi mau faatereraa no reira, te vai ra te tahi mau ture o te tuu ra i te hopoia i nia i te mau metua o te mau tamarii tei rave i te ohipa tuinoraa. Teie râ, e rave rahi mau ohipa tuinoraa tei ore i faautuahia. Mea fifi roa ia faahepo i te taata ia faatura i te ture i roto i taua mau huru tupuraa ra, e aita i navai maitai te teimaha o te mau faautuaraa moni no te mau ohipa tuinoraa a te taata no te haamanuïa i te ohipa a te ture.” Ua faaite mai te hoê parau faataa e, e 3 noa i nia i te hanere o te feia ohipa ino tei haruhia.
E farii atoa paha outou e o te hiˈopoaraa tano maitai a te mau metua o te nehenehe e aro i te hoê tumu hohonu o te ohipa ino. Ia ino anaˈe râ te oraraa utuafare, e mauiui ïa te huiraatira. Te tapao ra te orometua haapii ra o Ana Luisa Vieira de Mattos, no te São Paulo University, Beresilia e, te tahi mau tumu o te mau fifi o te mau taurearea o te mea ïa e, “aita te mau metua e haapao ra, aita e faatureraa, aita e aparauraa, aore ra te vai ra te haafaufaa ore, te tâuˈa ore aore ra te anaanatae ore.”
I to tatou anotau te ite papu maitai ra tatou te tupuraa o te mau parau a Iesu o tei parau e: “E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro.” (Mataio 24:12) O vai te patoi atu i te mea e, te haapapuhia ra te mau parau i papaihia i roto i te Timoteo 2, 3:1-4? Ua papai te aposetolo Paulo e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.” Te itehia ra e, e turai te ora-noa-raa i rotopu i taua feia ra ia rave i te ohipa ino. Eiaha te reira e moehia ia tatou. Aita te mau nunaa i manuïa i te faaore i te ohipa tuinoraa, e nehenehe râ tatou e ite i te hoê nunaa o tei manuïa no te taui i to ratou iho huru oraraa, e ere faahou ratou i te feia peu iino aore ra faatura ore. No ratou ua mou te ohipa tuinoraa.
Te hoê aratairaa maitai no te mau taurearea
Na te aha i tauturu i te feia tuino e o vetahi ê ia taui i to ratou huru? Noa ˈtu e aita te tahi feia haapii e mau metua e nehenehe e tiaturi, te horoa ra te Bibilia i te hoê aratairaa maitai e no teie tau. Ma te pee i te reira, ua turaihia te tahi feia tuino tahito ia faaroo i te ture taa ê a te Atua: “Eiaha oe e pee i te feia rahi i te parau ino ra.” (Exodo 23:2) E rave rahi tei hutihia i roto i te parau mau no ǒ mai i te Bibilia no nia i te tahi mau tiaturiraa e mau haapiiraa tumu o ta ratou i ore i maramarama i mutaa ihora, e ua maitaihia ratou no te mau mea ta ratou i haapii. A hiˈo na i te hiˈoraa o José, te hoê taurearea no São Paulo. Ua paari o ˈna i roto i te faaohiparaa i te mau hohoˈa i roto i te haamoriraa. I to ˈna haapiiraa e, e iˈoa to te Atua, o Iehova, e aita O ˈna e farii ra i te haamoriraa i te hohoˈa, ua rave José i te tahi mau tauiraa no te rave i te mea maitai i mua i te mata o te Atua.—Exodo 20:4, 5; Salamo 83:18; Ioane 1, 5:21; Apokalupo 4:11.
Maoti i te faaô faahou ia ˈna i roto i te hoê tupuraa peapea mau i muri aˈe i te tahi i roto i te mau pǔpǔ e te mau faaearaa ohipa iino mau, ua itehia ia Nelson te hoê tiaturiraa mau no a muri aˈe, e ua tamǎrû rahi roa te reira ia ˈna. Te parau ra oia e: “Maoti vau i te haapaehia e to ˈu utuafare fetii no te mau amuimuiraa iino e no te hoê oraraa faaterehia e te raau taero, i teie nei o vau te melo faatura-rahi-hia i te fare. Mea pinepine to to ˈu metua tane aniraa mai ia ˈu ia aˈo i to ˈu mau taeae paari aˈe. Mai te taime a haamata ˈi au i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua ite au i te oaoa no te mea e fa ta ˈu i teie nei i roto i te oraraa.” Area no te hoê taurearea o te ora na i roto i te mau aroâ mai ia Marco—o tei matau hoi i te haavîraa uˈana—ua tamahanahana rahi mau te iteraa e e faariro te Basileia o te Atua i te fenua ei Paradaiso i to ˈna mafatu.—Apokalupo 21:3, 4.
