Te ohipa tuinoraa—No te aha?
“AITA ta ˈu e parau.” Ua papaihia taua mau parau e te tahi mau leta rarahi i nia i te hoê patu peni-apî-hia, i te hoê vahi faaearaa nehenehe maitai i São Paulo. E manaˈo paha outou e e ohipa tuinoraa noa te reira. E te papaipairaa i nia i te patu o te hoê noa ïa huru o te ohipa tuinoraa.
A feruri na e ua vavahi te tahi mau taata tuino haapao ore i to outou pereoo apî. Aore ra e tapao paha outou e, ua vavahihia aore ra ua tuinohia te tahi ohipa ta te huiraatira taatoa e nehenehe e fanaˈo—faufaa roa hoi no te rahiraa—e te mau taata tuino. No te aha? Oia mau, no te aha? Ua aniani anei outou e no te aha te ohipa tuinoraa i rahi roa ˈi? I te mau vahi e rave rahi, mea au roa na te mau taata tuino i te vavahi aore ra i te tuino i te mau fare niuniu paraparau. I te rahiraa o te taime o te mau pereoo utaraa huiraatira, mai te mau pereoo auahi aore ra te mau pereoo mataeinaa, te riro ei fa. E au ra e, aita roa ˈtu te mau taata tuino e tâuˈa noa ˈˈe i te hoê ohipa. Eaha râ to muri mai i te rahiraa o te mau ohipa tuinoraa o ta tatou e ite ra aore ra e mauiui ra?
Ua riri roa Marcoa te hoê taurearea no Rio de Janeiro, no te mea ua pau ta ˈna pǔpǔ i te tueraa popo—riri roa oia i haamata ˈi o ˈna i te taora i te ofai i nia i te pereoo o tei uta ˈtu i te feia e turu ra i te pǔpǔ tei upootia. Aore ra a hiˈo na ia Claus. I te taime aita o ˈna i manuïa i te fare haapiiraa, ua riri roa oia i tae roa ˈi o ˈna i te taora i te ofai e tuparari oia i te mau haamaramarama. Teie râ, ua pee roa te “navenave” i te aniraahia i to ˈna metua tane ia aufau no te mau tauihaa tei parari. Te tahi atu taurearea, Erwin, tei haere i te haapiiraa e o tei ohipa. E roo maitai roa to ˈna e to to ˈna mau hoa. Teie râ, ta ratou faaanaanataeraa o te tuinoraa ïa i te mau tauihaa i te mau vahi faaearaa. Aita te mau metua o Erwin i ite i te reira. E tamarii otare o Valter o tei faariro hoi i te mau aroâ no São Paulo ei fare no ˈna. To ˈna mau hoa maitai roa ˈˈe o te hoê pǔpǔ tuino tauihaa ïa, e ua apee o ˈna ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa e ua haapii atoa o ˈna i te taputô tinito. Te faaite ra taua mau hiˈoraa ra e te vai ra e rave rahi mau taata i muri i te ohipa tuinoraa, e ua rau te huru o te mau ohipa o te turai aore ra te mau manaˈo horuhoru i muri mai i te ohipa tuinoraa.
Te parau ra te buka ite rahi ra The World Book Encyclopedia e: “E nehenehe te ohipa tuinoraa e riro ei ohipa tahooraa aore ra ei ravea no te faaite i te manaˈo i te pae politita. Te rave ra te mau taurearea e te mau taata paari atoa i teie ohipa ino no te ‘arearea’ noa.” Teie râ, aita noa te reira e riro ra ei ohipa arearea no te taurearea, e nehenehe atoa te ohipa tuinoraa e riro ei ohipa atâta mau, e nehenehe atoa te taata e pohe. Ua hinaaro te tahi pǔpǔ taurearea e “faaarearea” ia ratou, e i to ratou iteraa i te hoê taata o tei taoto, ua pîpî ratou ia ˈna i te pape o te nehenehe e ama e tutui ihora ia ˈna. I muri iho, ua pohe teie taata tei roohia i teie ati, oia hoi te hoê Inidia, i te fare maˈi. Ia au i te hoê parau faataa, “ua parau te mau taurearea e aita ratou i manaˈo e e tâuˈa mai te tahi taata i te mea e ua tutuihia e rave rahi matapo i roto i te aroâ, e aita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe ohipa i ravehia.” Noa ˈtu e te vai ra te taata pepe i roto i te ohipa tuinoraa aore ra aita, aita te haamâuˈaraa i te moni e i te pae o te mau manaˈo horuhoru e nehenehe e numerahia. No reira, eaha te nehenehe e hiˈopoa aore e faahope roa i te ohipa tuinoraa?
O vai te nehenehe e tapea i te ohipa tuinoraa?
E nehenehe anei te mutoi e te mau fare haapiiraa e faaore i te ohipa tuinoraa? Te hoê fifi o te mea ïa e, mea haapao aˈe te mau mana faatere i te mau fifi rarahi mau, mai te hooraa i te raau taero aore ra te taparahiraa taata, i te mau hape e “aita e taata i pepe.” Ia au i te hoê mutoi, ia fifi-anaˈe-hia te hoê taurearea, mea pinepine te metua i te “amuamu i te mau taurearea o ta ˈna e pee ra, aore ra te fare haapiiraa, aore ra te mutoi no te haruraa ia ˈna.” E faaiti paha te haapiiraa e te faanahoraa i te ture i te ohipa tuinoraa; teie râ, eaha te ohipa e tupu mai ia ore te huru o te metua e taui? Te na ô ra te hoê taata o te haapao ra i te mau taurearea e: “Te tumu o te fifi o te mea ïa e te fiu ra ratou e e taime to ratou. Te faaea maoro nei ratou i rapae i te po, e aita ta ratou e ohipa. E mea papu aita ratou e tiaauhia ra—ahani oia, eita ïa ratou e faaea i rapae.”
Noa ˈtu e e fifi rahi te ohipa tuinoraa i e rave rahi mau vahi, a hiˈo nafea te mau ohipa e nehenehe ai e taui. Ua taui roa te mau taata tuino i faahitihia i te omuaraa; te faarue roa nei ratou i te haerea o te patoi i te totaiete taata. Na te aha i turai i teie mau taata ohipa ino ia taui i to ratou huru oraraa? E maere atoa anei outou mai te peu e eita noa te ohipa tuinoraa e iti noa e e ore roa râ? Te titau nei matou ia outou ia taio i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te mau iˈoa.