A hiˈo atoa na te hiˈoraa o te hoê taata tei riro na hoi ei melo no te hoê pǔpǔ, ei taata moto purumu, e ei taata tuino tauihaa. Ua maere roa Valter, tei riro ei otare e o tei ora i te hoê tamariiriiraa fifi mau, i te mea e, e nunaa to te Atua i rotopu i te hoê faanahonahoraa viivii e te ino. Mea au roa na ratou e faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i to ratou oraraa, ma te faaite i te aroha, te faatura, e te maitai. Te faataa ra Valter e: “Ia au iho â i te tǎpǔ a Iesu, e utuafare rarahi to ˈu i teie nei, ‘mau taeae e mau tuahine e mau metua vahine e mau metua tane.’ No te tau a muri aˈe, te tiai nei au ma te tiaturi i te taime i reira te taata e ora ˈi ma te oaoa e te tahoê i raro aˈe i te faatereraa tia roa a te Atua.”—Mareko 10:29, 30; Salamo 37:10, 11, 29.
Te hoê ohipa maitai roa ˈˈe i te patoiraa
Hau atu i te faaturaraa e te faaiteraa i te here i to ratou taata-tupu, ua haapii teie mau taata tei riro ei taata tuino na mua ˈˈe “ia riaria . . . i te ino.” (Salamo 97:10; Mataio 7:12) E outou? Mai te peu e te mauiui atoa ra outou no te ohipa tuinoraa o tei parare roa i teie nei, e faaite mai te hoê haapiiraa i te Parau a te Atua ia outou, ia Iehova mai te hoê Metua tane here i te raˈi ra o te hinaaro ra e haapao ia outou. (Petero 1, 5:6, 7) E nehenehe te Atua e tauturu ia outou ia paari i te pae varua, noa ˈtu to outou iho paruparu aore ra veve. Auê ïa tupuraa oaoa mau!
Te hinaaro mau ra o Iehova e ta ˈna tamaiti o Iesu Mesia, ia haapii te mau taata atoa i te parau mau o te Bibilia. E nehenehe ta te Bibilia e rave hau atu â i te tauturu-noa-raa i te mau taata ia faaea i te riro ei taata tuino i teie nei. E nehenehe te reira e turai ia ratou ia haamaitai atu â i roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa a te Atua. Ei faahopearaa, e riro mai ratou ei mau melo no te hoê huitaeae no te mau nunaa atoa matauhia no to ˈna mâ e ta ˈna mau peu maitatai, te amuiraa a te mau Ite no Iehova ati aˈe te ao nei. Ia au i te Ephesia 4:24, ua “faataata apî” ratou ia ratou iho, ma te ahu i te huru taata apî “tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.” Fatata roa te ao i te faaîhia i taua mau huru taata no te mea o ratou anaˈe te faaorahia e o te ora e a muri noa ˈtu.—A faaau e te Luka 23:43.
E nehenehe te hoê ao tiamâ i te ohipa tuinoraa e tupu mai
Te tiaturi ra anei outou e e nehenehe te ohipa tuinoraa e faaorehia? Mai te peu e e, nafea taua tauiraa faufaa roa ra e tupu ai? Fatata roa te Basileia o te Atua i te haamou i teie faanahoraa iino. O te feia e faaea ra i nia i te fenua nei te faautuahia no te mau ofatiraa i te mau ture a te Atua ma te hinaaro mau. (A faaau e te Isaia 24:5, 6.) E faaorahia te feia o te here ra i te parau-tia, “area te feia rave hara ra, e mou ïa.” “E tauturu mai Iehova ia ratou, e e faaora ia ratou i te rima o te paieti ore ra; e faaora oia ia ratou, no te mea te tiaturi ra ratou ia ˈna.”—Salamo 37:38-40.
Mea mau, e faaore-roa-hia te mau aˈa o te ohipa tuinoraa. E na reira atoa te mau ohipa ino atoa, te haavîraa, e te ino. E mono mai te hau, te parau-tia mau, te peapea ore, e te ino ore o te faahohoˈa hoi i te oraraa i roto i te ao apî. Te faataa ra te Isaia 32:18 i te mea e haapapu mau i te reira: “E parahi hoi to ˈu ra mau taata i roto i te fare mau e te peapea ore, e tia i roto i te parahiraa ora, e te vahi hauti-ore-hia mai.” Oia mau, e parahi te feia o te faaite ra i te here e te faatura ia vetahi ê i roto i te hoê paradaiso nehenehe mau ati aˈe te fenua.
Te oaoa aˈena ra te mau taata tei riro na hoi ei taata tuino i te hoê taairaa piri roa e te Atua ra o Iehova i pihai iho e mau mirioni taata. Aita faahou ratou e faaô ra ia ratou i roto i te ohipa tuinoraa. E farii atoa anei outou e na te Parau a te Atua e aratai ia outou i te ora i roto i ta ˈna ao apî? No te aha outou e ore ai e pee i te papai salamo tahito ra o tei papai i te faahitiraa a Iehova e na ô ra e: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.”—Salamo 32:8.
[Hohoˈa i te api 7]
E paruru te haapao-maitai-raa e te here a te mau metua i te mau taurearea